BusinessMagazin

Tag: QE3

  • Probleme în paradis pentru bursele americane

    Esenţa pur speculativă a avântului burselor s-a probat însă joi, când comentariile a doi directori regionali ai Rezervei Federale conform cărora banca centrală ar putea pune capăt în această vară programului de relaxare monetară cantitativă au oprit brusc ascensiunea indicilor bursieri.

    Motivaţia oficială a încheierii programului ar fi aceea că redresarea economiei înseamnă că iniţiativa Fed şi-a atins scopul, însă cea neoficială este că oficialii Fed constată că mare parte din banii pompaţi de ei în piaţă prin cumpărarea de obligaţiuni sfârşesc în speculaţii bursiere, nu în economia americană: cererile de ajutor de şomaj au crescut din nou peste aşteptări în luna mai, iar construcţia de locuinţe noi a scăzut în aprilie la cel mai redus nivel din noiembrie încoace.

    Rezerva Federală a anunţat, în septembrie 2012, va cumpăra în fiecare lună titluri de valoare care au la bază credite ipotecare, în limita unei sume de 40 mld. dolari, la care se adaugă titluri de stat de 45 mld. dolari, în continuarea programului Operation Twist, prin care Fed a alocat începând din septembrie 2011 aproape 700 mld. dolari pentru cumpărarea de titluri cu scadenţe între 6 şi 30 de ani şi a vândut titluri în valoare echivalentă cu scadenţe de 3 ani sau mai puţin.

    Noul program al Fed a rămas cunoscut sub denumirea de QE3 (quantitative easing – relaxare monetară cantitativă), după QE1 (prin care Fed a cumpărat titluri în valoare de 1.700 mld. dolari, 2008-2010) şi a QE2 (600 mld. dolari, 2010-2011). Şeful Fed, Ben Bernanke, a precizat atunci că programul nu are limitare în timp, urmând să se încheie odată cu redresarea economiei.

  • Efectul tiparniţei americane de bani

    Aceasta arată că tendinţa pozitivă a pieţei muncii din SUA se menţine, contrar speculaţiilor că statisticile încurajatoare privind şomajul şi ocuparea forţei de muncă apărute în perioada alegerilor din noiembrie trecut ar fi fost doar un fenomen accidental. Explicaţia ţine, evident, de tiparniţa de bani a Rezervei Federale – cumpărările de obligaţiuni de pe piaţă de către banca centrală americană, în sumă de 85 mil. dolari pe lună, cu scopul de a stimula creşterea economică şi reducerea şomajului.

    Preşedintele Fed, Ben Bernanke, a lăsat vineri să se înţeleagă că aceeaşi politică va continua până ce piaţa muncii va dovedi clar o redresare durabilă. “Trebuie să ne asigurăm că nu e vorba doar de o ameliorare temporară”, a spus Bernanke, citat de Bloomberg.

    Media cererilor de ajutoare de şomaj pe ultimele patru săptămâni a scăzut la minimul ultimilor cinci ani, respectiv 339.750, faţă de 347.250 în precedentele patru săptămâni. În februarie, numărul angajărilor noi a crescut cu 236.000, faţă de o creştere cu 119.000 în ianuarie.

  • Bomba cu fragmentaţie a domnului Bernanke

    Rezerva Federală va cumpăra în fiecare lună, până în decembrie, titluri de valoare care au la bază credite ipotecare, în limita unei sume de 40 mld. dolari, la care se adaugă titluri de stat de 45 mld. dolari în continuarea programului Operation Twist, prin care Fed a alocat începând din septembrie 2011 aproape 700 mld. dolari pentru cumpărarea de titluri cu scadenţe între 6 şi 30 de ani şi a vândut titluri în valoare echivalentă cu scadenţe de 3 ani sau mai puţin. Operaţiunea va putea fi prelungită şi după luna decembrie, fără vreo restricţie de timp, doar în funcţie de starea economiei SUA, măsurată prin scăderea şomajului, care se încăpăţânează să rămână de 42 de luni încoace peste 8%.

    Spre deosebire de BCE, care a anunţat şi ea în săptămâna precedentă un program “nelimitat” de cumpărare de obligaţiuni ale ţărilor cu probleme din zona euro, Fed nu va steriliza însă masa monetară nou-creată, pentru că inflaţia rezultată va putea fi exportată graţie forţei comerciale internaţionale a dolarului, aşa cum s-a întâmplat şi cu ocazia QE1 (1.700 mld. dolari, 2008-2010) şi a QE2 (600 mld. dolari, 2010-2011).

    Unii comentatori s-au grăbit deja să conchidă că, în aceste condiţii, alegerile prezidenţiale din noiembrie sunt de pe acum câştigate de Barack Obama, fiindcă acţiunea decisivă a Fed ar putea să dea un impuls real economiei, numai că experienţa precedentelor QE1 şi QE2 a dovedit că eliberarea de bani în sistemul financiar satisface mai degrabă apetitul speculativ al băncilor şi al fondurilor de investiţii, care rămân dependente, împreună cu economia, de noi şi noi injecţii de bani de la Rezerva Federală, în lipsa cărora reapar tensiunile, bursele scad şi apar iarăşi “îngrijorările” pieţelor că statul nu face destul pentru a stimula redresarea economică.

  • Noile coduri ale Americii: Operaţiunea Twist în loc de QE3

    Scopul operaţiunii este de a împinge în jos dobânzile pe termen lung, corelate cu dobânzile la creditele ipotecare şi cele pentru finanţările acordate afacerilor. Numele de Operaţiunea Twist, după genul de dans cu acelaşi nume, a apărut prima dată în 1961, când Fed a procedat pentru prima dată la schimbul de titluri de datorie pe termen scurt cu altele pe termen lung, cu scopul de a reduce decalajul dintre dobânzile pe termen lung şi cele pe termen lung şi a întări dolarul.

    Decizia Fed este o alternativă mult mai sănătoasă, ca stimulent economic, în raport cu cele două programe de relaxare monetară cantitativă promovate după declanşarea crizei financiare, întrucât nu se mai bazează pe crearea de monedă şi exportarea în toată lumea a inflaţiei rezultate, cu efecte negative îndeosebi asupra ţărilor în curs de dezvoltare.

    După anunţarea deciziei de joi a Fed, randamentele la titlurile federale pe termen lung (mai ales pentru cele cu scadenţa la 30 de ani) au scăzut, într-adevăr, însă pieţele financiare au reacţionat negativ, nu atât pentru că se aşteptau la o nouă rundă de QE, ci din cauza evaluării de către Rezerva Federală a situaţiei economice din SUA, caracterizată de o continuare a situaţiei proaste de pe piaţa muncii şi a prezenţei unor riscuri apreciate drept “semnificative” ca peisajul economic din SUA să se înrăutăţească.

  • Discursul lui Ben Bernanke înviorează pieţele financiare

    După o scădere iniţială, indicii bursieri au crescut – DJIA cu 1,27%, S&P 500 cu 1,44, Nasdaq Composite cu 2,19%, a transmis Reuters.

    Admiţând că perspectiva economiei pe termen scurt a devenit mai puţin favorabilă, Bernanke s-a declarat optimist pe termen lung în privinţa redresării economiei şi a evitării unei noi recesiuni, a apreciat că evoluţia inflaţiei nu este îngrijorătoare şi a anunţat că în septembrie, Comitetul de Politică Monetară al Rezervei Federale se va reuni pentru două zile (în loc de o zi, cum se ştia iniţial) spre a discuta dacă este nevoie de măsuri suplimentare pentru stimularea economiei.

    În traducere, aceasta înseamnă că, aşa cum sperau pieţele, Fed ar putea recurge la un nou program de relaxare cantitativă (cantitative easing – QE), respectiv de cumpărare de obligaţiuni americane, după ce programul precedent, al doilea de la declanşarea crizei financiare din 2008 (QE2), în valoare de 600 de miliarde de dolari, s-a încheiat în luna iunie.

    Vezi aici discursul integral al preşedintelui Rezervei Federale.

    “N-a dat undă verde pieţelor pentru QE3, dar n-a indicat nici opoziţia faţă de aceasta. Sugerând că inflaţia nu e de natură să îngrijoreze, a lăsat deschisă posibilitatea pentru QE3”, a comentat Kevin Caron, analist de strategie la Stifel, Nicolaus & Co. din New Jersey.

    Aurul a crescut, de asemenea, cu 2%, depăşind 1.800 de dolari pe uncie în cursul tranzacţiilor de vineri, iar cuprul a atind maximul ultimelor trei săptămâni, reflectând incertitudinea ulterioară discursului lui Bernanke. Euro a crescut de la 1,4368 dolari joi la 1,4486, dolarul pierzând din valoare şi faţă de alte monede, ca yenul, dolarul canadian sau dolarul australian.

    ŞOMAJUL, PRIORITATEA NR.1

    La sfârşitul lui iunie, Bernanke a promis că nu va mai exista şi un al treilea program de cumpărare de obligaţiuni din iulie încolo, întrucât economia americană s-a redresat suficient, însă a adăugat că ar putea fi iniţiat un program QE3 “dacă se deteriorează condiţiile economice”.

    Între timp, certurile din Congres pe marginea viitoarelor reduceri de cheltuieli de la buget au determinat Standard & Poor’s să reducă ratingul SUA, iar perspectivele economiei s-au înrăutăţit. În trimestrul al doilea, economia a crescut sub estimări, cu numai 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, conform datelor transmise vineri de Departamentul Comerţului, iar estimările de creştere a PIB au fost reduse de către instituţii ca Goldman Sachs (de la 1,7% la 1,5% pentru tot anul) şi de JP Morgan (de la 2,5% la 1% pentru trimestrul al patrulea).

    La începutul lui august, Congresul a aprobat creşterea plafonului de îndatorare pentru SUA, în schimbul unor reduceri de cheltuieli cu cel puţin 2.100 de miliarde de dolari, care urmează să fie decise în detaliu până în luna noiembrie de un comitet legislativ format din 12 membri ai Congresului, democraţi şi republicani.

    Ben Bernanke i-a criticat pe politicieni în discursul său susţinut la Jackson Hole, Wyoming, afirmând că bătălia politică din vară în jurul plafonului de îndatorare şi al bugetului federal a perturbat pieţele financiare “şi probabil şi economia”. “Acestei ţări i-ar trebui un proces mai bun de luare a deciziilor fiscale”, a spus el. Cu o asprime fără precedent în discursurile de până acum, notează The New York Times, preşedintele Rezervei Federale a apreciat că guvernul a devenit poate cea mai mare ameninţare a redresării economice.

    “Calitatea politicilor economice din SUA va influenţa puternic perspectivele naţiunii pe termen lung”, a afirmat Bernanke. El a apreciat nivelul actual al şomajului pe termen lung drept “extraordinar de mare”, notând că aproape jumătate dintre şomeri au rămas fără slujbă timp de mai bine de şase luni, ceea ce erodează potenţialul şi capacităţile oamenilor şi îngreunează relansarea economiei. Rata şomajului a fost de 9,1% în iulie, aproape jumătate dintre şomeri nereuşind să-şi găsească de lucru de mai bine de 27 de săptămâni.

  • Preţul aurului scade spectaculos

    Conform Reuters, preţul aurului cu livrare în decembrie a căzut cu 104 dolari, închizând şedinţa la 1,757,59 de dolari pe uncie – cea mai mare scădere înregistrată din 22 ianuarie 1980 până în prezent.

    Recordul anului a fost stabilit marţi, când aurul a ajuns la peste 1.911,46 de dolari pe uncie, comparativ cu doar puţin peste 1.400 de dolari la începutul lui 2011.

    Comenzile de bunuri de folosinţă îndelungată (pentru companii şi consumatori) au crescut în iulie cu 4%, mult peste aşteptări (estimările vizau o creştere de 1,9%), raportat la o scădere cu 1,3% în iunie, a anunţat Departamentul Comerţului, citat de CNN. Media a fost ridicată puternic de o creştere cu 43,4% a comenzilor de avioane civile şi cu 11,5% a comenzilor de vehicule. Au scăzut însă în continuare comenzile de computere şi produse electronice, echipamente de comunicaţii, maşini şi utilaje.

    Potrivit analiştilor, publicarea unor noi veşti proaste despre mersul economiei ar fi sporit şansele ca Rezerva Federală să fie silită să recurgă la un nou program de stimulare a economiei prin cumpărarea de obligaţiuni americane, ceea ce ar fi deteriorat valoarea dolarului şi ar fi făcut aurul şi mai atractiv ca plasament. Datele de la Departamentul Comerţului slăbesc însă, măcar pentru moment, temerea de o nouă recesiune.

    Pieţele aşteaptă în continuare discursul de vineri al lui Ben Bernanke, şeful Rezervei Federale, care va semnala direcţiile de politică monetară în perioada următoare.