Vladimir Putin s-a întâlnit miercuri, în staţiunea Soci, cu preşedintele Finlandei, Sauli Niinisto. În cursul conferinţei de presă, Vladimir Putin a fost întrebat ce părere are despre extinderea infrastructurii militare a Alianţei Nord-Atlantice în apropierea frontierelor Rusiei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Prima rachetă a aterizat în apropierea palatului prezidenţial, în timp ce a doua a aterizat în apropierea unei baze NATO şi ambasadei Statelor Unite la Kabul, a declarat Jan Agha, un oficial al Poliţiei.
Autorităţile nu au raportat victime în urma atacurilor cu rachete.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“În conformitate cu planul de antrenament de luptă, fregata Amiral Grigorovici din cadrul Flotei Mării Negre a efectuat un exerciţiu de trageri cu muniţie de război pentru a lovi cu sistemul de rachete Kalibr o ţintă de suprafaţă într-un poligon naval din Marea Neagră “, a comunicat biroul de presă al Flotei ruse.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“La Ambasada Rusiei cu oarecare surprindere este urmărită agitaţia ce evoluează în România în jurul anumitelor declaraţii „inadecvate“ ale ministrului Apărării Mihai Fifor cu privire la aşa-numitele sisteme defensive ale reţelei globale de apărare antirachetă ale NATO-ului, care este de fapt reţea americană, şi este desfăşurată în Deveselu. Pare a fi că debatele acute care se desfăşoară în jurul acestei teme au o aromă apreciabilă de politică inetrnă. În acest sens: no comment – aceasta este o chestiune internă a României. În esenţă, pe problema caracterului lansatoarelor desfăşurate pe pământul românesc şi a rachetelor care sunt destinate pentru ele, nu am auzit nimic nou”, se arată, într-o postare pe Facebook, a ambasadei Rusiei la Bucureşti.
Diplomaţii ruşi adaugă că o prezenţă a sistemelor antirachetă americane în ţara noastră încalcă stabilitatea strategică la nivel global şi reprezintă o potenţială ameninţare la securitatea Federaţiei Ruse.
“Spre regretul nostru profund, din păcate, la Bucureşti în continuare se preferă urmărirea unei “politici ale struţului”, închizând ochii la principala, în această privinţă, circumstanţă. Şi anume: prezenţa sistemelor antirachetă americane în România, în contextul sistemului „global“ de apărare antirachetă de-a lungul perimetrului frontierelor Federaţiei Ruse nu doar încalcă stabilitatea strategică la nivel planetar, care, de mai mult de o jumătate de secol, se bazează pe paritatea aproximativă a potenţialului de descurajare nucleară. Acest sistem reprezintă şi o potenţială ameninţare pentru securitatea naţională a Rusiei, atât din cauza poziţiei sale geografice, precum şi în legătură cu retragerea unilaterală în 2001, a SUA din Tratatul ABM, împotriva rachetelor balistice, încheiat cu URSS încă în 1972″, completează sursa citată.
”Casa Albă condamnă atacul cu rachete din Siria împotriva cetăţenilor israelieni. Dislocarea în Siria a rachetelor ofensive şi a altor sisteme îndreptate împotriva Israelului este inacceptabilă şi reprezintă un element periculos pentru întreg Orientul Mijlociu. Susţinem dreptul Israelului la auto-apărare”, a transmis Sarah Sanders.
Forţele iraniene aflate în Siria au lansat miercuri seară aproximativ 20 de rachete spre poziţii militare israeliene din zona Platoului Golan, au anunţat autorităţile de la Tel Aviv, precizând că unele proiectile au fost interceptate de apărarea antiaeriană. Armata israeliană a ridicat marţi nivelul de alertă în regiunea Golan, mobilizând sisteme antiaeriene şi pregătind adăposturile antibombardament. Într-un mesaj adresat autorităţilor locale, armata israeliană a explicat că decizia a fost luată din cauza “activităţilor militare anormale ale forţelor iraniene din Siria”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
16 milioane de tone de nămol ar putea aduce câştiguri imense pentru ţară. Cum pot 16 milioane de tone de nămol să aibă o asemenea importanţă? Motivul se leagă de conţinutul acestuia: rezerve masive, ”semi-infinite”, de minerale rare, extrem de valoroase.
Mineralele rare pot conţine elemente rare (cele pe care le cunoaştem din tabelul periodic al elmentelor), folosite în construirea dispozitivelor electronice precum smarpthone-urile, sistemele de rachete, dispozitive radar şi vehicule hibride. De exemplu, yittriumul, unul dintre metalele ce fac parte din desoperirea recentă, poate fi folosit pentru construcţia de lentile de camere, superconductori şi ecrane de telefoane mobile.
Potrivit unei cercetări publicate de o echipă de japonezi, această porţiune de nămol se află în apropiere de Minamitori, o mică insulă ce se întinde pe 1.200 de kilometri pătraţi în apropiere de coasta Japoniei. Cele 16 milioane de tone din acest nămol au potenţialul de a asigura necesarul de yttrium pentru următorii 780 de ani, de terbium, pentru următorii 420 de ani, dysprosium, pentru urmtării 730 de ani.
Descoperirea este interesantă, însă unii experţi spun că este cale lungă până când resursele pot fi extrase şi folosite. ”Există mult interes legat de exploatarea resurselor de pe fundul mării, dar nu a existat până acum comercializarea acestora până acum şi într-o zi ar putea fi o sursă de exploatare a acestor minerale. Dar nimeni nu ştie cât de departe în viitor se va ajunge aici.”, spune Tom Crafford, specialist în domeniul resurselor minerale.
“Am ordonat armatei Statelor Unite lansarea unor bombardamente punctuale asupra unor ţinte asociate capabilităţilor de arme chimice ale dictatorului Bashar al-Assad”, a declarat Donald Trump.
Surse din cadrul Pentagonului au declarat pentru CNN că la bombardamente participă nave şi avioane militare americane.
“Reacţia combinată a Statelor Unite, Marii Britanii şi Franţei la aceste atrocităţi va integra toate componentele apărării naţionale: militare, economice şi dplomatice”, a subliniat Trump.
Premierul Marii Britanii, Theresa May, a declarat că “a autorizat lansarea unor atacuri coordonate punctuale pentru a distruge capacităţile chimice ale regimului sirian şi a împiedica folosirea acestora”.
Bombardamentele lansate de Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa au vizat trei obiective militare din Siria, iar aliaţii occidentali nu au înregistrat pierderi, anunţă Departamentul american al Apărării.
Oficiali de la Pentagon au declarat că a fost bombardat un complex militar de cercetare din Damasc, unde erau produse arme chimice şi biologice, un depozit de armament şi un comandament militar din Homs.
Şedinţa de tranzacţionare de miercuri a început prudent, dar a devenit rapid riscantă după ce preşedintele Donald Trump a scris că Rusia ar trebui „pregătită” pentru ca rachetele americane să lovească Siria în urma unui atac suspectat de arme chimice, relatează Bloomberg.
Contractele futures pe acţiuni din SUA şi acţiunile europene au scăzut, iar preferinţa pentru active de calitate superioară a determinat o creştere a aurului, titlurilor de trezorerie şi yenului japonez. Pieţele emergente au scăzut în ton cu cele valutare. Mărfurile au rămas bine susţinute, iar ţiţeiul a crescut, pe măsură ce aluminiul s-a îndreptat spre cel mai înalt nivel din ianuarie până acum.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Rusia a promis că va doborî toate rachetele lansate spre Siria. Rusia, pregăteşte-te, pentru că rachetele vor veni, frumoase, noi şi inteligente! Nu ar trebui să fiţi parteneri cu un Animal care îşi omoară poporul cu gaz şi se bucură de asta!”, a transmis miercuri Donald Trump prin Twitter.
“Regimul sirian face lucruri pe care nimeni nu le considera posibile, în pofida investigaţiei corupte şi nesfârşite efectuate de Rusia, care consumă mult timp şi atenţie (…)”, a afirmat Donald Trump.
“Acest nou test efectuat la cosmodromul Pleseţk a confirmat caracteristicile rachetei în timpul fazelor de prelansare şi de zbor iniţial”, se arată într-un comunicat al Ministerului.
Ministrul adjunct al Apărării din Rusia, Iuri Borisov, a declarat recent că industria naţională de apărare este pregătită să producă un număr mare de rachete balistice intercontinentale Sarmat, pentru a înlocui rachetele învechite Satan. El a menţionat că noua generaţie de rachete poate să lovească portavioane, distrugătoare şi crucişătoare.
Racheta RS-28 Sarmat are greutatea de 100 de tone şi poate transporta 12 focoase nucleare pe o distanţă de 10.000 de kilometri, având capacitatea de a atinge teritoriul continental al Statelor Unite şi de a distruge suprafeţe de mărimea Franţei.