BusinessMagazin

Tag: rapid

  • S-a terminat: Avertismentul APOCALPTIC s-a confirmat. Fenomenul extrem care deja a început şi are loc de 1.000 de ori mai rapid decât ar trebui

    Decoperirile recente arată că rata extincţiei este de 1.000 de ori mai mare decât era în trecut. Acestea sunt accentuate de disparţia mediilor de trai a unor specii, de vânătoare, de schimbările climatice şi de boli.

    Mai mult, amfibienii dispar de 45.000 de ori mai repede decât o făceau în trecut.

    Când cunoscutul rinocer alb, Sudan, a fost omorât de cei care aveau grijă de el la începutul anului acesta, evenimentul a confirmat extincţia uneia dintre cele mai simbolice subspecii din lume. În ciuda eforturilor organizaţiilor din toată lumea de a menţine specia şi de a o proteja, dispariţia pare inevitabilă, potrivit Quartz.

    În primul rând, acest fenomen ar trebui oprit sau amânat deoarece există argumente practice cu privire la pierderea biodiversităţii. Mai multe specii ajută ecosistemul să reziste în faţa schimbărilor. În schimb, ecosistemele menţin sănătaeta relativă a planetei şi furnizeză servicii esenţiale bunăstării umane. Pădurile şi mlaştinile previn  agenţii poluanţi să intre în rezervele de apă, în timp ce copacii ajută şi la protecţia terenurilor în faţa furtnurilor.

    În plus, studiile arată că în zonele urbane în care vegetaţia este redusă, frecvenţa bolilor mentale este mai mare. O pierdere constantă a biodiversităţii, va lăsa omenirea fără aceste servicii.

    În această lumină, distrugerea mediului prin extracţia de resurse şi prin schimbările vaste pe care le-au efectuat oamenii asupra naturii va livra o factură mare omenirii în timp.

    Lumea nu a mai resimţit aceste afecţiuni în acelaşi timp, şi este un risc major să ne asumăm că putem distruge planeta şi să menţinem în viaţă toţi cei 7 miliarde de oameni care trăiesc pe ea, scrie publicaţia americană.

    Studiile realizate asupra speciilor vulnerabile arată că, printr-o analiză atentă a caracteristicilor, putem prezice cât de mare este şansa ca o specie să dispară sau nu.

    Animalele de dimensiune mare, spre exemplu, sunt mai predispuse la dispariţie – acest lucru fiind valabil şi pentru speciile de la capătul superior al lanţului trofic.

    Contraargumentele spun că nu ar trebui să ne fie frică de dispariţii pentru că face parte din „procesul natural”.

     

  • Industria auto germană îşi creşte pariul pe piaţa africană datorită procesului rapid de urbanizare

    Continentul african asistă la un proces rapid de urbanizare, iar economiile sale sunt în curs de îmbunătăţire, ceea ce-i determină pe experţi să considere Africa drept frontiera finală pentru constructorii auto din întreaga lume, scrie Deutsche Welle. Industria auto germană îşi accelerează incursiunea punând la bătaie miliarde de euro. 

  • Susţinerea spitalelor locale în lupta împotriva COVID-19

    Holcim România

    Motivaţie:
    „Începutul pandemiei în România a fost caracterizat, într-o mare măsură, de incertitudine şi anxietate – nu doar că riscul îmbolnăvirii era o posibilitate reală şi imediată, însă, la nivelul comunităţilor locale, zone rurale şi semi-urbane, acesta era amplificat de lipsurile de echipamente şi materiale medicale din spitalele ce ar fi trebuit să asigure lupta împotriva virusului. Datorită dialogului său constant şi deschis cu membrii comunităţilor în care activează, echipa de management a Holcim România a devenit rapid conştientă de nevoile locale şi a decis rapid să acţioneze pentru a proteja şi a creşte nivelul de calitate a îngrijirii de care angajaţii şi cei dragi lor ar putea beneficia”, descriu reprezentanţii Holcim România motivaţia lor din spatele lansării acestui proiect.

    Descrierea proiectului:
    Spitalele au fost alese în funcţie de comunităţile locale în care companiile din grupul Holcim îşi desfăşoară activitatea la nivel naţional, fiind acordată atenţie egală judeţelor Arad, Argeş, Bihor, Cluj, Dâmboviţa, Prahova, Iaşi şi Timiş. Fondurile au fost disponibile spitalelor pentru a fi cheltuite în funcţie de nevoile urgente ale fiecărei unităţi în parte şi au oferit un prim sprijin important pentru pregătirea medicilor şi unităţilor de îngrijire în primele etape ale luptei împotriva COVID-19, contribuind la eforturile de a ţine pandemia sub control şi a creşte abilitatea pacienţilor de a se recupera. Holcim România a fost una dintre primele companii locale care au ales să sprijine sistemul medical public în acest an dificil, concentrându-şi resursele către unităţile medicale din comunităţile locale.

    Efecte:
    La începutul lunii aprilie, la nici o lună de la declararea stării de urgenţă în România, Holcim România a direcţionat suma totală de 2.600.000 lei (aproximativ 500.000 euro) către 11 spitale care gestionau sau fuseseră desemnate să gestioneze pacienţi infectaţi cu COVID-19. Suma a fost destinată consolidării gradului de pregătire a unităţilor medicale pentru a acţiona în contextul crizei medicale, fiind prevăzute achiziţia de echipamente medicale şi individuale de protecţie precum mănuşi, combinezoane, măşti, tuneluri de dezinfecţie, lămpi UV, ventilatoare mecanice, monitoare de funcţii vitale sau paturi ATI.

  • Cum supravietuiesc afacerile mici în criză?

    Energia, determinarea şi pasiunea nu mai erau de ajuns pentru micii antreprenori în contextul pandemiei de Covid-19. Mulţi nu le mai dădeau nicio şansă, erau primii care urmau să fie măturaţi de puternicul val al crizei. Primii care ar fi depus armele, ar fi abandonat proiectele şi s-ar fi retras în linişte pentru a o lua din nou de la capăt când pandemia se va fi încheiat. În fond ce aveau de pierdut? Unu, două locuri de muncă, vânzări de câteva zeci, poate sute de mii de lei, investiţii susţinute în mare parte din economiile proprii sau din mici credite, chiar de nevoi personale. Abandonau acum şi o luau iar de la capăt. Unii mai făcuseră asta deja. Dar nu. Mulţi dintre ei s-au ambiţionat, au căutat soluţii, au strâns din dinţi şi au reuşit.
    „Ne-am agăţat de orice ni se oferea: păsuiri de la furnizori, sprijin şi înţelegere de la proprietarii spaţiului pe care îl închiriem, sprijinul de la stat, înţelegerea părinţilor, sprijinul lor şi păsuirea atunci când a fost cazul, sprijinul instituţiilor de finanţare care ne-au întins o mână. Am căutat competiţii şi granturi la care să participăm. Am crezut că putem câştiga o competiţie cu 144 de start-up-uri pentru un grant de digitalizare la Academia Minţilor Creative susţinut de Unicredit şi am ţintit din prima premiul cel mare”, spune Ion Neculai, cofondator al Eematico, un proiect în domeniul educaţiei din Bucureşti, care a adunat peste 4.500 de participanţi în cinci ani.
    Grant de la UniCredit, o finanţare de la Raiffeisen obţinută în plină pandemie, susţinere din partea Fundaţiei Erste şi a BCR, la care se adaugă colaborări mai vechi cu Banca Transilvania şi ING – aşa a reuşit Eematico, un mic business din educaţie să stea în picioare şi să aibă pe lista de finanţatori poate mai multe bănci decât reuşeşte să atragă cu business mare.
    Eematico este doar unul dintre multele proiecte pornite de la zero în ultimii ani în România care s-a repoziţionat în contextul crizei economice provocate de criza sanitară. De ce este importantă rezistenţa lor? A micilor afaceri? Care e rolul lor în economia mare?
    Afacerile mici din România, microîntreprinderile, firme cu cel mult 9 angajaţi şi maximum 2 mil. euro vânzări, reprezintă 12% din cifra de afaceri totală a companiilor din România, dar 30% din profitul net raportat de firmele de pe piaţa locală.
    Cu afaceri de
    203,6 miliarde de lei (43 miliarde de euro) în 2019, ultimul an pentru care există date publice consolidate la Registrul Comerţului, microîntreprinderile au cel mai redus impact la nivel de cifră de afaceri în economie, dar profitul net de peste 43 miliarde de lei (9 miliarde de euro) generat de aceste firme le situează pe locul doi în economie după firmele mari. Spre comparaţie, firmele mijlocii au afaceri cu 65% mai mari decât microîntreprinderile, dar un profit net total la jumătate faţă de cel al micilor antreprenori, arată o analiză pe baza datelor de la Registrul Comerţului.
    Cifra de afaceri a microîntreprinderilor s-a majorat cu 9% în 2019 faţă de 2018, iar în ultimul deceniu acelaşi indicator a crescut cu 60%. Profitul net al acestor firme a avansat cu 16% în ultimul an şi cu peste 200% în ultimul deceniu, avans care a determinat ca micile afaceri să contribuie cu aproape o treime la profitul net total raportat de firmele din România.
    În statistici ele sunt microîntreprinderi, cea mai numeroasă „clasă” din businessul românesc –  90% din total. Noi le spunem Afaceri de la zero. În mai 2019, Ziarul Financiar şi Banca Transilvania au pornit un proiect dedicat micilor antreprenori, celor care au pornit de la zero, celor care şi-au riscat economiile pentru a investi în afaceri mici, celor care au renunţat la joburi în multinaţionale pentru a deveni antreprenori, celor care nu au fost niciodată angajaţi, dar au ştiut de la început că au o idee, un produs sau un serviciu cu care vor să ajungă la consumatori.
    Prin numărul de locuri de muncă create, prin modelele de business pe care le aduc în economie, prin nişele pe care reuşesc să le acopere, cele mai mici firme din România sunt un nucleu vital pentru business. Şi ele reuşesc să rămână în picioare.
    „Viaţa unui start-up era oricum complicată şi înaintea pandemiei. Acum e un moment în care să pivotăm şi să găsim moduri noi de a face business şi de a deservi nişa de piaţă pe care o acoperim”, spune Ana Voicu, antreprenoarea care a creat brandul Zuluff, un nume jucăuş pentru o afacere la fel, în domeniul scutecelor pentru copii, parţial biodegradabile, din bambus.

     

    Ion Neculai, cofondator al Eematico, un proiect în domeniul educaţiei, care a adunat peste 4.500 de participanţi în cinci ani

    8.000  de euro, valoarea unui grant de la UniCredit Bank câştigat de Eematico pentru dezvoltarea unei platforme online de învăţare

    “Să nu ne dăm în spate de la greu şi să fim recunoscători tuturor celor care ne-au susţinut”

    „Pentru noi în toată această perioadă a contat să nu ne pierdem cumpătul atunci când totul s-a închis sau am trecut prin situaţii limită. Să rămânem atenţi şi să înţelegem bine ce ni se întâmplă şi care erau acele lucruri de care ne puteam agăţa. Să vorbim sincer şi deschis cu echipa de colaboratori, să găsim soluţii împreună. Să fim creativi şi să pivotăm rapid atunci când se arată posibilităţi – în acest mod am reuşit să venim cu o soluţie online inovativă într-un timp care ni s-ar fi părut oricând altcândva imposibil. Să fim optimişti. Să avem încredere în continuare în ideile noastre noi. Să fim îndrăzneţi. Să credem. Să ştim la ce să renunţăm: am vândut tot ce am putut vinde, am renunţat la spaţiile în care am ţinut cursuri
    5 ani de zile, am redus echipa, nu înainte de a fi făcut tot ce ne-a stat în putinţă să îi ţinem cât mai mult, în speranţa că poate lucrurile se vor aşeza din nou. Să fim recunoscatori”, spune Ion Neculai, cofondator al Eematico, un proiect în domeniul educaţiei, care a pornit de la ideea de a organiza cursuri de bricolaj pentru copii, prin joacă, un proiect care a adunat în cinci ani peste 4.500 de participanţi. 
    Pentru Eematico 2020 „este de departe cea mai dificilă perioadă prin care am trecut”. În martie 2020, în numai o zi, proiectul de educaţie construit de Ion Neculai împreună cu alţi parteneri s-a trezit fără nicio activitate în desfăşurare în condiţiile în care avea 35 de grupe în şcoli şi grădiniţe şi încă nouă la centru. Şi totuşi proiectul a mers înainte, ghidat de ambiţia fondatorilor, de copii şi părinţi care nu au renunţat la cursuri şi tabere, dar şi de partenerii din mediul de business.
    „Ne-am agăţat de orice ni se oferă: păsuiri de la furnizori, sprijin şi înţelegere de la proprietarii spaţiului pe care îl închiriem, sprijinul de la stat, înţelegerea părinţilor, sprijinul lor şi păsuirea atunci când a fost cazul, sprijinul instituţiilor de finanţare care ne-au întins o mână (Fundatia Erste – n. red). Am căutat competiţii şi granturi la care să participăm. Am crezut că putem câştiga o competiţie cu 144 de start-up-uri pentru un grant de digitalizare la Academia Minţilor Creative susţinut de Unicredit şi am ţintit din prima premiul cel mare.”
    Grant de la UniCredit, o finanţare de la Raiffeisen obţinută în plină pandemie, susţinere din partea Fundaţiei Erste şi a BCR, la care se adaugă colaborări mai vechi cu Banca Transilvania şi ING – aşa a reuşit Eematico, un mic business din educaţie să stea în picioare şi să aibă pe lista de finanţatori poate mai multe bănci decât reuşeşte să atragă cu business mare.În plină pandemie, Ion Neculai şi Eematico au făcut pentru Fundaţia UiPath 160 de kituri de materiale de arhitectură şi apoi  16 ateliere online cu 160 de copii din comunităţile sprijinite de ei. „Să nu ne dam în spate de la greu şi să fim recunoscători tuturor celor care ne-au susţinut” – asta a învăţat echipa Eematico în cel mai greu an de la înfiinţare.

    Ana Voicu, antreprenoarea care a creat brandul Zuluff, de scutece din bambus pentru copii

    Avem norocul să fim într-o nişă în care consumul nu a scăzut, dar fiind într-o piaţă premium, am încercat să înţeleg ce se va întâmpla cu consumatorii, ce aşteaptă ei de la un business mic, aşa ca al meu.
    „Viaţa unui start-up era oricum complicată şi înaintea pandemiei. Acum e un moment în care să pivotăm şi să găsim moduri noi de a face business şi de a deservi nişa de piaţă pe care o acoperim”, spune Ana Voicu, antreprenoarea care a creat brandul Zuluff, un nume jucăuş pentru o afacere la fel, în domeniul scutecelor pentru copii, parţial biodegradabile, din bambus.
    Ea a lucrat şase ani pentru Procter & Gamble, gigantul american din segmentul bunurilor de larg consum nealimentare, iar timp de doi ani a avut în portofoliu brandul Pampers. Atunci şi-a dezvoltat cunoştinţele cu privire la domeniul scutecelor, ceea ce a impulsionat-o să creeze chiar ea un brand.
    „Avem norocul să fim într-o nişă în care consumul nu a scăzut, dar fiind într-o piaţă premium, am încercat să înţeleg ce se va întâmpla cu consumatorii, ce aşteaptă ei de la un business mic, aşa ca al meu. Mi-am dat seama că e mai important decât oricând suportul pe care îl acorzi clienţilor – livrare rapidă, plăţi sigure, proceduri de retur uşoare şi asistenţă oricând e nevoie.”
    Aşa că, pentru a supravieţui, s-a concentrat pe client şi pe experienţa lui. A adus produse noi în portofoliu, a reuşit să reducă timpul de livrare la 24 de ore pentru 90% din comenzi şi a continuat să livreze produse calitative.
    „De asemenea, impactul pandemiei este considerabil atât în timpii de transport internaţional, cât şi în costurile aferente. Aşa că am învăţat să planific totul mult mai din timp şi să las loc pentru neprevăzut. Sunt însă optimistă pentru viitor, voi continua lansările de produse noi şi comunicarea deschisă cu consumatorii Zuluff”, spune Ana Voicu.
    În timpul stării de urgenţă generate de pandemie, antreprenoarea a ales să aducă o gamă mai mare de produse pe site-ul ei, astfel că a devenit şi distribuitor al unor jucării de dentiţie din lemn de tei fabricate în România, dar şi al unor haine moi, din materiale naturale, tot pentru copii.

    Ioana Coca
    cofondator al brandului de bere artizanală Oriel, cu venituri de 200.000 de lei în 2019, duble faţă de 2018
    59
    de microberării erau în România în 2019, un segment care a crescut de la zero în numai un deceniu. În 2020, în perioada ianuarie-august, au fost eliberate autorizaţii pentru alte 17 microberării, arată datele Asociaţiei Berarii României
    „Pentru o microberărie artizanală nu a fost cea mai fericită perioadă mai ales cu partea de HoReCa suspendată, dar am reuşit să mergem înainte. Ne-a ajutat foarte mult magazinul online, în lockdown a fost singura sursă de venit şi în martie chiar am avut cea mai bună lună în vânzările online”, spune Ioana Coca, cea care dezvoltă alături de Laurenţiu Mândrilă brandul de bere artizanală Oriel.
    Povestea microberăriei Oriel Beer din Bucureşti a început în urmă cu zece ani, când Ioana Coca şi asociatul său Laurenţiu Mândrilă au descoperit berea artizanală şi au încercat să creeze anumite reţete acasă şi „dintr-o joacă“ au făcut 20 de litri de bere artizanală pentru ei şi prieteni. Brandul Oriel a apărut pe piaţă şapte ani mai târziu, în decembrie 2017,
    iar acum este prezent în
    37 de localuri din ţară şi anul trecut veniturile s-au ridicat la 200.000 de lei, duble faţă de 2018.
    Cum au supravieţuit ei? Muncind zi de zi pentru a onora comenzile plasate în magazinul online şi pentru a livra berea acasă la consumatori.
    „Lumea chiar stătea în casă şi bea multă bere craft, în timp ce eu şi Laurenţiu ne ocupam de zor de pregătirea coletelor. Era un întreg proces pentru că aveam grijă la igienă, stăteam cu măsti, mănuşi, dezinfectant etc. Noi nu am întrerupt deloc activitatea şi am continuat producţia în tot acest timp. Ţin minte că stăteam cu declaraţiile pe propria răspundere completate zilnic şi chiar ne gândeam cum să explicăm poliţiei când ne oprea noaptea, pe stradă, că noi îmbuteliem manual
    1.000 de sticle de bere şi durează până după miezul nopţii acest proces. Dar lockdown-ul s-a terminat destul de repede, acum lumea comandă mai puţin acasă, dar am avut noroc cu vremea bună şi cu terasele care au comandat pe timpul verii”, completează Ioana Coca.

    Marius Strãtilã, fondator al Massif Experience, care organizează de câţiva ani tururi ghidate în zonele montane din România

    Cu 20% au fost reduse preţurile activităţilor Massif Experience
    „Am crezut că nu o să meargă când am văzut situaţia, mai ales că eu lucrez cu turişti străini. Teama mea principală a fost că n-o să mai lucrez deloc. Au venit însă turiştii români, cu care a fost mai greu, pentru că nu au cultură sportivă, dar cu ajutorul lor am reuşit să supravieţuiesc”, povesteşte Marius Strătilă.
    Ca să ajungă mai repede şi mai clar la noul său public, a tradus întregul site în limba română şi a ales să scadă preţurile tuturor activităţilor cu 20%. Nu a renunţat însă la filosofia lui, de a oferi „experienţe faine” în grupuri mici.
    „În septembrie îmi fac din nou puţin griji. S-au anunţat noi ajutoare de la guvern, aşa că o să aplic pentru ele, să obţin maximum 200.000 de euro nerambursabili. Cu aceşti bani vreau să construiesc ceva adiacent proiectului meu. Asta înseamnă că, pe lângă echipamentele pe care vreau să le cumpăr, intenţionez să fac şi un spaţiu într-o casă, cu o zonă de închiriat în regim Airbnb, iar jos să am biroul. E un model pe care l-am văzut afară şi merge bine. Turiştii poate au nevoie şi de cazare şi îşi pot alege echipamentele de la parterul locului în care se cazează”, spune Marius Strătilă.
    Tururile pe care le organizează el sunt în munţii din jurul Braşovului – Făgăraş, Piatra Craiului, Bucegi, Postăvaru, Tâmpa, Ciucaş şi Piatra Mare.

    Andreea Madlen Mãrgescu, fondator al brandului de cămăşi pictate manual Made with joy in Transilvania

    Situaţia actuală ne dă o lecţie, care aparent nu ne este pe plac, dar totuşi putem învăţa multe.
    „Cum spun unii oameni, foarte haioşi de altfel, că anul 2020 nu se ia in calcul, că nu trecem acest an în palmaresul de victorii, dar mai ales provocări, eu aş spune că pentru antreprenori gluma asta e mai puţin simpatică. În special pentru antreprenorii proaspeţi, dar mai ales pentru aceia ale căror businessuri au fost serios afectate de pandemie. Situaţia actuală ne dă o lecţie, care aparent nu ne este pe plac, dar totuşi putem învăţa multe. Putem chiar să ne gândim la diversificarea obiectului de activitate, de ce nu, la mutarea afacerii mai mult in online, acolo unde este posibil”, spune Andreea Madlen Mărgescu, fondator al brandului de cămăşi pictate manual Made with joy in Transilvania.
    În oraşul Făgăraş, Andreea Mărgescu, de profesie economist, pictează zi de zi desene şi mesaje pe cămăşi, iar într-un an şi jumătate a realizat peste 300 de modele care au ajuns la cliente din toată ţara. Am trecut prin mai multe provocări, dar şi schimbări. Iniţial, cu materialele pe care le aveam pe stoc am făcut măşti, apoi după ce s-a ridicat starea de urgenţă, lucrurile au revenit încet încet aproape la normal şi continuă să existe, suprinzător, o creştere a vânzărilor pe partea de articole vestimentare pictate. Consider că lumea se va îndrepta din ce în ce mai mult către lucruri unicat, făcute cu drag şi dedicare”, spune ea.
    Tânăra antreprenoare se pregăteşte de lansarea propriului magazin online, madlen.ro, unde vor fi disponibile o parte dintre produsele create.

    Andreea Filip, a creat businessul Studium, un concept de abonament care presupune livrări periodice de flori la uşa clientului

    „Primele trei săptămâni de izolare au fost cele mai grele – importurile de specialităţi au fost aproape oprite şi mai totul a îngheţat sub umbrela anxietăţii generale. Însă, din momentul în care ne-a fost clar că vom petrece mult timp acasă şi că avem nevoie să facem din casă un acasă, criza s-a transformat într-o oportunitate incredibilă pentru noi. Florile au devenit doza de normalitate”, spune Andreea Filip.

    S-a aprovizionat, în proporţie de 80%, din producţia locală de flori. Tatăl ei, care de obicei o ajută cu livrarea, a rămas acasă, pentru a se proteja. Astfel, preluând responsabilitatea livrărilor directe, Andreea s-a încărcat prin zâmbetele clienţilor ei.
    „Se vedeau prin mască, da. Am dăruit multe buchete bunicilor, ca urmare a unui mesaj postat în social media, în care ne deschideam pro bono spre a duce flori celor rămaşi singuri, pentru protecţia lor.”
    Ce îşi doreşte Andreea Filip acum este să ducă povestea Studium către managerii care se gândesc la o redefinire a spaţiilor de birouri, a relaţiei angajaţilor cu revenirea treptată la birouri, cu multe reguli, distanţare şi, poate, anxietate.

    Lidia Nicolae, creator al brandului Ceramical, un atelier din Siliştea Snagovului unde produce căni, boluri, obiecte de decor


    “Suntem foarte atenţi la schimbările pe care le percepem din partea publicului, conştientizând că deciziile de achiziţie se iau mai greu şi timpii de conversie sunt şi vor deveni din ce în ce mai lungi”

    „Spre norocul nostru, în februarie-martie, când a început pandemia, dirijasem deja businessul spre zona de online şi, ca urmare, imediat ce toată lumea a rămas acasă, am concentrat o mare parte din eforturi spre marketing”, îşi aminteşte Lidia Nicolae, antreprenoarea din spatele Ceramical.
    S-a pomenit, practic, cu o nouă realitate, mai exact cu o supraaglomerare de afaceri care încearcă să acapareze publicul în acelaşi timp şi acelaşi spaţiu – virtual. „Dacă la începutul pandemiei ne-am îndreptat atenţia spre faptul că oamenii au început să-şi îmbunătăţească sau să schimbe felul de a trăi, ulterior am înţeles că elementul de încredere în cine suntem şi ce facem este determinant pentru a putea supravieţui acestor vremuri.”
    Aşa că a înţeles că acum trebuie ca ea, împreună cu soţul ei, de asemenea implicat în afacere, să fie dispuşi la sacrificii mai mari decât în vremurile obişnuite. Înainte de Ceramical, ea a lucrat ca graphic designer la o companie de marketing research. Este absolventă a Universităţii de Artă, pe care a absolvit-o în 2010, a făcut şi un master în Grafică, apoi şi-a continuat şi cariera artistică în paralel cu jobul. După ce vremurile se vor linişti, spune Lidia Nicolae, se gândeşte să deschidă şi un punct fizic de vânzare pentru produsele Ceramical.

    Adina Humă & Linda Vasilescu, fondatoare ale R-Create, o soluţie pentru comercianţii online prin care să poată utiliza o pungă refolosibilă atunci când îşi livrează produsele
    „Toată perioada pandemiei ne-a surprins în ajunul lansării unui produs pe piaţă,  deci cu o miză concretă, şi a fost un prilej de accelerare a unor procese. În primul rând, ne-am sudat noi ca echipă şi am testat, fără niciun training, un mod de lucru foarte agil, înţelegând chiar din prima săptămână că orice am face, nu trebuie să aşteptăm să treacă, pentru că va dura. Principalul mod de supravieţuire a fost să ne găsim sursele de informare corecte şi să separăm, pe cât posibil, manipularea şi confuzia de informaţia corectă”, spune Adina Humă.
    Concret, ideea lor funcţionează astfel: atunci când comanzi de la magazinele partenere R-Create, poţi bifa opţiunea de ambalaj returnabil. Magazinul va împacheta produsele în geanta R-Create, în locul variantei clasice, de unică folosinţă. La livrare, desigilezi geanta, preiei produsele comandate, iar ambalajul rămâne la curier. Parteneriatele lor de până acum au fost cu FAN Courier şi Cărtureşti.
    „Ce am învăţat în acea perioadă ne ghidează şi acum: să găsim soluţii concrete, ţinând cont de restricţiile exterioare şi să integrăm în mod foarte agil feedback-urile clienţilor, pentru a deveni în mod accelerat competitivi pe o piaţă în schimbare. Cred că în ADN-ul unui antreprenor este să transforme problema în oportunitate şi e un moment de aliniere cu parteneri cu care avem valori comune, pentru a naviga aceste timpuri împreună”, mai spune Adina Humă, una dintre fondatoarele R-Create.
    Ea şi Linda vor să introducă opţiunea de ambalaj returnabil în cât mai multe magazine online, pentru a observa rata de adopţie la nivelul consumatorilor. Mai mult, cele două antreprenoare lucrează la un parteneriat astfel încât genţile cu grad prea mare de uzură să fie reciclate la finalul celor 20 de cicluri de folosire.

    Aaron Balazs, fondator al Bikkla, un centru de închiriere cu biciclete electrice în zona Lacul Roşu

    „Practic odată cu ridicarea restricţiilor de părăsire a locuinţei a pornit sezonul turistic şi am putut să începem şi noi activitatea de închirieri de biciclete electrice.”

    „Nu a fost nevoie de mare supravieţuire. Practic odată cu ridicarea restricţiilor de părăsire a locuinţei a pornit sezonul turistic şi am putut să începem şi noi activitatea de închirieri de biciclete electrice. Deşi turiştii străini aproape că au lipsit, turismul local a înflorit. Am reuşit să deschidem un al doilea centru de închirieri în Borsec. Am făcut şi unele investiţii pe termen lung, suntem în plină restructurare privind prezenţa online şi din octombrie începem recrutarea francizaţilor pentru sezoanele următoare. Per total suntem sănătoşi atât personal cât şi privind businessul şi ne uităm cu planuri concrete spre viitor”, spune Aaron Balazs, fondator al Bikkla.
    Aaron Balazs este absolvent de Arte la Cluj, fost director de creaţie în Bucureşti, antreprenor 100% în Gheorgheni (judeţul Harghita), oraşul său natal. Pe pagina sa de Linkedin, Aaron scrie „fondator, CEO şi menajeră la Bikkla“ – un proiect născut în 2018 în zona Lacului Roşu, din apropiere de Gheorgheni, un proiect care creşte şi se dezvoltă în prezent împreună cu un alt antreprenor (Szakacs Botond – Eco Tiny House) franciza Bikkla – căsuţa pe roţi echipată cu 6, 12 sau 24 de biciclete electrice, gata de închiriat în zone turistice.

    Roxana Gordan, produce lumânări sculptate într-un atelier improvizat în curtea casei părinţilor ei, din Urlaţi, judeţul Prahova

    „Pe viitor, voi lărgi şi mai mult această paletă de produse, rămânând totuşi la produse care sunt lucrate manual şi pe care le consider speciale.”

    „Când a început nebunia, manufacturam în special lumânări sculptate manual, care se pretau pentru evenimente mari, de genul nunţilor şi al botezurilor, precum lumânări de biserică sau mărturii. Aşa că, atunci când au început să se anuleze aceste evenimente, am înţeles imediat că firma noastră va avea de suferit. Tocmai de aceea, am adus noi produse în portofoliu: aranjamente din flori de săpun, brăţări cu flori naturale uscate prinse în răşină, lumânări din ceară de albine, lumânări de aromaterapie cu fitil de lemn şi uleiuri esenţiale şi nişte minunate lustre retro cu sfoară mărinărească şi unele colivii de metal”, spune Roxana Gordan.
    Aceasta a fost strategia care a făcut ca Sorrisi să nu se ducă în jos din cauza pandemiei, ba chiar dimpotrivă, vânzările au crescut. „Încă suntem pe val, chiar dacă am fi avut toate şansele să fim pe fundul mării. Pe viitor, voi lărgi şi mai mult această paletă de produse, rămânând totuşi la produse care sunt lucrate manual şi pe care le consider speciale. Am încheiat deja colaborări cu alţi artizani, pentru nişte coliere şi brăţări din mărgele.”
    Roxana se gândeşte chiar să deschidă un punct de vânzare, când lucrurile se vor stabiliza. „Din păcate, magazinele din Italia şi din Franţa care cumpărau de la noi sunt închise acum, aşa că s-a pierdut puţin acolo. Oricum, atâta timp cât vindem online, cred că vom rămâne în picioare.”

    Silvia Buzori, fondatoare a brandului Săpun Natural

    “Prezenţa Săpun Natural este 100% online, exclusiv pe site-ul propriu şi pe pagina de Facebook, de aceea mi-a fost uşor să-mi păstrez clienţii şi în perioada de pandemie, când toată lumea s-a mutat online.”

    „Chiar dacă spălatul pe mâini trebuia să fie un obicei normal, realitatea este că în ultimele şase luni am vândut mai multe săpunuri solide şi lichide decât am făcut-o în perioade similare din ultimii trei ani. Pun această creştere pe seama conştientizării că, dacă acum trebuie să ne spălăm mai des decât înainte, este indicat să o facem cu produse naturale”, spune Silvia Buzori.
    Temerile în privinţa viitorului au determinat-o să fie mai atentă la investiţiile programate şi astfel a ales să lanseze mai puţine produse noi. Rata de retur a crescut şi ea, mai ales în lunile de vară, dar s-a păstrat la un nivel mic.
    „Prima jumătate a lunii septembrie a fost una slabă din punct de vedere vânzări, dovadă că oamenii s-au concentrat mai mult decât în alţi ani pe începerea şcolii şi pe cheltuielile aferente. Sper ca finalul de an să fie unul bun, pentru că dacă nouă ne merge bine şi clienţilor noştri le va merge la fel, ceea ce va însemna că această nouă criză s-a terminat.”
    Producţia pe care o face Silvia Buzori are loc într-un atelier de lângă Bucureşti, iar gama de produse include, pe lângă săpun, şi creme, săpun lichid, şampon, gel de duş, uleiuri de corp, unturi pentru corp, ape florale.
    În total, sunt peste 50 de produse sub brandul Săpun Natural.

    Vlad Farcău, un antreprenor din Cluj, care, după 12 ani de experienţă în domeniul IT, a fondat Tata Vlad, un brand de batoane pe bază de fructe uscate şi nuci, fără zahăr, în diferite combinaţii
    „Supravieţuire – asta simţim că se întâmplă în ultimele luni, e greu să ne focusăm pe o creştere, când vedem şi simţim ce se întâmplă în piaţă”, spune Vlad Farcău, un antreprenor din Cluj, care, după 12 ani de experienţă în domeniul IT, a fondat Tata Vlad, un brand de batoane pe bază de fructe uscate şi nuci, fără zahăr, în diferite combinaţii.
    „Ce ne-a ajutat pe noi cel mai mult în acea perioadă, şi ne ajută în continuare de fapt, este faptul că ne-am focusat pe dezvoltarea de parteneriate cu diverşi colaboratori din ţară. În continuare simţim că asta e cheia succesului pentru noi şi în direcţia asta vom continua în viitorul apropiat.”
    Incertitudinea care a venit odată cu starea de urgenţă l-a afectat pe Vlad Farcău, însă încet-încet, chiar şi în timpul pandemiei, oamenii au început să se relaxeze şi acum poate deja să observe un tipar de creştere pe care vrea să-l menţină.
    „Focusul nostru pentru perioada următoare este găsirea de unu-doi parteneri mai mari, care să ne ofere o siguranţă prin constanţa comenzilor. Predictibilitatea este unul din cele mai importante elemente în această perioadă.”
    Un lucru foarte important este de asemenea lărgirea portofoliului de produse, pentru a putea acoperi o piaţă cât mai largă de clienţi.
    „Ce este oarecum dezamăgitor pentru mine este faptul că ajutoarele oferite de stat în contextul repornirii economiei pare că nu au fost gândite deloc pentru firme mici, ca noi. În cel mai bun caz, vom putea aplica pentru acele microgranturi de 2.000 de euro”, mai spune Vlad Farcău.

    Marieta Kojanov Si Dan Govella, fondatori ai Ralitza, un atelier în care croiesc şepci de diverse tipuri, bretele, cravate, papioane, eşarfe şi alte accesorii

    „Ne-am dat seama de gravitatea situaţiei şi am încercat să ne ţinem clienţii cât mai conectaţi la activitatea noastră, prin modele noi, pe care de mult timp îmi doream să le am în colecţie, dar nu reuşeam”

    „Prin colecţia de măşti asortate cu şapca, ce ne-a adus o frumoasă colaborare cu Londra; am implementat serviciul de restilizare a hainelor; am oferit clienţilor calitatea de «membru Ralitza» şi reduceri de 10% pe viaţă pentru vânzări mai mari de 750 de lei”, spune Marieta Kojanov.
    Au început să posteze testimoniale live ale clienţilor brandului pe reţelele de socializare şi, în general, au ales să fie mult mai activi în Social Media.
    Marieta Kojanov a lucrat vreme de 24 de ani în domeniul textilelor, pentru branduri precum Bigotti sau Massini, ca şef de secţie în departamentul de confecţii, specializându-se în cămăşi pentru bărbaţi. Odată cu Ralitza, a decis să-şi pună experienţa la bătaie. De la papioane, portofoliul s-a diversificat şi cu alte accesorii, precum eşarfe, bretele, batiste. De-a lungul anilor, cei doi antreprenori au investit peste 80.000 de euro.

    Alina Mitrică, promovează covoarele româneşti tradiţionale, pe platformele online de socializare, sub umbrela „Made with love”
    „Fiind în online şi în zona de amenajări de casă, lucrurile au fost ok. Noi suntem orientaţi către piaţa externă, iar principala problemă este întârzierea livrărilor, în rest lucrurile merg bine”, spune Alina Mitrică.
    De anul trecut, când a creat Made with love, până acum, Alina Mitrică a vândut câteva zeci de covoare, cele mai multe plecând în afara ţării. Printre cumpărători se numără atât români stabiliţi în străinătate, cât şi străini cu afinitate pentru astfel de produse artizanale. Cele mai multe covoare vândute de ea se află acum în case din Franţa, însă a livrat şi în Australia, Statele Unite ale Americii sau Canada.
    Pentru a duce tradiţia mai departe, ea vrea să pună bazele unui atelier, în localitatea din care provin bunicii ei, Amărăştii de Jos, judeţul Dolj.

    Andra Berilă & Bogdan Crivoi, fondatori ai studioului de animaţie 2D Skeptic Dog
    „Primul nostru gând în luna martie a fost: Sper să primim toţi banii pentru ultimele facturi! Apoi am înţeles mai bine ce se întâmplă, a trecut panica de moment şi am început să ne gândim la soluţii. Primul lucru a fost să începem să lucrăm toţi de acasă şi să renunţăm la chiria pe care o aveam pentru sediul studioului. Partea bună e că toate cheltuielile erau oricum în funcţie de activitate, adică nu aveam prea multe costuri fixe”, spune Andra Berilă.
    Au continuat să aibă clienţi şi să lucreze de acasă, bilanţul contorizând doar câteva proiecte amânate, dar nimic anulat. Din iunie, ritmul de lucru a început treptat să-şi revină.
    „Iar acum, din septembrie, pare că sunt mai multe proiecte pe animaţie.”
    Totuşi, munca din birou era mai relaxantă şi mai eficientă, iar atmosfera era în mod cert alta decât cea de lucru din casa fiecăruia. Dar Andra şi Bogdan au învăţat lecţia adaptării şi a răbdării, aşa că acum se bucură că piaţa de animaţie creşte şi că au de lucru. „Probabil suntem o afacere mică foarte norocoasă”, spune Andra Berilă.

    Luiza Apostu, a fondat Rubik School, o şcoală cu un model de învăţare autodirijată cu instrumente agile

    “Pandemia pentru noi a venit la pachet cu o curbă mare de învăţare în mediul online şi întrebarea dacă vom supravieţui. Ştiam că nu avem de ales decât să ne adaptăm şi, fiind o organizaţie mică, ne-a fost mai uşor să fim agili şi să pivotăm un produs nou.”

    „În prima zi în care s-a instaurat starea de urgenţă noi eram deja în online cu copiii, pe o platformă de învăţare adaptată nevoilor noastre, cu evenimente de comunitate şi cursuri care să aducă cât mai mult din spiritul şi cultura spaţiului fizic şi în online”, îşi aminteşte Luiza Apostu.
    Jumătate dintre copiii care veneau în offline nu au mai venit şi în online, iar la grădiniţă au fost nevoiţi să renunţe pentru moment. Pentru a fi sustenabili, au creat un produs nou – Rubik Online, o comunitate de învăţare agilă în online pentru copiii cu vârste între
    6 şi 13 ani.
    „După şapte luni de Rubik Online, am ajuns la 150 de copii care au trecut prin program, astăzi avem 70 de copii care vin în comunitate zi de zi, 20 de mentori şi suntem în creştere. Plănuim să lansăm noi proiecte precum o caravană de tabere urbane în ţară, să ne redeschidem spaţiul fizic la început de 2021 în funcţie de cum va arăta contextul pandemic şi să păstrăm acest produs online şi pentru viitor.”
    Dintre materiile care se predau la Rubik School, fac parte: matematică distractivă, science, citizenship, arte, muzică, dezvoltare socio-emoţională, germană, engleză, modelare 3D, paşaport global – adică geografie. Vârsta minimă a copiilor este de trei ani, existând cursuri adaptate şi pentru copii mai mari. Calendarul de cursuri este format tot împreună cu copiii la început de an. Peste 100 de copii au trecut prin Rubik School în primele zece luni de activitate.

    Beatrice Pătrascu, fondator al clinicii stomatologice The Gentle Dentist

    >650.000 de euro a investit în două clinici stomatologice în Capitală, sub numele The Gentle Dentist.

    „O afacere mică este o afacere în care antreprenorul munceşte zi şi noapte, drept urmare am muncit şi mai mult, nu atât fizic, dar am petrecut foarte mult timp să înteleg cum am putea să supravieţuim”  – aşa sintetizează Beatrice Pătraşcu timpul care s-a scurs din martie încoace.
    Absolventă a Facultăţii de Stomatologie din Bucureşti, ea a investit peste 650.000 de euro în două clinici stomatologice în Capitală, sub numele The Gentle Dentist. Una dintre clinicile The Gentle Dentist a fost printre puţinele care au funcţionat în perioada de izolare, cu acordul Ministerului Sănătăţii, în condiţiile în care ordonanţele militare elaborate în acele săptămâni au prevăzut închiderea cabinetelor stomatologice.
    „Vestea că trebuie să ne sistăm activitatea în vremea pandemiei nu a fost nici cea mai fericită, dar nici cea mai uşoară de implementat la nivel de business. Am autorizat clinica în starea de urgenţă, într-o etapă în care nu exista nicio procedură în acest sens, iar asta a fost una dintre cele mai mari provocări. Am căutat să găsim soluţii în privinţa angajaţilor, să nu fim nevoiţi să facem concedieri, ci să reducem timpul de lucru, astfel încât să ne putem păstra echipele cât mai intacte. Am apelat şi la şomajul tehnic”, spune Beatrice Pătraşcu.
    Acum, planul ei este să se concentreze pe menţinerea programelor de prevenţie şi a abonamentelor stomatologice.
    Supravieţuirea noastră s-a datorat şi unui plan de criză pe care îl aveam la dispoziţie, gândit fără să ne aşteptăm că vom şi avea nevoie de el. Nu putem face proiecţii pe termen lung, nu ştim ce se va întâmpla, dar este în puterea noastră să muncim şi să credem în ceea ce facem”, adaugă ea.

     

  • Simona Saru, manager departament suport vânzări IMM / OTP Bank, vrea să calce pe urmele tatălui său şi să devină antreprenor

    ROL OCUPAT ÎN COMPANIE: Implementez strategia de vânzări pe segmentul de clienţi IMM şi coordonez şi ofer susţinerea necesară forţei de vânzări în procesul de atragere a clienţilor şi de menţinere şi dezvoltare a portofoliului existent. Obiectivul nostru este de a oferi o experienţă completă clienţilor IMM şi de a fi partenerii lor în dezvoltarea permanentă a afacerilor pe care mulţi dintre ei le-au creat de la zero. Pentru a ne atinge obiectivul este necesar să avem o echipă unită, pregătită şi care să aibă acces rapid la toate instrumentele necesare activităţii, iar aici rolul echipei de suport vanzări IMM este extrem de important.

    CELE MAI IMPORTANTE ROLURI PROFESIONALE AVUTE PÂNĂ LA ACEASTĂ FUNCŢIE: Manager al departamentului pentru managementul produselor IMM, consilier microîntreprinderi. Aceste poziţii m-au ajutat foarte mult în activitatea pe care o desfăşor în prezent, prin prisma experienţei acumulate.

    Rolul propus pentru anul 2030: Antreprenor.

    CEO/ANTREPRENOR ADMIRAT: Deşi sunt mulţi cei pe care îi admir din businessul românesc, sunt totuşi două persoane care m-au inspirat foarte mult în cariera mea. În primul rând, tata, pentru că a avut curajul să renunţe la o carieră cunoscută pentru a-şi urma visul de a deveni antreprenor, dar şi pentru că depune neîncetat eforturi enorme ca afacerea lui să reuşească, fiind neobosit în a căuta să înveţe lucruri noi şi oportunităţi de a îmbunătăţi afacerea pe care o conduce. De la el am invăţat că nu trebuie să îmi fie frică să visez şi să nu renunţ niciodată la ceea ce îmi doresc, căci dacă îmi doresc cu adevărat, voi găsi o soluţie. A doua persoană pe care o admir este Roxana Hidan, CEO retail al OTP Bank, pentru că, în cei 10 ani în care a condus Direcţia IMM, m-a împins mereu să-mi depăşesc limitele şi pentru că are puterea de a le insufla oamenilor dorinţa de performanţă.

  • Avioane din viitor

    Aeronava ar avea o capacitate de la 9 la 19 pasageri şi ar putea zbura la o altitudine de până la 18.300 de metri – altitudinea maximă de croazieră a aeronavelor Concorde.
    Vehiculul de zbor va avea de asemenea interioare care pot acomoda şi designul scaunelor pentru pasagerii de clasa I sau business, precum şi servicii de lungă distanţă pentru pasagerii zborurilor comerciale de lung curier. Potrivit Dezeen, reprezentanţii Virgin Atlantic spun că vor să facă zborul rapid „practic, sustenabil, sigur şi de încredere”.

  • Fenomenul Lidl: Discounterul german a ajuns la afaceri de aproape 10 mld. lei după un galop de 24% anul trecut, un ritm de aproape patru ori mai rapid decât al consumului privat

    Discounterul german Lidl a obţinut în 2019 afaceri de 9,7 mld. lei după un salt de 24% comparativ cu anul anterior, conform calculelor ZF pe baza datelor publice. Businessul aproape s-a dublat în perioada 2016-2019.

    Lanţul de magazine de discount Lidl a intrat oficial pe piaţa locală în 2011 prin preluarea reţelei Plus. Au fost cumpărate atunci circa 100 de magazine, iar apoi nemţii s-au dezvoltat de la zero. Discounterul german Lidl are în România peste 260 de magazine dintre care 24 au fost deschise în 2019, cel mai rapid ritm de expansiunea de la intrarea pe piaţă.

    Mai mult, compania continuă expansiunea şi în 2020 cu cel puţin 15 unităţi conform informaţiilor anunţate deja. Nemţii sunt activi pe formatul de discount caracterizat prin preţuri mici. Ei au la raft 80% mărci private.

    Discounterul german a obţinut un profit de 491 mil. lei, plus 20%. Toţi indicatorii companiei au fost pe plus anul trecut, inclusiv numărul de salariaţi, care a crescut cu 2.000, la circa 7.500 de oameni.

     

     

  • Gigantul internaţional Philips a fost creat după lansarea unui singur produs. Care a fost acesta

    Produsele companiei Philips, înfiinţată de o familie olandeză cu acelaşi nume în urmă cu 130 de ani, sunt folosite astăzi în gospodăriile şi în companiile din toată lumea. Care a fost însă produsul care a adus succesul afacerii, transformată rapid într-un gigant internaţional?

    Gerard Leonard Frederik Philips s-a născut pe 9 octombrie 1858 în Olanda, într-o familie de evrei. Tatăl său, Benjamin Frederik David Philips, de meserie bancher, a fost văr primar cu filosoful Karl Marx. Interesat de electronică şi inginerie, în 1891 Gerard a fondat, alături de tatăl său, o afacere de familie căreia i-au dat chiar numele lor, Philips, obiectivul lor iniţial fiind acela de a produce becuri electrice incandescente, eficiente din punctul de vedere al costurilor, pentru toţi cei care au nevoie de ele. Primul centru de producţie al companiei a fost deschis într-o veche fabrică din Eindhoven, iar primele produse fabricate aici au fost becurile.
    În primii ani afacerea a înaintat greoi, fiind aproape de faliment, însă în 1895 Anton, fratele mai mic al lui Gerard, în vârstă de doar şaisprezece ani, s-a alăturat la rândul său businessului. Având şi o diplomă de inginer, Anton a lucrat iniţial ca reprezentant de vânzări, dar în scurt timp ideile sale de business s-au dovedit valoroase, aşa că afacerea a început să se extindă rapid, fapt care a condus la înfiinţarea Philips Metaalgloeilampfabriek N.V. (Philips Metal Filament Lamp Factory Ltd.) din Eindhoven în 1908, urmată în 1912 de fondarea Philips Gloeilampenfabrieken N.V. şi de listarea acesteia la Bursa de Valori din Amsterdam.
    Pe 19 martie 1896 Philips s-a căsătorit cu Johanna van der Willigen (30 septembrie 1862 – 1942); cuplul nu a avut copii.
    Încă de la început, Philips a fost o companie orientată spre export. Una dintre cele mai mari comenzi a venit din partea ţarului Rusiei, pentru a lumina Palatul de Iarnă. Odată cu evoluţia noii tehnologii de iluminare, Philips a înfiinţat un laborator de cercetare – NatLab – în 1914, pentru a studia fenomenele fizice şi chimice şi pentru a stimula inovaţia produselor companiei. Patru ani mai târziu, a fost fabricat primul tub medical de radiologie marca Philips, acesta fiind momentul în care compania a decis să îşi diversifice gama de produse şi să îşi protejeze sistematic inovaţiile cu brevete diverse, de la echipamente de raze X la aparatură radio, iar mai târziu, odată cu evoluţia tehnologiei, la televizoare, electronice mici şi altele. În aceeaşi perioadă, compania şi-a extins activitatea în toată Europa şi în ţări precum China, Australia şi Brazilia.
    Fraţii Philips au sprijinit de asemenea şi centrele sociale şi de educaţie din Eindhoven, fondând inclusiv o asociaţie, Philips Sport Vereniging, din care s-a format şi departamentul profesionist de fotbal Philips Sport Vereniging N.V.
    În 2018, compania a înregistrat venituri de peste
    18 miliarde de euro, echipa businessului numărând în jur de 77.400 de angajaţi. În piaţa locală, tot în anul 2018 Philips România a avut o cifră de afaceri de circa 480 de milioane de lei un profit net de 7,7 milioane de lei, funcţionând cu o echipă de 113 salariaţi.

  • Iohannis: Dacă purtăm măşti şi păstrăm distanţa vor fi ridicate mai rapid cât mai multe restricţii

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a spus, miercuri, în contextul epidemiei de COVID-19, că dacă românii vor purta măşti, vor păstra distanţa şi vor respecta igiena va fi „posibilă ridicarea mai rapidă a cât mai multor restricţii”.

    „Ţin să fac unele precizări legate de evoluţia epidemiei generată de noul coronavirus. Numărul de cazuri de infectări rămâne destul de constant, cu unele creşteri, urmate de scăderi ceea ce înseamnă că ne menţinem încă pe un platou. Vom depăşi cu bine şi această etapă dacă vom continua să rămânem vigilenţi şi responsabili. Dacă purtăm măşti, dacă păstrăm igiena şi păstrăm distanţa vom scădea foarte mult numărul îmbolnăvirilor şi vom face posibilă ridicarea mai rapidă a cât mai multor restricţii”, a spus, preşedintele Klaus Iohannis.

    Grupul de Comunicare Strategică a anunţat, miercuri, că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 165 de noi cazuri de COVID-19 în România. Numărul total al persoanelor infectate ajunge la 18.594, din care peste 12.000 au fost declarate vindecate.

    Potrivit GCS, până miercuri au fost confirmate 18.594 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 12.162 au fost declarate vindecate şi externate.

    Pe judeţe, cele mai multe cazuri se înregistrează în Suceava, 3.465, şi în Bucureşti, 1.862.

  • Cadoul care bate lunar la uşă

    „Primul concept cu care am interacţionat acum trei ani a fost un meal box care conţinea toate ingredientele şi paşii necesari pentru a prepara o reţetă, dezvoltat de cei de la RealFoods (o băcănie cu produse bio şi proaspete, de la producători mici – n. red.), în colaborare cu doi chefi renumiţi”, povesteşte Cătălina Aldea, retail expert consultant şi trainer la Aldea Consulting Vision.

    Gestiunea unui astfel de box este însă dificilă, tocmai din cauza ingredientelor care trebuie să fie tot timpul proaspete – cât se poate de proaspete – dar care au un termen de valabilitate scurt.
    Practic, subscription box înseamnă că lunar, primeşti acasă un pachet cu produse – fie ele alimentare sau de altă natură – despre care, de cele mai multe ori, ştii doar că sunt de un anumit tip, dar conţinutul efectiv este o surpriză. Te înscrii pentru un abonament şi poţi să te dezabonezi oricând simţi nevoia. E cumva la fel ca Netflix.
    „Ideea de subscription box cu produse predefinite sau cu conţinut surpriză se încadrează în zona de convenienţă şi oferă confort. Este o soluţie atât pentru cei care doresc soluţii rapide pentru diverse nevoi sau preferinţe, cât şi pentru cei care nu doresc să repete lunar comenzile pentru produse pe care le consumă în mod constant. Cu siguranţă, în vremurile actuale, cu reinventarea businessurilor şi dezvoltarea în online, orice soluţie convenience (comodă – trad.) va căpăta din ce în ce mai mare amploare”, mai spune Cătălina Aldea.
    Conceptul s-a dezvoltat mult în Asia şi Statele Unite ale Americii, dar şi în Europa. Treptat, creşte şi în România. Andrei-Costin Popovici este unul dintre cei care au urmărit acest trend, aşa că a „importat” modelul, creând astfel brandul Pawfect Box, o cutie-surpriză pentru animalele de casă – câini sau pisici. „Este un concept nou în România, inspirat de peste graniţe şi adaptat pieţei locale”, spune Andrei-Costin Popovici.
    Atât de nou, încât firma a devenit funcţională la începutul acestui an, după ce tânărul antreprenor a petrecut zece ani în domeniul vânzărilor. „Tot acest concept funcţionează foarte simplu. Platforma beneficiază de un formular pe care clienţii îl completează, acela fiind, practic, profilul animăluţului. Noi ţinem cont cu stricteţe de talie, rasă, vârstă şi eventualele restricţii alimentare. Fiecare cutie Pawfect Box este alcătuită din hrană şi recompense premium plus jucării, toate de la unele dintre cele mai cunoscute branduri la nivel mondial. Avem în plan şi dezvoltarea propriei linii de produse.”
    Există trei tipuri diferite de cutii, atât pentru pisici, cât şi pentru câini. Sunt cutii cu cinci, şapte sau nouă produse pentru câini şi cutii cu şapte, nouă sau unsprezece produse pentru pisici. (Se vede cine e mai răsfăţat.) Preţul unei cutii standard este de 119 lei, cel al unei cutii premium – 159 de lei, iar cutia de top, care poartă numele „Sunt un/ o răsfăţat(ă)”, costă 199 de lei.
    Andrei Popovici a investit până acum 7.500 de euro în afacere, din surse proprii, banii mergând în realizarea site-ului, un stoc de produse şi marketing. Resursele minimum necesare. „Ideea de subscription box este momentan la început, însă se observă interesul către acest concept, deoarece oamenii sunt dornici să primească lucruri noi drept surpriză. În plus, oamenii nu mai sunt atât de reticenţi când vine vorba de cumpărăturile online. Pawfect Box s-a bucurat de succes încă de la început, este în plină ascensiune şi apar tot mai mulţi clienţi”, povesteşte Andrei-Costin Popovici.
    Pe aceeaşi nişă au mers şi Laurenţiu Dumitrescu şi Robert Mihăilă, însă ei s-au specializat şi mai mult, aşa că se adresează doar căţeilor. De „profesie” studenţi – unul la Universitatea de Petrol şi Gaze, celălalt la ASE – ei au făcut primul pas către propria afacere gândindu-se în ce ar putea investi suma de 33.000 de euro pe care o puteau obţine printr-un program de finanţare la care Robert se înscrisese. Urmărind conceptul de subscription box, au ajuns să creeze DogBox. Conţinutul cutiei DogBox este o surpriză de fiecare dată, însă regula este să cuprindă două jucării pentru animalul de companie, două pungi cu recompense şi, uneori, un accesoriu.
    „Ne-am adaptat pieţei de la noi şi oferim produsele atât sub formă de abonament, respectând ideea originală de subscription box, cât şi o singură cutie, pentru cei care vor să încerce înainte de a se abona”, spune Laurenţiu Dumitrescu. Produsele DogBox sunt aduse din ţări ca Germania, Estonia, Cehia, dar şi Marea Britanie. Conţinutul cutiilor este personalizat, astfel că sunt luate în calcul aspecte precum talia câinelui sau eventuale restricţii alimentare. O cutie care face parte dintr-un abonament costă 99 de lei, însă dacă un client îşi doreşte să comande o singură dată, preţul este de 119 lei. La abonament, livrările se pot face o dată pe lună sau mai rar.
    Ideea businessului s-a născut la sfârşitul anului 2018, când Robert Mihăilă i-a spus actualului său partener în afacere că s-a înscris la un program de finanţare organizat în regiunea Munteniei, dar că încă se afla în căutare de proiecte. Aşa că au ales să lucreze împreună. Au investit circa 33.000 de euro, iar o treime din sumă a mers către stocul de produse. „Am observat o creştere în perioada aceasta de izolare. Oamenii stau în casă şi fac comenzi pe internet, astfel că afacerea merge foarte bine. Abia recent am început să ne promovăm mai puternic”, mai spune Laurenţiu Dumitrescu.

     

    Abonament la mâncare
    Subscription box este o soluţie care pare să fie pe placul generaţiilor Millennials (cei născuţi între 1981 şi 1996) şi Centennials (cei născuţi după 1997, care, practic, nu au cunoscut lumea de dinainte de internet). De ce? Pentru că, pentru aceşti tineri, timpul este extrem de preţios, astfel că vor opta oricând pentru site-urile care le oferă soluţiile cele mai rapide şi clare pentru acoperirea nevoilor. În plus, nu au aceeaşi plăcere şi disponibilitate de a petrece timp la cumpărături în magazine fizice, precum părinţii şi bunicii lor.
    „Din acest punct de vedere, piaţa de la noi este incipientă, există multe arii de nevoi care nu sunt acoperite de subscription box. O soluţie apropiată pentru recurenţa coşului lunar este acoperită acum de site-urile care îţi păstrează în profil lista de cumpărături. O văd ca pe o variantă premergătoare erei subscription boxurilor”, spune Cătălina Aldea.
    Mai populare par să fie însă cutiile cu mâncare, frumos ambalate într-o poveste. Cosmin Daneş este unul dintre antreprenorii care au mers pe această cale şi a dezvoltat 7bucate. Clienţii care îşi fac abonament primesc produse tradiţionale, conţinutul rămânând o surpriză până la momentul livrării. Ceea ce ştie clientul este că va primi aceeaşi cantitate din aceleaşi categorii de produse –
    500 g produse din carne, 500 g produse lactate şi 500 g produse de tip băcănie.
    „Cred că direcţia câştigătoare pentru conceptul de subscription box în România este personalizarea serviciului. În general îi atrage pe cei care vor să scutească timp şi vor valoare în plus. Ca antreprenor, ai avantajul unei stabilităţi a veniturilor. Altfel, e mai multă muncă decât atunci când îi oferi clientului o gamă constantă de produse”, spune Cosmin Daneş.
    Selecţia produselor este făcută de echipa 7bucate, livrarea se face lunar, se poate comanda un pachet sau se poate face un abonament. Ceea ce se păstrează sunt cantităţile şi categoriile, schimbându-se doar mixul de produse. De altfel, denumirea „7bucate” a rămas generică, deoarece nu tot timpul se pot pune doar şapte produse care să cumuleze cantităţile necesare. Dacă cel care a plasat comanda nu este mulţumit, poate restitui pachetul.
    Pentru toată logistica necesară şi pentru promovare, Cosmin Daneş a investit iniţial 5.000 de euro. Printre furnizorii 7bucate, se numără păstrăvăria Transalpina din judeţul Alba, producătorul de mezeluri Moş Iosif din Constanţa, carmangerii şi alţi producători. Pandemia nu a trecut însă pe lângă businessul 7bucate fără să lase urme.
    „Desigur, livrările acasă ajută în această perioadă. Pe de altă parte, oamenii se îndreaptă, cred, mai degrabă spre alimente de masă, nu e neapărat momentul în care să testeze, de exemplu, o brânză nemaiîntâlnită. Totuşi, nu au fost schimbări remarcabile în numărul comenzilor.”
    Din oferta 7bucate fac parte, până acum, „Cutia cu de toate” şi „Cutia 7bucate numai lactate”, iar Cosmin Daneş vrea să mai creeze şi o cutie pentru cei care urmează o dietă vegetariană sau care ţin post. „Cutia cu de toate” costă 228 de lei.
    Este acest concept un pas către noua normalitate, cea care ne aşteaptă după ce pandemia va trece şi, poate, vom păstra o oarecare reticenţă pentru ieşitul prea des din casă?
    „De ajutat, ajută, cu atât mai mult în contextul actual. Personal, am recurs la astfel de metode pentru bunuri de consum, livrarea acasă este de mare ajutor, iar abonamentul scuteşte de-o grijă. Practic, cineva îţi asigură aprovizionarea, indiferent că e vorba de apă, pâine, alimente de bază sau altceva”, spune Cosmin Daneş.

    Călătorii la pachet

    Similară este şi afacerea Nellibox, un sistem de abonamente la pachete-surpriză, având ca temă cultura unei alte ţări în fiecare lună. Businessul îi are ca fondatori pe Agota şi Csanad Birtalan, extrem de pasionaţi de petreceri tematice, dar şi de călătorii.
    De aici s-a născut ideea Taste of the World, numele primei cutii livrate de Nellibox. Fiecare pachet conţine dulciuri, snack-uri, alte produse alimentare, băuturi specifice unei culturi, dar şi albume cu muzică, filme şi un mic dicţionar cu cele mai frecvente cuvinte şi expresii în limba ţării sau a culturii respective.
    „Modelul de abordare Nellibox este simplu: te abonezi o dată pentru o perioadă fixă şi primeşti câte un pachet-surpriză în fiecare lună din perioada abonamentului. La începutul lunii, anunţăm tematica, dar nu spunem exact ce este în pachet”, spune Agota Birtalan.
    Până în acest moment, produsele care şi-au găsit locul în cutia Taste of the World au venit din ţările aferente celor care reprezintă specificul cutiilor – Thailanda, Japonia, Coreea de Sud.
    „Conceptul de subscription box sau mystery box pe bază de abonare este nou în România, deci mai întâi planul nostru este brandingul şi educarea pieţei despre produsele şi sistemul tip mystery box. În 2020, vrem să punem mai multe produse şi pachete pe site-ul nostru”, mai spune ea.
    Un abonament lunar la o cutie Nellibox costă 150 de lei, unul de trei luni – 450 de lei, iar unul pentru şase luni – 900 de lei.
    Pe acelaşi principiu funcţionează şi Beery, un business creat de antreprenorul bulgar Hristo Radicev, care vinde pachete cu mai multe sortimente internaţionale de bere. Concret, pe site-ul Beery – funcţional atât în Bulgaria, cât şi în România – se pot comanda cutii cu opt beri, provenite de la mai mulţi producători din diverse ţări.
    „Totul a început în 2016, când am început să mă gândesc la un model de business prin care să vând bere pe bază de abonament. Am dezvoltat modelul şi am creat site-ul pentru Bulgaria. Am început mai mult în glumă, pe 14 decembrie 2016, dar în doar 15 zile, până la sfârşitul anului, am avut mai mult de 100 de comenzi. Aşa mi-am dat seama că e o idee bună”, povesteşte Hristo Radicev.
    În 2017, el a adus businessul şi în România, unde a început să crească treptat.
    În 2019, Beery a vândut în România beri în valoare de 80.000 de lei (circa 17.000 de euro), iar în Bulgaria – de 50.000 de euro. În 2020, antreprenorul intenţionează să facă platforma Beery disponibilă şi în Ungaria.
    „Frumuseţea acestui tip de afacere este că poţi începe foarte de jos – ai nevoie doar de un site, de cutii şi nişte beri pe stoc. De aceea, investiţia iniţială nu a fost mai mare de 5.000-6.000 de euro”, spune Hristo Radicev.

    O provocare
    Ce îi sfătuieşte Cătălina Aldea, specialist în retail şi martor al mai multor inovaţii în cumpărături de-a lungul anilor, pe antreprenori este să profite de timpul îndelungat pe care îl petrec oamenii online în această perioadă pentru a-şi promova conceptele de acest tip, astfel încât să fie cunoscute de cât mai mulţi consumatori.
    „În plus, atenţia la detalii este foarte importantă. Orice eroare în supply chain (lanţul de furnizare – trad.) poate duce rapid la dezamăgire şi pierderea clienţilor, ceea ce nu se întâmplă în magazinele brick-and-mortar (fizice – trad.). De asemenea, e bine de luat în calcul şi stilul nostru când vine vorba de cumpărături. Românilor nu prea le place să rişte, de aici şi reticenţa de a achiziţiona produse proaspete din online; alegerea produselor după aspect şi miros rămâne prioritară pentru majoritatea clienţilor”, este de părere Cătălina Aldea.
    Dacă adăugăm la acestea şi suspiciunile legate de raportul calitate-preţ al „surprizei” care urmează să bată la uşă, s-ar spune că antreprenorii vor avea ceva de furcă până când îşi vor „converti” clienţii. Dar nimic nu se face fără efort.