BusinessMagazin

Tag: puncte

  • RĂSTURNARE uriaşă de situaţie: Ce spun datele BNR. Ce dobânzi cer băncile din România faţă de băncile din Cehia, Polonia sau Zona Euro

    Iar aplicarea taxei pe activele băncilor poate determina unele instituţii de credit să menţină marjele la aceste niveluri sau chiar să le majoreze pentru a reuşi să acopere costurile suplimentare, după cum au susţinut unii bancheri.

    Dacă în primăvara şi în vara anului trecut marja de câştig a oscilat preponderent în jurul nivelului de 7 puncte procentuale, finalul anului 2018 a adus o scădere a marjei spre 6,3 puncte. Pe măsură ce BNR a majorat dobânda-cheie în 2018, până la 2,5%, banii s-au scumpit pe piaţa monetară. Iar bancherii s-au grăbit să scumpească creditarea, dar au întârziat să plătească mai mult pentru depozitele atrase, încercând astfel să-şi consolideze marjele de profit.
     
     În timp ce la depozite majoritatea dobânzilor sunt în continuare la un nivel modest, dobânzile la credite sunt pe un trend ascendent. Marjele mari dintre dobânzile percepute de bănci la credite şi cele plătite clienţilor pen­tru depozite sunt în continuare o caracteristică a modelului de funcţionare a sectorului bancar românesc, după cum a arătat şi BNR. 
     

  • Tusk şi românii

    Donald Tusk s-a născut în data de 22 aprilie 1957 şi este originar din Gdansk, Polonia. Tatăl său a fost dulgher, iar mama sa a fost secretară într-un spital. Tatăl său a decedat când Tusk avea doar 14 ani, conform informaţiilor oficiale din biografia sa, oferită de Consiliul European.
    În 1976 a început să studieze istoria la Universitatea Gdansk, unde a devenit implicat în activităţi ilegale împotriva regimului comunist. La acel moment, Tusk a cooperat cu reţeaua subterană Uniunea Comerţului Liber şi l-a cunoscut pe viitorul lider al rezistenţei, Lech Walesa.
    În 1980, Donald Tusk a fondat Asociaţia Studenţilor Independenţi, NZS, care a făcut parte din mişcarea de rezistenţă. Acesta a devenit lider al rezistenţei la locul său de muncă şi jurnalist la ziarul publicat atunci de rezistenţă.
    După ce legea marţială a fost implementată în decembrie 1981, el a rămas ascuns. A lucrat apoi ca vânzător la brutărie, iar mai târziu, între 1984 şi 1989, a muncit ca lucrător specializat în activitatea la înălţimi mari – precum cei care lucrează în construcţii sau la repararea firelor de înaltă tensiune utilizând echipament de escaladare.
    În tot acest timp el a fost activist în fruntea rezistenţei. După ce a fost arestat pentru scurt timp, a fost eliberat în urma amnistiei pentru prizonierii politici anunţată de generalul Jaruzelski.
    În 1983, Donald Tusk a fondat o publicaţie ilegală, Political Review, în care a făcut propagandă cu politici economice liberale şi cu regulile democraţiei libere.
    După prăbuşirea comunismului, grupul de rezistenţă cunoscut drept Liberalii din Gdansk au format un guvern după primele alegeri libere din Polonia.
    În acelaşi timp ei au fondat primul partid probusiness şi pro-Europa din Polonia, Congresul Democratic Liberal, cu Tusk în fruntea partidului. Acesta a fost responsabil pentru demonopolizarea şi privatizarea trustului de presă deţinut de stat.
    Anul 1990 a reprezentat pentru Donald Tusk anul în care a fost ales membru al Parlementului. În continuare, el a publicat o serie de cărţi despre istoria Gdanskului, unele dintre ele devenind bestselleruri în Polonia, sau chiar pe plan internaţional.
    Peste 11 ani, la începutul mileniului, Donald Tusk a fost unul dintre fondatorii partidului de centru cunoscut drept Platforma Civică, iar în 2003 a devenit liderul formaţiunii.
    În 2007, după o campanie dură, a devenit premier şi a stat şapte ani în această poziţie. Astfel, Tusk a devenit premierul polonez cu cel mai lung parcurs în fruntea statului din istoria Poloniei democratice. Acesta este încă singurul premier care a câştigat şi al doilea mandat.
    În timpul perioadei de şapte ani, Polonia şi-a menţinut un ritm stabil de creştere economică, iar în timpul crizei economia ţării a crescut cu aproape 20%, o performanţă record în Europa.
    În 2014, Donald Tusk a fost ales în poziţia de preşedinte al Consiliului European, iar în 2017 a fost reales pentru încă un mandat de doi ani şi jumătate, poziţie în care s-a aflat şi anul acesta când a susţinut discursul de la Ateneul Român.
    Potrivit surselor oficiale, Donald Tusk şi-a scris singur discursul în care a făcut referire la Mircea Eliade, la prima maşină a familiei lui – Dacia 1300, la Simona Halep şi la Steaua lui Helmuth Duckadam, care a câştigat în 1986 Cupa Campionilor Europeni. Aşa face cu fiecare discurs: de cele mai multe ori, ajutat de traducători, Tusk încearcă să susţină discursul în limba ţării în care se află, în special în cadrul ceremoniei de preluare a Preşedinţiei Consiliului.

  • Mai multă indisciplină pe şosele. Aviz favorabil pentru un proiect de lege care prevede suspendarea permisului la cumularea a 45 de puncte de penalizare

    „Permisul de conducere sau dovada înlocuitoare a acestuia se reţine în urumătoarele cazuri: la cumularea a cel puţin 45 puncte de penalizare”, prevede amendamentul adus de ministrul Transporturilor, Lucian Şova, articolului 111 din ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind circulaţia pe drumurile publice.

    În varianta actuală, OUG prevede că „permisul de conducere sau dovada înlocuitoare a acestuia se reţine în următoarele cazuri: la cumularea a cel puţin 15 puncte de penalizare”.

    Iniţiatorul proiectului de lege pentru modificarea ordonanţei de urgenţă privind circulaţia pe drumurile publice este Guvernul.

    Preşedintele Comisiei juridice, Nicuşor Halici, a declarat că ”orice om greşeşte”, important fiind dacă o face cu intenţie sau nu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CSM analizează punctele de vedere trimise de DNA, DIICOT şi Parchetul General la Ordonanţa pe legile justiţiei/ Tudorel Toader şi Augustin Lazăr, prezenţi la discuţii

    Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a ajuns la sediul CSM pentru a participa la discuţii.

    Procurorul general Augustin Lazăr a anunţat, miercuri dimineaţă, referindu-se la ordonanţa de urgenţă privind legile justiţiei, că se face o analiză pe efectele acestui act normativ.

    “Şi noi am vrea să ştim ce vreţi să ştiţi dumneavoastră. Este o analiză în curs. Vom face o analiză”, a declarat procurorul general, întrebat de OUG privind legile justiţiei şi cum se aplică prevederile acesteia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un secol de istorie pentru Bursa de la Bucureşti

    Închisă aproape cinci decenii de socialişti pe fondul procesului de naţionalizare a economiei, bursa de la Bucureşti renaşte din propria cenuşă în 1995 în contextul alinierii României la practicile capitalismului, care presupuneau şi o piaţă de capital funcţională.
    Încercată de mai multe crize în jumătate de secol cât a fost activă, bursa de la Bucureşti are în prezent şansa de a promova de la o piaţă de frontieră la una emergentă, în ceea ce ar putea fi biletul dus către pieţele dezvoltate ale vestului.
    De la emitenţi precum Banca Naţională a României, care era una dintre cele mai căutate acţiuni la începutul secolului XX ca urmare a dividendelor ridicate, sau Letea, unul dintre cei mai vechi şi mai mari producători de hârtie de atunci, bursa de la Bucureşti a evoluat până în prezent la companii din sectoare de activitate care nici măcar nu existau acum o sută de ani, precum telecomunicaţii, IT, intermediare financiară.
    Însă chiar şi cu noile tendinţe, bursa de la Bucureşti încă se luptă să recâştige rolul de finanţator al companiilor în condiţiile în care în 1926 s-a tranzacţionat la Bucureşti circa 11% din Produsul Intern Brut (PIB) al României de atunci faţă de 1,6% în 2017, potrivit calculelor ZF pe baza datelor BNR, ASF şi ale BVB.

    50 de ani în beznă
    Activitatea Bursei de Efecte, Acţiuni şi Schimb este întreruptă în 1948 odată cu instaurarea regimului comunist în România şi cu începerea naţionalizării economiei, proces care avea să transforme din temelii societatea românească şi a cărui cerneală în paginile de istorie este proaspăt uscată.
    La acel moment, la bursa de la Bucureşti erau înscrise acţiuni emise de 93 de societăţi şi 77 de titluri cu venit fix (obligaţiuni). Coincidenţă sau nu, în prezent pe piaţa principală sunt listate circa 90 de acţiuni şi 76 de emisiuni de obligaţiuni, practic numere asemănătoare celor de acum o jumătate de secol, potrivit datelor BVB.
    România a schimbat macazul în 1989 odată cu Revoluţia, eveniment care avea să delimiteze generaţii întregi şi care cu siguranţă va rezista testului timpului. Economia sare într-o nouă etapă, de la una închisă la una de tipul deschis, capitalist. Iar bursa îi urmează exemplul câţiva ani mai târziu.
    Capitalismul se scrie cu cerneală verde, dolarii fiind motorul care la începutul anilor ’90 a pus în funcţiune motorul pieţei de capital în România. Iar cum banii nu au ochi sau urechi să audă, au nevoie de specialişti care să îi dirijeze spre plasamente. Până şi inginerii au răspuns chemării pieţei de capital de atunci şi au devenit din stâlpi ai orânduirii socialiste, stâlpi ai capitalismului românesc.

    Renaşterea
    Anii de început ai bursei post-decembriste au fost cuprinşi de un „romantism revoluţionar”, cu sute de mii de români prinşi în vârtejul transformării în profit chiar şi a celei mai reduse sume investite, a cupoanelor rezultate de pe urma privatizărilor în masă de la începutul anilor ’90, dar şi a premierelor la Bucureşti, suprapuse chiar cu o criză.
    „Capitalul de entuziasm a fost molipsitor şi a atras rapid câteva mii dintre cei mai buni absolvenţi ai facultăţilor economice, juridice şi tehnice ale vremii către firmele de brokeraj, consultanţă şi servicii IT conexe, cu promisiunea unor cariere fulgerătoare şi a unor câştiguri pe măsura adrenalinei care pulsa în vene mai rapid decât cotaţiile primelor blue chips pe ecranele computerelor Pentium, cu hardul mai mic decât al celui mai ieftin smartphone de azi”, spune Dragoş Neacşu, unul dintre cei mai vechi specialişti ai pieţei de capital din România, în prezent director general al Erste Asset Managmenet, administrator a circa 7 miliarde de lei.
    În noiembrie 1995 bursa de la Bucureşti înregistrează prima şedinţă de tranzacţionare de după pauza de aproape o jumătate de secol. În acea zi au fost tranzacţionate 905 acţiuni emise de şase companii listate. În prezent la bursa de la Bucureşti se tranzacţionează în medie circa 30 de milioane de acţiuni emise de aproape 90 de companii.
    „Noutatea anilor 1995-1996 a fost dată de diluţia a circa 30% din capitalul românesc al vremii, existent în circa 6.000 de companii din numeroase sectoare de activitate şi cu o largă răspândire geografică, către peste 13 milioane de cuponari/acţionari minoritari. Care au primit aceste hârtii de valoare gratuit, pentru simplul motiv ca împliniseră 18 ani şi erau cetaţeni români. Dar care nu aveau nici cele mai elementare cunoştinţe despre piaţa de capital, mecanismele acesteia şi modul în care ar trebui să se comporte cu noua avuţie financiară”, spune Dragoş Neacşu.
    Practic, în urma procesului de privatizare, românii au devenit acţionari la cele mai mari companii din România şi până şi în prezent sunt mulţi care nu ştiu acest lucru în condiţiile în care la Depozitarul Central sunt parcate deţinerile a circa 9,4 milioane de români.
    În 1997 bursa de la Bucureşti lansează indicele BET, principalul indice al evoluţiei pieţei de capital din România. De la 1.000 de puncte atunci, indicele BET afişează la începutul lunii octombrie din 2018 un nivel de circa 8.500 de puncte, fiind încercat de mai multe crize, una cu puţin timp de la lansare.
    La un an din momentul lansării, BET avea să atingă minimul istoric pe fondul crizei rublei din Rusia. Pe 24 septembrie 1998, indicele ajungea la cel mai scăzut nivel, de 281 de puncte. În contrapartidă, la aproape 10 ani de la momentul lansării, BET a atins maximul istoric: pe 24 iulie 2007, de 10.813 puncte. Ulterior, evenimentele de pe scena financiară internaţională din anul 2008 au condus la scăderi abrupte pe toate pieţele de capital ale lumii, iar nivelul minim după această perioadă a fost atins în România pe 25 februarie 2009, când indicele BET avea un nivel de 1.887 puncte.

    Perspective de promovare
    În septembrie 2016, agenţia de evaluare financiară FTSE Russell introduce piaţa de capital din România pe lista de promovare de la piaţa de frontieră la una emergentă, cea mai bună veste primită de piaţa bursieră post-decembristă în contextul în care o posibilă promovare aduce fluxuri ale investitorilor străini, capital care ulterior se regăseşte în preţurile acţiunilor şi în economia românească. În septembrie 2018 FTSE Russell anunţă că menţine România pe lista de monitorizare şi îmbunătăţeşte două criterii, printre care şi cel de lichiditate, cea mai dureroasă rană a bursei româneşti. Analiştii consideră că în 2020 bursa de la Bucureşti va trece într-o nouă ligă, ceea ce va aduce şi marfă nouă, dar şi un aflux de capital al investitorilor.

    1948
    În 1948, anul în care bursa de la Bucureşti
    a fost închisă de comunişti, erau înscrise acţiuni emise de 93 de societăţi şi 77 de titluri cu venit fix (obligaţiuni).

    2018
    În prezent pe piaţa principală sunt listate circa 90 de acţiuni şi 76 de emisiuni de obligaţiuni, asemănător statisticilor de acum o jumătate de secol. 

    # Bursa de la Bucureşti are 169 miliarde de lei capitalizare (38 mld. euro) şi 87 de emitenţi listaţi. Spre comparaţie, bursa de la Varşovia adună 870 emitenţi cu 290 mld. euro capitalizare.

    # Indicele BET-TR de la Bucureşti, care urmăreşte şi dividendele livrate de prima ligă bursieră, a adus în 2017 un randament de 19%, printre cele mai ridicate la nivel european. Deutsche Boerse din Germania a livrat 16%, iar Euronext din Bruxelles circa 4,9%.

    # 2 miliarde de lei (430 mil. euro) este cea mai mare listare la Bucureşti, cea a Electrica din 2014. 944 milioane de lei (205 mil. euro) reprezintă cea mai mare listare anteprenorială, cea a Digi în mai 2017.

    # 4,5 mld. euro este capitalizarea Petrom (SNP), cea mai valoroasă companie de la Bucureşti. Spre comparaţie, cea mai valoroasă companie de la Varşovia, PKO Bank, are
    13 mld. euro capitalizare.

  • Opera cea lungă

    Opera, după o idee a arhitectei Liz Diller, a cărei firmă, Diller Scofidio + Renfro, s-a ocupat de transformarea High Line, şi pe muzică de David Lang, se intitulează „The Mile-Long Opera: a biography of 7 o’clock” şi are în distribuţie 1.000 de cântăreţi aşezaţi pe toată lungimea parcului suspendat.

    Libretul operei, semnat de Anne Carson şi Claudia Rankine, are ca subiect viaţa newyorkezilor concentrată în două puncte: ora 7 seara şi mesele la care aceştia iau cina.

    Spre deosebire de un spectacol obişnuit de operă, la acesta spectatorii nu vor sta într-un loc anume, ci vor fi liberi să se plimbe de-a lungul fostei linii de tren în timp ce-i ascultă pe cântăreţi, biletele pentru cele câteva reprezentaţii fiind deja epuizate. 

  • Băiatul de 11 ani cu un IQ mai mare decât a lui Albert Einstein sau Stephen Hawking

    Arnav Sharma, un băiat de 11 ani din Reading, a obţinut un scor de 162 (scor maxim pentru acest test) la testul de IQ, cu două puncte mai mult decât Einstein şi decât Hawking.

    Potrivit The Independent băiatul a dat testul fără a avea vreo pregătire şi fără să mai fi văzut vreodată cum arată un test Mensa.

    Nota obţinută la test, care măsoară în principal capacitatea raţionamentului verbal, îl situează pe tânăr în rândul celor 1% în privinţa IQ-ului.

    “Testul Mensa este destul de greu şi nu foarte mulţi oameni reuşesc să-l ia. Nu m-am pregătit pentru exam deloc şi nu am avut emoţii. Mi-a luat cam 2 ore şi jumătate să termin testul”, a mărturisit băiatul. 

    Sharma nu este unic şi de-a lungul anilor mai mulţi băieţi şi fete au obţinut scoruri impresionate (de peste 160 de puncte) la diferite teste de măsurarea inteligenţei. 

  • Cum se reinventează viitorul plăţilor?

    “Momentul plăţii devine invizibil, dar responsabilităţile sunt din ce în ce mai vizibile”, sumarizează Charlotte Hogg, CEO al Visa Europe, un concept care descrie industria în care activează. Am întâlnit-o pe Hogg în cadrul evenimentului Money2020 organizat la începutul verii în Amsterdam, destinat deopotrivă marilor jucători din industria financiară, dar şi fintech-urilor. Tema evenimentului s-a concentrat în jurul evoluţiei banilor: care au fost lecţiile din trecut care să contureze aşteptările utilizatorilor în viitor şi care este rolul companiilor din industria financiară pentru a le îndeplini?

    „Cerinţele în această lume nouă sunt: siguranţa, simplitatea – la fel ca în cazul monedelor, care erau incredibil de uşor de folosit şi astfel au fost rapid adoptate – şi transparenţa – chiar dacă momentul plăţilor este invizibil, utilizatorii trebuie să deţină informaţii referitoare la modul în care sunt cheltuiţi banii lor şi să deţină controlul asupra vieţii lor financiare”, răspunde Charlotte Hogg. Într-un astfel de ecosistem, rolul unei companii precum Visa este, din punctul ei de vedere, să îşi asume misiunea de a conecta lumea „într-o manieră sigură, astfel încât consumatorii să fie fericiţi, iar afacerile să înflorească”.  În acest context, compania pe care o reprezintă la nivel european şi-a propus să fie mai deschisă în ceea ce priveşte colaborarea cu fintech-urile.

    Potrivit CEO-ului Visa Europe, în urma discuţiilor cu reprezentanţii fintech-urilor, au ajuns la concluzia că principala lor problemă se leagă de complexitatea, timpul şi costul necesare integrării lor în reţeaua companiei de plăţi digitale. „Am discutat cu multe fintech-uri în ultimul an, suntem conştienţi că nu este uşor să lucrezi cu companii care cresc foarte rapid – de aceea am anunţat doi piloni de dezvoltare a acestor colaborări.” Astfel, compania a lansat în vara aceasta un fond de investiţii de 100 de milioane de euro, dedicat fintech-urilor europene care sunt inovatoare în banking, dar şi celor care folosesc tehnologii emergente care au potenţialul de a dezvolta experienţele de cumpărături şi a le face mai sigure.

    „Nu ne concentrăm pe un anumit profil de companie, ci pe un spectru larg de companii care să aibă un rol în îmbunătăţirea şi simplificarea reţelei Visa. Începem acum, începem în Europa şi învăţăm pe parcurs, suntem flexibili”, explică Charlotte Hogg.

    SolarisBank, un start-up fintech cu sediul central în Berlin, care oferă servicii de Banking as a Platform (BaaP), despre care presa internaţională scrie că a atras într-o primă rundă de finanţare fonduri de 26,3 milioane de euro, este unul dintre exemple.

    Compania de tehnologie de plăţi Payworks este un alt fintech în care Visa Europe şi-a anunţat investiţia: la începutul acestui an, compania a anunţat obţinerea unei finanţări de 14,5 milioane de euro într-o a doua rundă de finanţare, în care a fost implicată şi Visa. Compania a fost fondată în 2012 şi a dezvoltat o tehnologie de plată operată în cloud şi oferită drept software as a service furnizorilor de plăţi.

    Klarna, o bancă suedeză care oferă servicii financiare online precum soluţiile de plată pentru magazinele online, colectarea datoriilor, plăţi de credite, a intermediat în 2017 vânzări în mediul online de 21 de miliarde de dolari. Charlotte Hogg spune că nu exclude companii de acest tip din România, însă până acum nu există discuţii concrete în acest sens.

    Un alt mod în care compania îşi manifestă deschiderea faţă de fintech-uri este prin intermediul unui program fast-track de acces la reţeaua Visa, prin intermediul căruia start-up-urile pot să se alăture reţelei Visa în doar patru săptămâni. Compania va derula parteneriate pentru a sponsoriza start-up-urile care îşi doresc să se înscrie în program, astfel încât consumatorii finali şi comercianţii să aibă parte de experienţe digitale îmbunătăţite. Pentru lansarea acestei iniţiative, compania Visa cu platforma de plăţi, banking alternativ şi procesare Contis. Lansat în iulie în Regatul Unit, programul este în proces de extindere în prezent la nivelul Europei. 

    „Vom oferi sfaturi şi acces la reţeaua noastră, astfel încât fintech-urile să se concentreze pe dezvoltarea businessului”, a spus Hogg.
    În afară de Contis, compania colaborează şi cu alte platforme pentru îmbunătăţirea experienţelor consumatorilor şi comercianţilor, cum ar fi Revolut, banca digitală lansată în Marea Britanie de rusul Nicolas Storonsky, sau furnizorul german de plăţi Wirecard.

    Interviul a avut loc la câteva zile după ce mai mulţi clienţi din diferite ţări europene s-au confruntat cu imposibilitatea de a-şi duce mai departe tranzacţiile; potrivit lui Charlotte Hogg, incidentele au fost cauzate de o eroare de hardware.

    „În zilele care au urmat am reevaluat aceste evenimente şi am concluzionat că avem de învăţat, inclusiv de la jucători noi precum Revolut, care, de pildă, sunt foarte rapizi când vine vorba de comunicarea cu clienţii – avem ce învăţa de la ei şi de la toţi partenerii noştri.”

    „România este o piaţă foarte interesantă şi am colegi direct responsabili de piaţă – cred că se întâmplă inovaţii interesante pe piaţa plăţilor electronice în România şi lucruri din care avem ce învăţa; ceea ce încercăm să facem este să ne asigurăm că pentru fiecare piaţă acele particularităţi locale sunt înţelese şi că ne gândim la consumatorii din fiecare din acele pieţe, în contextul în care vorbim despre nevoi diferite în fiecare dintre acestea. România e diferită de Grecia, de Spania şi construim resurse şi capabilităţi specifice acelor pieţe”, descrie Charlotte Hogg piaţa locală, mărturisind că România este pe lista sa de vizite în perioada urmăoare. 

    Potrivit unor date ale KPMG citate de Visa, valoarea totală a investiţiilor în fintech-uri a ajuns la 4,7 miliarde de dolari anul trecut.

    ZF scria în urmă cu câteva luni că gigantul american, lider în plăţi digitale la nivel mondial, investeşte anual în 8-9 start-up-uri, iar valoarea investiţiilor porneşte de la 500.000 de euro şi poate ajunge la 20 milioane euro. Visa a deschis recent un al doilea centru de inovaţie, în Tel Aviv (Israel), primul fiind situat în Berlin (Germania).

    În afară de cele două centre din regiune, Berlin şi Tel Aviv, Visa mai mare încă 8 centre de inovaţie situate în Dubai, Londra, Miami, New York, San Francisco, San Paolo, Singapore şi Stockholm. Gigantul american alocă bugete substanţiale pentru investiţiile în inovaţie, în condiţiile în care noile tehnologii apărute, rata de penetrare tot mai mare a smartphone-urilor şi posibilitatea de a folosi internetul la costuri accesibile transformă industria financiară, plăţile digitale fiind în centrul atenţiei.

    Compania Visa, înfiinţată în urmă cu 60 de ani, colaborează cu peste 16.000 de instituţii financiare din 200 de ţări, operând peste 3 miliarde de carduri la nivel mondial.

  • Cea mai mare dramă a României: exodul şi dispariţia populaţiei. În numai un an, populaţia activă a României a scăzut cu 206.000 de oameni

    Populaţia activă a României era la finele lunii iunie de 9,21 milioane persoane, în scădere cu 206.000 persoane faţă de perioada similară din 2017, din numărul total, 8,83 milioane persoane fiind ocupate, în scădere cu 135.000, potrivit datelor INS.
     
    În acelaşi timp, numărul şomerilor a scăzut la 380.000 de persoane, cu 143.000 mai puţin decât în iunie 2017. 
     
    Potrivit definiţiei Statis­ticii, în populaţia ocupată sunt incluse toate persoanele de 15 ani şi peste care au des­făşurat o activitate eco­no­mică producătoare de bunuri sau servicii de cel puţin o oră  în perioada analizată, în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii.
     
     

  • Cea mai nouă modalitate de a scăpa de AMENDĂ este propusă chiar de POLIŢIE

    Senatorii propun ca şoferii care încalcă legislaţia rutieră şi care, pe lângă amendă, primesc şi puncte de penalizare ar putea cere anularea acestora, dar doar dacă participă la vizionarea unui film realizat de Poliţia Română. Măsura apare într-un proiect de act normativ înregistrat de curând la Senat pentru dezbatere.

    Proiectul prevede că: ”În cazul aplicării a 2 puncte de penalizare, altele decât cele premergătoare suspendării permisului de conducere, titularul acestuia poate cere anularea acestor 2 puncte în urma prezentării dovezii faptului că a participat la vizionarea unui film educativ realizat de Poliţia Română, despre efectele nerespectării regulilor în trafic”.

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro