BusinessMagazin

Tag: ramnicu valcea

  • Povestea uimitoare a unui copil sărac dintr-o comună din Vâlcea care a ajuns cercetător la NASA

    La Firijba începe povestea lui Alexandru Chimba, românul care s-a născut într-o familie numeroasă, în perioada interbelică, având 7 fraţi. Atunci când a venit războiul, Alexandru era elev la şcoala primară din Firijba, o clădire mică, sărăcăcioasă, cu două clase şi cu domnul Miu, învăţător, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    La domnul Miu a găsit prima carte despre planete, o carte veche, cu sistemul solar. Războiul s-a terminat, iar copilul de 11 ani a fost trimis la Râmnicu Vâlcea, imediat după război. Miu a vorbit cu Victor, învăţătorul avea o soră la oraş şi acolo a stat Alexandru în timpul gimnaziului.

    Alexandru a terminat primul şcoala gimnazială şi a fost ajutat de un alt profesor, de matematică, să ajungă la Bucureşti. Deja în clasa a X-a, Alexandru analiza teoriile despre meteoriţi, despre galaxii, copilul din Firijba era deja considerat un geniu.

    Când era în anul doi la facultatea de matematică, Alexandru a dispărut. Nu se ştie cine l-a ajutat, dar Alexandru a reuşit să plece. Securitatea l-a căutat până şi în satul natal, dar nici urmă de tânăr.

    În primăvara anului 1990, în faţa Primăriei din Popeşti opreşte o maşină din care coboară un bărbat înalt, cu părul grizonat. Se uită la case, cu mâinile la spate. Stă nemişcat. O femeie măruntă trece pe lângă el, dar apoi se opreşte. Se întoarce speriată, ca şi când ar fi văzut o fantomă.

    „Lixandru lui Uca? Tu eşti Lixandru a’ lui Uca?” Omul lăcrimează. Sus, în Firijba, nu mai era nimeni dintre ai lui. Mai trăia doar o soră care era pe la Piteşti, la Mioveni, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    Alexandru Chimba ajunsese la NASA, trăia în Maine. A fost printre cei care au pregătit programul Mars Pathfinder. Alexandru a mai venit în 2008 la Popeşti şi se spune că ar dori să realizeze un sat de vacanţă pe stil american, în Firijba.

    „Ar fi o şansă, satul este deja părăsit, noi am dus drumul până la intrare. Dar este o minune, un sat virgin în mijloc de pădure. Depinde foarte mult care sunt intenţiile domnului Alexandru. Oricum, doreşte să se reîntoarcă aici, la un moment dat. Locul se poate preta la orice, tabără de pictură, de teatru etc”, spune primarul Constantin Şerban.

  • Un business în construcţie continuă

    „2016 a fost per ansamblu cel mai bun an de după criză, iar în ce priveşte cifra de afaceri a fost cel mai bun de până acum. Noi am obţinut o cifră de afaceri de 2,5 milioane de euro. Totuşi, ne aşteptăm ca şi în acest an trendul ascendent să continue, motiv pentru care ne-am bugetat un nou avans de 15-20%”, povesteşte Florin Popa, antreprenorul care în 2006 punea bazele companiei de project management şi consultanţă în construcţii Vitalis Consulting. El pornea la drum cu un prieten care îi este şi astăzi asociat.

    Businessul principal al Vitalis Consulting se axează pe management de proiect, însă compania oferă şi servicii secundare precum project monitor, dirigenţie de şantier şi audit tehnic. „Nu facem însă proiectare, pentru că noi considerăm că ar fi un conflict de interese. Ce facem este project management pur”, povesteşte antreprenorul. Astăzi, compania Vitalis Consulting are 70 de project manageri şi şefi de şantier, cu circa 15 mai mulţi decât în urmă cu un an. Creşterea a venit odată cu dezvoltarea pieţei şi, în consecinţă, cu evoluţia companiei, care ar urma să ajungă în acest an la afaceri de circa 3 milioane de euro.

    „Creştem odată cu piaţa. În ceea ce priveşte project managerii, numărul lor se măreşte odată cu afacerea. În funcţie de mărimea unui proiect, putem avea un om dedicat sau el se poate împărţi să coordoneze două contracte.” A face management de proiect înseamnă să îl coordonezi încă din faza de alegere a arhitectului. Apoi, trebuie urmărite proiectarea şi autorizarea acestuia, iar când proiectarea este gata trebuie organizată o licitaţie pentru antreprenorul general. Tot managerul de proiect este cel care sfătuieşte dezvoltatorul ce tip de contract de antrepriză generală să semneze, iar apoi urmăreşte în detaliu lucrările de construcţie. Project managerul este tot timpul atent la bugete, iar în final este responsabil să predea proiectul la cheie, povestea Florin Popa anterior. În ceea ce priveşte celelalte servicii secundare pe care compania le oferă, a face project monitor înseamnă că o bancă acordă un credit către un dezvoltator imobiliar şi angajează Vitalis Consulting să se asigure că sunt ţinute sub control costurile, iar banii merg unde trebuie. Diriginţia de şantier este o cerinţă a legii, astfel că fiecare construcţie trebuie să aibă un diriginte care este responsabil cu calitatea în construcţii. Un alt serviciu oferit este auditul tehnic, astfel că dacă un investitor vrea să cumpere o clădire, el angajează o companie să o auditeze.

    Compania Vitalis Consulting a ajuns în cei 11 ani de istorie la un portofoliu de circa 250 de clienţi cu proiecte evaluate la peste 1,5 mld. euro. Un total de 3,2 milioane de metri pătraţi.

    „Anul trecut, la fel ca şi în acest an am avut creşteri pe toate segmentele de piaţă, motoarele pentru noi fiind piaţa de birouri, retailul şi hotelăria.” În prezent, compania lucrează la peste 30 de proiecte, printre ele numărându-se hotelul Hilton Garden Inn din centrul istoric al Capitalei, clădirea de birouri a Q-Fort din Pieleşti, Dolj, sau centrul comercial Râmnicu Vâlcea Shopping City din oraşul cu acelaşi nume. „Lucrăm la peste 30 de proiecte în acest moment, pe toate segmentele de piaţă.”

    Florin Popa spune că în piaţă au apărut şi jucători noi care au decis să ridice proiecte de la zero, dar creşterea a venit şi de la investorii deja existenţi, care fie au dezvoltat proiecte noi, fie au extins unele deja existente.

    „Totuşi, putem observa şi că mâna de lucru s-a scumpit cu 10-15% în ultimul an. Creşterea aceasta conduce la urcarea preţurilor din piaţă, respectiv a costului de construcţie şi deci şi a preţului final la consumator sau client. Plusuri vin şi din scumpirea cu 7-8% a materiilor prime.” Fierul, spre exemplu, a avut o crşetere chiar mai puternică. Există astfel o presiune pe preţ, presiune ce se simte pe întregul lanţ.

    „Pe noi nu ne afectează foarte mult însă direct. Totuşi noi depindem de piaţă, care la rândul său este influenţată de factorii interni şi externi.” Activitatea Vitalis Consulting este concentrată pe România, piaţa-mamă a afaerii. Totuşi, compania a mers cu clienţii deja existenţi şi peste graniţă, la cererea acestora. Astfel, Vitalis Consulting coordonează în prezent şi construcţia a trei hoteluri la Londra, investitorul fiind grupul israelian Red See Group. În septembrie 2014, Vitalis Consulting a început simultan două proiecte: Riverbank Park Plaza Hotel (394 camere) şi Hercules House Park Plaza Hotel (494 camere), care vor fi livrate la sârşitul anului 2017.

    În iunie 2015, Vitalis a fost contractată pentru lucrările de extindere a celui de-al treilea hotel din Londra, Club A40, ce totalizează 212 camere. Clientul este acelaşi, Red Sea Group.

    „Dacă nu avem o cerinţă clară, un proiect concret în afara ţării, noi nu mergem. Ce am observat însă este că în industria noastră fidelizarea clienţilor joacă un rol foarte important. Astfel că recurenţa este foate mare.” Circa 70-80% dintre clienţi se întorc şi nu mai organizează licitaţie, ci lucrează cu Vitalis Consulting pe baza experienţei anterioare. Şi în cazul celor care fac pitch-uri, fie să testeze preţul, fie să analizeze oferte, dacă nu sunt mulţumiţi de o companie cu care au lucrat anterior pe management de proiect, a doua oară nu o mai cheamă la licitaţie.

    Cea mai dificilă perioadă, povesteşte antreprenorul, a fost 2009-2012, marcată de o criză acută pe piaţa construcţiilor. Băncile au îngheţat creditarea, investitorii au blocat investiţiile şi ani de zile piaţa construcţiilor a fost în stand-by. Nimic nu mai amintea de anii de boom când blocurile se ridicau văzând cu ochii, clădirile de birouri apăreau „ca ciupercile după ploaie”, iar mallurile se îngrămădeau la start.

    „Totuşi, noi am reuşit să ne creăm o nişă şi să ne dezvoltăm chiar şi în această perioadă, câştigând cotă de piaţă”, sumarizează anii de criză Florin Popa. A venit însă 2015, un an în care consumul intern a dat primele semne reale de revenire, iar toţi ceilalţi indicatori economici au pus România din nou pe radarele investitorilor. Piaţa construcţiilor a primit şi ea o gură de aer proaspăt şi a început să îşi revină. Businessul Vitalis Consulting, deşi crescuse şi până atunci, s-a dezvoltat mai alert.

    Florin Popa avea 26 de ani când a decis să facă primii paşi către antreprenoriat şi era absolvent al Facultăţii de Construcţii Civile de circa doi ani. Încă din timpul facultăţii, s-a angajat la o firmă internaţională de consultanţă în construcţii, Gleeds, care la momentul acela avea o echipă formată din foarte mulţi expaţi. A fost assistant project manager timp de un an şi jumătate, iar în 2005 a decis să plece. S-a angajat apoi ca project manager pentru firma de amenajări interioare COS, însă la scurtă vreme după aceea a decis să îşi lanseze propriul business şi a fondat Vitalis Consulting.

    La momentul acela, piaţa de construcţii era în plin boom, însă piaţa adiacentă, de consultanţă în construcţii, nu era foarte bine conturată. Dezvoltatori imobiliari preferau atunci să aibă manageri de proiect in house, pentru că voiau să construiască mai ieftin şi să termine repede. Acum însă piaţa este mai matură.

    Primul client al Vitalis Consulting a fost HP. A fost vorba de amenajarea proiectului Novo Park din Pipera, mai exact de faza unu, ce măsura 1.500 de metri pătraţi. După ce a fost finalizat acest proiect, au fost preluate şi celelalte faze, în total 11.000 mp. Totuşi, cel mai important proiect de până acum al companiei de consultanţă este Globalworth Tower (fostul Bucharest One), ridicat de Globalworth Asset Managers în zona metroului Aurel Vlaicu. Acesta măsoară peste 58.000 şi este a doua cea mai înaltă clădire de birouri din Bucureşti după Sky Tower, cu circa 30 de etaje.

  • Lanţul românesc care se bate cu McDonald’s şi KFC deschide un nou restaurant

    Spartan a redeschis restaurantul stradal din Arad, după o investiţie de peste 30.000 de euro în modernizarea decorului şi suplimentarea numărului de locuri, de la 40, la 55. Unitatea este deţinută de Olivian Miţaru, francizat Spartan care a mai deschis trei restaurante, două în Arad şi unul în Râmnicu Vâlcea, şi are în plan extinderea în zona Transilvaniei.

    Restaurantul are o suprafaţă de 180 de metri pătraţi şi este situat pe Bd. Revoluţiei nr. 44, în centrul Aradului, într-o zonă foarte circulată, cu multe clădiri istorice, cafenele, licee şi instituţii ale administraţiei locale, în apropierea primăriei şi a centrului comercial Ziridava.Acest restaurant este prima unitate Spartan din Arad, are 13 angajaţi şi a fost inaugurată de Olivian Miţaru pe 3 iulie 2015. Ulterior, omul de afaceri a deschis un restaurant şi în centrul comercial Atrium din Arad şi încă unul în River Plaza, în Râmnicu Vâlcea. Cifra de vânzări înregistrată în 2016 de această unitate a fost de 480.000 de euro. În cadrul acestui restaurant sunt angajate 13 persoane.

    În afară de cele trei restaurante deschise, două în Arad şi unul în Râmnicu Vâlcea, Olivian Miţaru are în plan şi inaugurarea celei de-a patra unităţi, în toamnă, în Shopping City Râmnicu Vălcea, centru comercial dezvoltat de NEPI. Alte planuri de extindere vizează zona Transilvaniei, în special Aradul, piaţă pe care deja o cunoaşte foarte bine şi Oradea. S.C. Oli&Oli Food S.R.L., înfiinţată în anul 2015, este deţinută de Olivian Miţaru, a primit francize pentru restaurantele din Arad şi Râmnicu Vâlcea şi are 45 de angajaţi şi o cifră de afaceri de circa 1 milion de euro în 2016.

    Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 şi numără 31 de restaurante, dintre care 11 sunt restaurante proprii şi alte 20 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 19 oraşe din ţară: Suceava, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti, Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare, Piatra Neamţ şi Constanţa. Cifra de afaceri înregistrată de grupul de restaurante Spartan la finalul anului 2015 este de aproximativ 12 milioane  de euro. În cele 11 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajaţe peste 200 de persoane, iar în total, în toate cele 31 de unităţi lucrează peste 500 de oameni. Lanţul de restaurante Spartan va continua extinderea în capitală, în provincie, dar şi în afara graniţelor României. Planurile sale de expansiune vizează ca, până în 2018, să ajungă la 40 de unităţi.

     

     

  • Lanţul românesc care se bate cu McDonald’s şi KFC deschide un nou restaurant

    Spartan a redeschis restaurantul stradal din Arad, după o investiţie de peste 30.000 de euro în modernizarea decorului şi suplimentarea numărului de locuri, de la 40, la 55. Unitatea este deţinută de Olivian Miţaru, francizat Spartan care a mai deschis trei restaurante, două în Arad şi unul în Râmnicu Vâlcea, şi are în plan extinderea în zona Transilvaniei.

    Restaurantul are o suprafaţă de 180 de metri pătraţi şi este situat pe Bd. Revoluţiei nr. 44, în centrul Aradului, într-o zonă foarte circulată, cu multe clădiri istorice, cafenele, licee şi instituţii ale administraţiei locale, în apropierea primăriei şi a centrului comercial Ziridava.Acest restaurant este prima unitate Spartan din Arad, are 13 angajaţi şi a fost inaugurată de Olivian Miţaru pe 3 iulie 2015. Ulterior, omul de afaceri a deschis un restaurant şi în centrul comercial Atrium din Arad şi încă unul în River Plaza, în Râmnicu Vâlcea. Cifra de vânzări înregistrată în 2016 de această unitate a fost de 480.000 de euro. În cadrul acestui restaurant sunt angajate 13 persoane.

    În afară de cele trei restaurante deschise, două în Arad şi unul în Râmnicu Vâlcea, Olivian Miţaru are în plan şi inaugurarea celei de-a patra unităţi, în toamnă, în Shopping City Râmnicu Vălcea, centru comercial dezvoltat de NEPI. Alte planuri de extindere vizează zona Transilvaniei, în special Aradul, piaţă pe care deja o cunoaşte foarte bine şi Oradea. S.C. Oli&Oli Food S.R.L., înfiinţată în anul 2015, este deţinută de Olivian Miţaru, a primit francize pentru restaurantele din Arad şi Râmnicu Vâlcea şi are 45 de angajaţi şi o cifră de afaceri de circa 1 milion de euro în 2016.

    Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 şi numără 31 de restaurante, dintre care 11 sunt restaurante proprii şi alte 20 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 19 oraşe din ţară: Suceava, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti, Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare, Piatra Neamţ şi Constanţa. Cifra de afaceri înregistrată de grupul de restaurante Spartan la finalul anului 2015 este de aproximativ 12 milioane  de euro. În cele 11 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajaţe peste 200 de persoane, iar în total, în toate cele 31 de unităţi lucrează peste 500 de oameni. Lanţul de restaurante Spartan va continua extinderea în capitală, în provincie, dar şi în afara graniţelor României. Planurile sale de expansiune vizează ca, până în 2018, să ajungă la 40 de unităţi.

     

     

  • Povestea uimitoare a unui copil sărac dintr-o comună din Vâlcea care a ajuns cercetător la NASA

    La Firijba începe povestea lui Alexandru Chimba, românul care s-a născut într-o familie numeroasă, în perioada interbelică, având 7 fraţi. Atunci când a venit războiul, Alexandru era elev la şcoala primară din Firijba, o clădire mică, sărăcăcioasă, cu două clase şi cu domnul Miu, învăţător, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    La domnul Miu a găsit prima carte despre planete, o carte veche, cu sistemul solar. Războiul s-a terminat, iar copilul de 11 ani a fost trimis la Râmnicu Vâlcea, imediat după război. Miu a vorbit cu Victor, învăţătorul avea o soră la oraş şi acolo a stat Alexandru în timpul gimnaziului.

    Alexandru a terminat primul şcoala gimnazială şi a fost ajutat de un alt profesor, de matematică, să ajungă la Bucureşti. Deja în clasa a X-a, Alexandru analiza teoriile despre meteoriţi, despre galaxii, copilul din Firijba era deja considerat un geniu.

    Când era în anul doi la facultatea de matematică, Alexandru a dispărut. Nu se ştie cine l-a ajutat, dar Alexandru a reuşit să plece. Securitatea l-a căutat până şi în satul natal, dar nici urmă de tânăr.

    În primăvara anului 1990, în faţa Primăriei din Popeşti opreşte o maşină din care coboară un bărbat înalt, cu părul grizonat. Se uită la case, cu mâinile la spate. Stă nemişcat. O femeie măruntă trece pe lângă el, dar apoi se opreşte. Se întoarce speriată, ca şi când ar fi văzut o fantomă.

    „Lixandru lui Uca? Tu eşti Lixandru a’ lui Uca?” Omul lăcrimează. Sus, în Firijba, nu mai era nimeni dintre ai lui. Mai trăia doar o soră care era pe la Piteşti, la Mioveni, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    Alexandru Chimba ajunsese la NASA, trăia în Maine. A fost printre cei care au pregătit programul Mars Pathfinder. Alexandru a mai venit în 2008 la Popeşti şi se spune că ar dori să realizeze un sat de vacanţă pe stil american, în Firijba.

    „Ar fi o şansă, satul este deja părăsit, noi am dus drumul până la intrare. Dar este o minune, un sat virgin în mijloc de pădure. Depinde foarte mult care sunt intenţiile domnului Alexandru. Oricum, doreşte să se reîntoarcă aici, la un moment dat. Locul se poate preta la orice, tabără de pictură, de teatru etc”, spune primarul Constantin Şerban.

  • Unde deschide Kaufland un nou magazin astăzi

    De Ziua Naţională, Kaufland România deschide un nou magazin în Râmnicu Vâlcea , fiind al 111-lea magazin al reţelei din ţară. Prin intermediul acestuia s-au creat 90 de locuri noi de muncă în oraş.

    Noul magazin, situat pe strada Barajului nr. 32-34,  are o suprafaţă de vânzare de 2.400 de metri pătraţi şi este prevăzut cu patru spaţii închiriate din interiorul galeriei comerciale – farmacie, plafar, tabaco express, atelier chei şi un punct Grill. De asemenea, acesta va fi prevăzut cu o staţie de alimentare a maşinilor electrice sau hibride, a căror încărcare va fi gratuită şi va fi doilea magazin din România în care clienţii vor putea folosi aplicaţia Kaufland Scan & Pay pentru cumpărături rapide, la casele special deschise pentru această opţiune. Aplicaţia se descarcă gratuit şi permite clienţilor Kaufland să îşi facă cumpărăturile mai repede în magazin, scanând singuri cu telefonul mobil produsele puse în coş şi apoi să le achite în câteva secunde la casele desemnate.

    „Peste jumătate din sortimentul nostru este de provenienţă românească şi procentul se află în creştere, mulţumită parteneriatelor de succes pe care le avem cu producătorii autohtoni, pe care îi susţinem prin programe dedicate. Extinderea Kaufland este şi va fi sustenabilă, magazinele având integrat un concept eco şi tehnologii verzi”, a declarat Valer Hancaş, Manager Corporate Affairs & Comunicare, Kaufland România.

    Noul hipermarket beneficiază de o instalaţie de încălzire ecologică – un sistem complex modern care recuperează căldura de la instalaţiile frigorifice şi care permite economisirea resurselor naturale, 100% din energia utilizată provenind din surse regenerabile. 

  • Kaufland deschide un nou magazin la Râmnicu Vâlcea

    De Ziua Naţională, Kaufland România deschide un nou magazin în Râmnicu Vâlcea , fiind al 111-lea magazin al reţelei din ţară. Prin intermediul acestuia s-au creat 90 de locuri noi de muncă în oraş.

    Noul magazin, situat pe strada Barajului nr. 32-34,  are o suprafaţă de vânzare de 2.400 de metri pătraţi şi este prevăzut cu patru spaţii închiriate din interiorul galeriei comerciale – farmacie, plafar, tabaco express, atelier chei şi un punct Grill. De asemenea, acesta va fi prevăzut cu o staţie de alimentare a maşinilor electrice sau hibride, a căror încărcare va fi gratuită şi va fi doilea magazin din România în care clienţii vor putea folosi aplicaţia Kaufland Scan & Pay pentru cumpărături rapide, la casele special deschise pentru această opţiune. Aplicaţia se descarcă gratuit şi permite clienţilor Kaufland să îşi facă cumpărăturile mai repede în magazin, scanând singuri cu telefonul mobil produsele puse în coş şi apoi să le achite în câteva secunde la casele desemnate.

    „Peste jumătate din sortimentul nostru este de provenienţă românească şi procentul se află în creştere, mulţumită parteneriatelor de succes pe care le avem cu producătorii autohtoni, pe care îi susţinem prin programe dedicate. Extinderea Kaufland este şi va fi sustenabilă, magazinele având integrat un concept eco şi tehnologii verzi”, a declarat Valer Hancaş, Manager Corporate Affairs & Comunicare, Kaufland România.

    Noul hipermarket beneficiază de o instalaţie de încălzire ecologică – un sistem complex modern care recuperează căldura de la instalaţiile frigorifice şi care permite economisirea resurselor naturale, 100% din energia utilizată provenind din surse regenerabile. 

  • Faurecia inaugurează o nouă fabrică în România, în urma unei investiţii de 12 milioane de euro. În 2016, 280.000 de maşini vor fi echipate cu tapiţerii produse la Râmnicu Vâlcea

    Faurecia a inaugurat astăzi o fabrică de tapiţerii auto cu o suprafaţă totală de 12.000 m2 ce poate deservi un număr de 2000 de angajaţi, arată un comunicat al companiei.

    În prezent, cei 1.200 de angajaţi produc tapiţerii textile şi de piele pentru unii dintre cei mai importanţi producători mondiali din industria auto, precum Peugeot, Renault şi branduri Volkswagen. Materialele din care sunt realizate cele peste 500 de tipuri de tapiţerii sunt achiziţionate în proporţie de 75% de la furnizori locali. În 2016, 280.000 de maşini vor fi echipate cu tapiţerii produse la Râmnicu Vâlcea.

    „Datorită experienţei noastre de succes în România, am decis să investim 12 milioane de euro la Râmnicu Vâlcea în cea mai modernă fabrică a grupului. Investiţia a generat peste 700 de noi locuri de muncă. Pentru perioada următoare obiectivele noastre sunt creşterea capacităţii de producţie pentru a livra 280.000 de tapiţerii în acest an şi recrutarea a 600 noi angajaţi până în 2017” a declarat Hagen Wiesner, Executive Vice President, Faurecia Automotive Seating.


    „Având în vedere importanţa contribuţiei angajaţilor noştri la creşterea Faurecia România, suntem preocupaţi să le oferim condiţii optime de muncă şi să le punem la dispoziţie programe de calificare personalizate. În acest moment, resursele noastre sunt direcţionate către atragerea şi instruirea noilor angajaţi pentru a putea asigura o creştere sustenabilă pe termen lung” a declarat Mircea Bucur, General Manager Tălmaciu şi Vâlcea, Faurecia Automotive Seating.

    Noua fabrică Faurecia de la Râmnicu Vâlcea se alătură fabricii de la Tălmaciu (Scaune auto), Craiova (Tehnologii de Control a Emisiilor), Piteşti (Sisteme de Interior). În toate cele 4 fabrici ale grupului din România activează peste 3000 de angajaţi, care au generat în 2015 vânzări totale de 203 milioane de euro şi 119 milioane de euro în prima jumătate a anului 2016.

  • Cei mai tari hackeri din România au ajuns la ştirile televiziunii americane NBC. ”Vampirii din ţara lui Dracula nu îţi mai vor sângele, ci banii”

    ”Infracţionalitatea cibernetică îi costă pe americani miliarde de dolari pe ani. Deşi este o ţară mică din Europa de Est, România este şi unul dintre centrele de unde vin hackerii: atât cei care comit infracţiuni, cât şi cei care se luptă împotriva acestora”, potrivit unui jurnal de ştiri al NBC. 

    NBC adăugat că în Transilvania, pe lângă imaginile pitoreşti şi poveştile despre Dracula, vampirii din acele locuri nu mai vor ”sângele” oamenilor, ci banii. 

    Unul dintre motivele succesului din spatele acestor grupări este folosirea unui software sofisticat care le permite să îşi ascundă adevărata locaţie. 

     

  • Povestea uimitoare a unui copil sărac dintr-o comună din Vâlcea care a ajuns cercetător la NASA

    La Firijba începe povestea lui Alexandru Chimba, românul care s-a născut într-o familie numeroasă, în perioada interbelică, având 7 fraţi. Atunci când a venit războiul, Alexandru era elev la şcoala primară din Firijba, o clădire mică, sărăcăcioasă, cu două clase şi cu domnul Miu, învăţător, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    La domnul Miu a găsit prima carte despre planete, o carte veche, cu sistemul solar. Războiul s-a terminat, iar copilul de 11 ani a fost trimis la Râmnicu Vâlcea, imediat după război. Miu a vorbit cu Victor, învăţătorul avea o soră la oraş şi acolo a stat Alexandru în timpul gimnaziului.

    Alexandru a terminat primul şcoala gimnazială şi a fost ajutat de un alt profesor, de matematică, să ajungă la Bucureşti. Deja în clasa a X-a, Alexandru analiza teoriile despre meteoriţi, despre galaxii, copilul din Firijba era deja considerat un geniu.

    Când era în anul doi la facultatea de matematică, Alexandru a dispărut. Nu se ştie cine l-a ajutat, dar Alexandru a reuşit să plece. Securitatea l-a căutat până şi în satul natal, dar nici urmă de tânăr.

    În primăvara anului 1990, în faţa Primăriei din Popeşti opreşte o maşină din care coboară un bărbat înalt, cu părul grizonat. Se uită la case, cu mâinile la spate. Stă nemişcat. O femeie măruntă trece pe lângă el, dar apoi se opreşte. Se întoarce speriată, ca şi când ar fi văzut o fantomă.

    „Lixandru lui Uca? Tu eşti Lixandru a’ lui Uca?” Omul lăcrimează. Sus, în Firijba, nu mai era nimeni dintre ai lui. Mai trăia doar o soră care era pe la Piteşti, la Mioveni, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    Alexandru Chimba ajunsese la NASA, trăia în Maine. A fost printre cei care au pregătit programul Mars Pathfinder. Alexandru a mai venit în 2008 la Popeşti şi se spune că ar dori să realizeze un sat de vacanţă pe stil american, în Firijba.

    „Ar fi o şansă, satul este deja părăsit, noi am dus drumul până la intrare. Dar este o minune, un sat virgin în mijloc de pădure. Depinde foarte mult care sunt intenţiile domnului Alexandru. Oricum, doreşte să se reîntoarcă aici, la un moment dat. Locul se poate preta la orice, tabără de pictură, de teatru etc”, spune primarul Constantin Şerban.