BusinessMagazin

Tag: protectie

  • Producătorul de echipamente de protecţie Matei Conf Grup din Bucureşti: Putem produce 1.000 de combinezoane pe zi. „Nu am fost contactaţi de autorităţi până acum pentru a produce echipamente medicale de protecţie.“

    Producătorul de echipamente de protecţie Matei Conf Grup vrea să înceapă să producă combine­zoa­ne de protecţie pentru personalul me­dical, deşi autorităţile nu au con­tactat com­pania cu o astfel de cerere până acum.

    „Vrem să începem să producem combinezoane în perioada următoare, suntem în proces de analiză cu materialele. Nu am fost contactaţi de reprezentanţii statului să producem altfel de echipamente de protecţie până acum, dar sunt sigur că există deschidere din partea lor. Noi putem produce circa 1.000 de combinezoane pe zi. Putem adapta liniile de producţie şi pentru altfel de produse, avem oameni, avem capacitatea”, a declarat pentru ZF Valeriu Matei, directorul general al companiei Matei Conf Grup.

    El a adăugat că materia primă necesară pentru producţia echipa­mentelor medicale de protecţie este o problemă în această perioadă.

    „Problema cu producţia acum este legată de resursele pe care le putem strânge noi, trebuie să primim materialele necesare. Există şi problema transportului, transportul materialelor cu avionul costă foarte mult în perioada asta”, a adăugat Valeriu Matei. Compania a avut o cifră de afaceri de peste 23 de milioane de lei în 2018, în creştere cu 17% faţă de anul precedent. De asemenea, în 2018 compania a avut un număr mediu de 102 angajaţi, conform datelor mfinante.

    Compania este deţinută de Matei Cezarina Mariana, potrivit datelor confidas.ro. Printre clienţii companiei sunt Alstom, Apa Nova, Cargill, Cez Ro­mânia, Dalkia, Electrica S.A., Electrica Serv, Enel, Hidroelectrica, Lukoil, Ministerul Apărării Naţionale, Me­trorex, Petrom, Slovenské elektrárne, Telekom, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii „Alexandru Darabonţ“ şi institute din străinătate.

    Compania se afla în 2018 pe locul patru în topul firmelor care au ca obiect de activitate declarat fabricarea de articole de îmbrăcăminte pentru lucru (cod caen: 1412). În acest cod caen existau în 2018, ultimul an pentru care sunt date publice disponibile, 388 de firme cu 4.500 de angajaţi şi afaceri de 470 mil. lei, potrivit datelor platformei de analiză confidas.ro. În acelaşI an, întreaga industrie textilă şi de îmbrăcăminte din România avea afaceri de 17 mld. lei şi peste 150.000 de salariaţi.

     

  • Miroslav Majoros, şeful Telekom România: „Dacă vrei cu adevărat, poţi obţine echipamentele de protecţie”

    „Am distribuit măşti, mănuşi, mulţi oameni spun că sunt foarte greu de obţinut, dar dacă vrei cu adevărat, le poţi obţine” a spus Miroslav Majoros, CEO-ul Telekom România, într-o conferinţă de presă organizată pe 30 martie exclusiv în mediul virtual,   axată pe strategia companiei în contextul crizei generate de coronavirus.

    CEO-ul Miroslav Majoros a spus că Telekom România a reuşit să obţină câteva sute de mii de astfel de echipamente pentru angajaţii care nu pot lucra în regim remote şi intră în contact cu clienţii – consultanţii din magazine, echipele de vânzări, directori şi echipele tehnice.

    Mai mult decât atât, CEO-ul Telekom România a spus că de cel puţin două ori, livrări ale echipamentelor companiei au fost redirecţionate către spitale de autorităţi.

    „Ni s-a întâmplat – cred că cel puţin de două ori, ca livrări ale echipamentelor noastre să fie direcţionate către spitale autorităţilor şi am înţeles acest lucru – este ceva ce trebuie să înţelegem, că spitalele au prioritate, dar am tot încercat şi am reuşit să obţinem câteva sute de mii de mănuşi şi măşti, astfel că angajaţii care interacţionează cu clienţii sunt protejaţi  cât de mult se poate cu aceste mijloace de protecţie.”

    Întrebat care sunt modalităţile prin care se pot obţine aceste materiale, în contextul în care multe dintre spitalele din România spun că nu au acces la furnizori, CEO-ul Telekom a spus că responsabilii din companie reuşesc să obţină echipamentele fie din alte ţări UE unde compania este prezentă, fie din China.

    „Nu ştiu exact care sunt resursele autorităţilor pentru aceste obiecte – noi avem însă o reţea europeană, cooperăm cu mulţi furnizori, o parte dintre acestea vin din ţări ale Uniunii Europene, altele vin din China, aşadar acum, după problemele iniţiale, primim aceste stocuri. Dar oamenii noştri axaţi pe procurement îşi folosesc resursele şi obţin ceea ce este nevoie”, a spus Majoros.

    Potrivit Telekom România, compania a implementat programul Work from Home pentru majoritatea angajaţilor, astfel, din cei 5.000 de angajaţi ai companiei, 3.200, reprezentând 64% din numărul total de angajaţi, lucrează de acasă.

    Strategia anunţată de companie se concentrează în jurul a cinci măsuri: protejarea angajaţilor şi munca de acasă, furnizarea de echipamente de protecţie pentru colegii din prima linie: (consultanţii din magazine, echipele de vânzări, directori şi echipele tehnice, regândirea tuturor proceselor pentru a asigura continuitatea afacerii), pregătirea reţelei pentru creşterea traficului, cât şi lansarea unei campanii de educaţie pentru a sprijini eforturile de prevenire a coronavirusului.

     


     

  • Revolta personalului medical într-un spital din România. Demisii în lanţ de la ATI, în lipsa echipamentului de protecţie

    Mai multe cadre medicale din secţia de Terapie intensivă a Spitalului din Orăştie au demisionat luni. Acestea susţin că nu au echipamente de protecţie şi că sunt expuse îmbolnăvirii cu noul coronavirus.

    Purtătorul de cuvânt al Prefecturii Hunedoara, Lucian Morogan, a declarat, pentru MEDIAFAX, că şi-au dat demisia un medic cu specializare ATI, cinci asistente şi cinci infirmiere.

    Aceştia ar fi invocat şi lipsa echipamentelor de protecţie împotriva noului coronavirus.

    „Instituţia Prefectului a aflat de acele demisii. Se încearcă să se ia legătura cu primarul, în subordinea căruia este spitalul şi se încearcă deblocarea situaţiei, demisiile fiind un act unilateral, asta se întâmplă. 

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Cine sunt câştigătorii contractelor de achiziţie de echipamente de protecţie? Pe listă sunt firme înfiinţate în 2019, cu activităţi de comerţ de alimente şi băuturi, companii fără bilanţ sau intermediari cu 2 angajaţi. Lista COMPLETĂ a firmelor

    Compania Viggo Fashion International SRL, producător de costume şi haine made to mesure pentru bărbaţi, un brand lansat de Ionuţ Marin şi Cătălin Botezatu, figurează cu două contracte de 55 mil. lei, respectiv 33 mil. lei, pe lista companiilor care au câştigat contracte de achiziţie pentru produse precum măşti, combinezoane, viziere, mănuşi de protecţie şi ventilatoare, în contextul epidemiei de coronavirus şi a achiziţiilor derulate de stat.

    Viggo Fashion International SRL a câştigat un contract de 54 mil. lei pentru furnizarea a 500.000 de combinezoane şi un altul în valoare de 33 mil. lei pentru 1,75 milioane de viziere de protecţie, livrarea urmând a se face etapizat pe parcursul a 45 de zile calendaristice.

    Viggo, un brand a cărui imagine este creatorul de modă Cătălin Botezatu, a îmbrăcat echipa naţională de fotbal la campionatul european de fotbal din 2016.

    Viggo Fashion International SRL, companie care a câştigat cele 2 contracte pentru echipamente de protecţie, este deţinută de Marin Ionuţ Marius, are un număr mediu de 20 de angajaţi, afaceri de 5,1 mil. lei şi o pierdere de 300.000 de lei în 2018, ultimul an pentru care există date publice disponibile, potrivit platformei confidas.ro, care analizează riscul financiar al firmelor. Compania are ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul al îmbrăcămintei, în magazine specializate. Viggo are magazine stradale în Bucureşti, Târgu-Mureş şi Chişinău şi mai multe unităţi în malluri în Bucureşti şi în ţară, potrivit datelor de pe site-ul propriu.

    Un alt contract, de 55 mil. lei, pentru furnizarea a 1,75 milioane de măşti de protecţie, a fost câştigat de o firmă din satul Uzunu, din Giurgiu, Romwine & Cofee S.R.L, firmă înfiinţată în martie 2019, care nu are bilanţ financiar depus şi care are ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul al produselor alimentare, băuturilor şi produselor din tutun efectuat prin standuri, chioşcuri şi pieţe. Firma este deţinută de Cristian Maria, 57 de ani, potrivit datelor confidas.ro.

    Mai mulţi producători români au arătat în ultimele zile că pot produce intern, că îşi pot adapta fluxurile de producţie la nevoile actuale ale sistemului de sănătate şi cer doar ca statul să le spună de ce are nevoie pentru a putea produce şi livra echipamente în cel mai scurt timp.

     

    Citiţi AICI Ziarul Financiar de vineri în format e-paper 

     

     

    Cine sunt beneficiarii celor mai mari contracte de achiziţie de echipamente de protecţie

    Vedeţi AICI lista completă a firmelor 

     

    @VIGGO FASHION International srl (Bucureşti)

    Ce va furniza: combinezoane şi viziere de protecţie

    Contracte de 55 mil. lei şi 33 mil. lei

    Acţionar: Marin Ionuţ Marius (100%)

    An înfiinţare: 2015

    Cifră de afaceri 2018: 5,1 mil. lei

    Profit/pierdere 2018: -300 mii lei

    Număr mediu de salariaţi : 20

    Cod Caen: comerţ cu amănuntul al îmbrăcămintei, în magazine specializate

     

    @ Romwine & Cofee S.R.L.  (Giurgiu)

    Ce va furniza: măşti de protecţie de tip FFP2 sau FFP

    Contracte de 55 mil. lei

    Acţionar: Cristian Maria (100%)

    An înfiinţare: martie 2019

    Cifră de afaceri: nu are depus pe 2019

    Profit/pierdere: nu are depus pe 2019

    Număr mediu de salariaţi : nu are depus pe 2019

    Cod Caen: Comerţ cu amănuntul al produselor alimentare, băuturilor şi produselor din tutun efectuat prin standuri, chioşcuri şi pieţe

     

    @ Nanosystems Mc S.R.L.  Loc. Vârteju, Oraş Măgurele, Str. Galaxiei, Nr. 1 C1, Judeţ Ilfov

    Ce va furniza: Camere de izolare cu presiune negativă

    Contracte de 29 mil. lei

    Acţionar: Codrin Mardare (100%)

    An înfiinţare: 2016

    Cifră de afaceri 2018: 504 mii lei

    Profit/pierdere: 21 de mii de lei

    Număr mediu de salariaţi : 2

    Cod Caen: Intermedieri în comerţul cu maşini, echipamente industriale, nave şi avioane

     

    @ Chronos Trade Medical S.R.L. CUI

    Ce va furniza: Mănuşi de unică folosinţă cu manşetă medie’

    Contract de 11 mil. lei

    Acţionar: Călin Răzvan Mihai (100%)

    An înfiinţare: 2015

    Cifră de afaceri 2018: 5,2 mil. lei

    Profit/pierdere: 1,3 mil. lei

    Număr mediu de salariaţi : 5

    Cod Caen: Comerţ cu ridicata al produselor farmaceutice

     

     

    @ Brains M & A Consulting S.R.L. CUI: 34353490 Bucureşti

    Ce va furniza : ventilatoare medicale

    Contract de 10,8 mil. lei

    Acţionar: Creangă Florin Mircea (55%) şi Mihai Paul Alexandru (45%)

    An înfiinţare: 2015

    Cifră de afaceri 2018: 29,7 mil. lei

    Profit/pierdere: 8,9 mil. lei

    Număr mediu de salariaţi : 4

    Cod Caen: Comerţ cu ridicata al produselor farmaceutice

     

    @ E.m.p. Trade S.R.L. CUI: 6544850 Bucureşti

    Ce va furniza: scanner termice

    Contract de 4,2 mil. lei

    Acţionar: Preda Eugen Mircea (100%)

    An înfiinţare: 1994

    Cifră de afaceri 2018: 21,8 mil. lei

    Profit/pierdere: 6,1 mil. lei

    Număr mediu de salariaţi : 22

    Cod Caen: Comerţ cu ridicata nespecializat

  • ANALIZĂ. România are 388 de fabrici care produc echipamente de protecţie, inclusiv pentru sectorul medical

    ♦ „Noi am putea să facem echipamente în plus pentru personalul medical în această perioadă, dar nu ni s-a cerut.“ ♦ Statul a semnat acorduri-cadru pentru furnizarea de echipamente de protecţie cu firme care aduc produsele din import ♦ Termenele de livrare ajung până la 90 de zile, în condiţiile în care medicii arată că se echipează „cu saci de gunoi prinşi cu leucoplast, halat de unică folosinţă care nu era impermeabil şi cu o vizieră împrumutată de la o colegă“.

    România are 388 de fabrici care produc echipamente de protecţie pentru diferite domenii, de la industrie grea la minerit, cu o cifră de afa­ceri cumulată de 471 mil. lei în 2018 şi cu 4.500 de angajaţi, arată datele centralizate de confidas.ro, platformă de analiză a riscului financiar al companiilor.

    Trotuştex din Bacău, cu acţionari italieni,  este cea mai mare firmă producătoare de echipamente de protecţie şi uniforme, cu afaceri de peste 40 de milioane de lei în 2018. Compania ar putea produce, dacă ar fi solicitată, echipamente pentru personalul medical care reclamă în aceste zile lipsa dotărilor necesare, de la măşti la halate şi combinezoane. Până acum însă, Trotuştex a lucrat pentru firme din străinătate, inclusiv pentru Italia, puternic afectată de pandemie.

    Pentru a produce, este nevoie de materie primă, greu de găsit în această perioadă, iar în acest sens guvernul ar avea un cuvânt de spus, pentru a facilita aprovizionarea.

    Trotuştex are cinci fabrici de confecţii în România, la Târgu-Trotuş, Bogdăneşti, Comăneşti, Buhuşi şi Giurgiu. În total, compania are peste 800 de angajaţi. Anual, Trotuştex produce 300.000 de uniforme, la care se adaugă 150.000 de haine create în sis­tem lohn, pentru diferite branduri. În principal însă, compania produce articole de îmbrăcăminte de protecţie, militare, de pompieri, uniforme şi echipamente pentru diverse companii. Aproape totul pleacă însă la export.

    Echipamente de protecţie pentru perso­nalul medical produce şi compania Matei Conf Grup din Bucureşti. „Noi am putea să facem echipamente în plus pentru personalul medical în această perioadă, dar nu ni s-a cerut. Producem halate, cămăşi, combine­zoane. Suntem furnizori pentru spitale din România“, spune un reprezentant al com­paniei, contactat telefonic.

    Cu afaceri de 23 mil. lei în 2018, Matei Conf Grup produce, potrivit datelor de pe site-ul companiei, tot echipamentul necesar pentru serviciile de ambulanţă şi uniforme medicale. Europrotect din Dolj este o altă companie care produce echipamente spe­cializate, viziere, măşti cu filtre.

    Firmele româneşti nu au avut însă prea mult succes până acum în câştigarea licitaţiilor pentru furnizarea de echipamente destinate personalului medical, cel mai des fiind făcute selecţii pe criteriul preţului cel mai mic, chiar dacă acesta era al unor companii străine.

    În condiţiile în care sistemul medical din România suferă, în aceste zile marcate de pandemia de coronavirus, din cauza lipsei echipamentelor necesare, producţia celor aproape 400 de fabrici ar putea fi adaptată astfel încât ceea ce iese de pe porţile lor să poată dota spitalele şi medicii.

    Sorin Alexandru, un medic rezident de la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului de Urgenţă Craiova povestea recent, într-o postare pe Facebook, cum a fost nevoit să consulte pacienţi cu coronavirus, fiind ?echipat? cu saci de gunoi prinşi cu leucoplast, halat de unică folosinţă care nu era impermeabil şi cu o vizieră împrumutată de la o colegă. Aceste situaţii îi expun pe medici foarte mult la infectarea cu coronavirus, dovadă fiind numărul mare de medici care au luat virusul, mai ales în spitalele din Suceava şi Focşani.

    Statul român a încheiat până acum mai multe acorduri cadru cu furnizori de combinezoane, viziere, mănuşi, măşti de protecţie şi dezinfectanţi, potrivit site-ului Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate. Durata de livrare a tuturor acestor materiale ajunge însă până la 90 de zile calendaristice, iar aprovizionarea este în acest moment o urgenţă pentru personalul medical din România.

     

  • Cine este Viggo Fashion International, firma care a câştigat două contracte de 88 mil. lei pentru furnizarea de combinezoane şi viziere de protecţie

    Viggo Fashion International SRL, producător de costume şi haine made to mesure pentru bărbaţi, un brand lansat de Ionuţ Marin şi Cătălin Botezatu, a câştigat un contract de 54 mil. lei pentru furnizarea a 500.000 de combinezoane şi un altul în valoare de 33 mil. lei pentru 1,75 milioane de viziere de protecţie, livrarea urmând a se face etapizat pe parcursul a 45 de zile calendaristice.

    Viggo Fashion International SRL, producător de costume şi haine made to mesure pentru bărbaţi, un brand lansat de Ionuţ Marin şi Cătălin Botezatu, a câştigat un contract de 54 mil. lei pentru furnizarea a 500.000 de combinezoane şi un altul în valoare de 33 mil. lei pentru 1,75 milioane de viziere de protecţie, livrarea urmând a se face etapizat pe parcursul a 45 de zile calendaristice.

    Firma figurează pe lista câştigătorilor pentru echipamente de protecţie care urmează să fie livrate în etape în contextul epidemiei de coronavirus.

    Viggo, un brand a cărui imagine este creatorul de modă Cătălin Botezatu, a îmbrăcat echipa naţională de fotbal la campionatul european de fotbal din 2016.

    Viggo Fashion International SRL, companie care a câştigat cele 2 contracte pentru echipamente de protecţie, este deţinută de Marin Ionuţ Marius, are un număr mediu de 20 de angajaţi, afaceri de 5,1 mil. lei şi o pierdere de 300.000 de lei în 2018, ultimul an pentru care există date publice disponibile, potrivit platformei confidas.ro, care analizează riscul financiar al firmelor. Compania are ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul al îmbrăcămintei, în magazine specializate. Viggo are magazine stradale în Bucureşti, Târgu-Mureş şi Chişinău şi mai multe unităţi în malluri în Bucureşti şi în ţară, potrivit datelor de pe site-ul propriu.

    Ionuţ Marin, 35 de ani, care figurează ca unic acţionar al Viggo Fashion International SRL este asociat şi în Crama Orheiul 1946 SRL, unde îi are ca parteneri pe Serghei Turcan, Ştefănescu Sorinel Vasile şi Constantin Gutu, potrivit platformei confidas.ro, dar şi în firme precum Rift Time SRL sau Ego Fashion, firme care figurează cu o cifră de afaceri zero.

    Unul dintre partenerii lui Ionuţ Marin în businessurile pe care le deţine este Ion Gheorghe, unul dintre acţionarii Companiei Industriale Griviţa. Cei doi sunt asociaţi în compania Roli Bina International SRL, cu activităţi de comerţ, dar o cifră de afaceri zero în 2018.

    În 2007, ZF scria că vânzarea unor active şi a terenului de şase hectare din zona Clăbucet deţinut in Bucureşti de Compania Industriala Griviţa îi făcea pe Ion Gheorghe şi Alexandru Haiduc, principalii acţionari ai companiei, mai bogaţi cu câte 20 de milioane de euro fiecare.

    Ionuţ Marin figurează ca acţionar direct sau administrat în opt companii, potrivit datelor de pe platforma confidas.ro.

     

     

  • Doi antreprenori românia confecţionează măşti colorate, ce pot fi sterilizate acasă, cu fierul de călcat

    În loc de lenjerii de pat, o tânără antreprenoare face acum măşti de protecţie. Cinci lei costă o mască veselă care poate fi purtată câteva ore. Măştile de protecţie colorate sunt foarte populare printre copii.

    Ştefan e agent imobiliar, iar Anca are un atelier de lenjerii de pat. Pandemia de coronavirus, care a închis multe afaceri, lor le-a dat idei!

    „Am încercat să ne adaptăm cerinţelor, după cum ştiţi şi voi, economia e în recesiune, produsele nu se mai vând ca altădată, noi făceam lenjerii de pat, azi facem măşti de protecţie!”, spune Ştefan.

    Şi nu duc lipsă de cereri, ba chiar nu le pot onora pe toate. Au 1.000 de comenzi pe zi şi abia reuşesc să facă un sfert. 5 lei costă cea mai ieftină mască.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Farmaciile independente vor măsuri de protecţie pentru farmacişti. Sânziana Mardale, farmacistă: “Autorităţile trebuie să se asigure că cei care menţin starea de sănătate a populaţiei sunt la rândul lor protejaţi”

    Asociaţia Farmaciilor Independente Ethica (AFIE), care cuprinde mai mult de 200 de membri din ţară şi din Bucureşti, solicită autorităţilor luarea unor măsuri urgente prin care să fie asigurată protecţia farmaciştilor, în contextul în care statul a propus şi adoptat recent o serie de prevederi care vin în sprijinul pacienţilor şi al profesioniştilor care lucrează în domeniul sănătăţii, precum suspendarea temporară a exportului paralel pentru medicamentele care se eliberează pe bază de prescripţie medicală şi clarificarea cadrului legal de oferire a consultaţiei prin telefon de către medicii de familie.

     „Farmaciştii lucrează în aceste zile în sprijinul populaţiei, sub numeroase solicitări şi sub presiunea lipsei medicamentelor şi a materialelor sanitare din farmacii. Cu toate acestea, farmaciştii sunt ignoraţi de către autorităţi, care până în acest moment nu au comunicat niciun aspect privind măsuri prin care farmaciştii din România să fie cu adevărat protejaţi. Autorităţile din domeniu trebuie să se asigure că cei care menţin starea de sănătate a populaţiei sunt la rândul lor protejaţi şi sănătoşi. Solicităm astfel ca statul român să dispună de urgenţă măsuri de protecţie pentru farmacişti!”, spune Sânziana Mardale, preşedinte Asociaţia Farmaciilor Independente Ethica (AFIE).

    Materialele de protecţie corespunzătoare pentru farmacişti şi asistenţi de farmacie se referă la măşti, în primul rând, mănuşi, substanţe dezinfectante, viziere de protecţie şi alte produse, care lipsesc de la furnizori şi pe care farmaciile nu le pot achiziţiona.

    „Farmaciile independente doresc să poată măcar achiziţiona aceste produse de protecţie, şi acestea să fie disponibile la furnizori. Ar fi indicată şi existenţa unui sprijin minim  din partea autorităţilor, prin intermediul Direcţilor de Sănătate Publică Judeţene, (de exemplu, 3 măşti/zi şi 5 mănuşi/zi) pentru fiecare farmacist sau asistent de farmacie. Nu putem ajuta populaţia dacă noi nu suntem protejaţi. Farmacia comunitară nu poate să funcţioneze fără farmacişti, astfel încât este probabil ca o parte dintre farmacii să se închidă atunci când vor apărea cazuri confirmate cu SARS-CoV-2.”, adaugă. Sânziana Mardale.

    Ea consideră că este absolut vitală creşterea capacităţii de testare şi diagnosticare şi testarea cu prioritate a personalului din domeniul sănătăţii, inclusiv farmacişti şi asistenţi de farmacie.

     

  • Simbol cu mască

  • Italia lansează acuzaţii incredibile: România a vândut pe bani mai mulţi Rusiei măştile destinate Italiei

    Un subsecretar de stat de la Roma acuză România că a vândut pe bani mai mulţi Rusiei măştile destinate Italiei, după blocarea unui transport de materiale de protecţie pentru Italia, a declarat

    Un subsecretar de stat al Ministerului de Externe de la Roma, Manlio Di Stefano, a declarat presei că, la Bucureşti, mai mulţi emisari ruşi au blocat tranzacţia cu o sumă importantă de bani.

    Afirmaţia nu a fost negată de Luigi Di Maio, ministrul italian de Externe. „În lume există ţări care ne ajută şi ţări care au decis să se gândească doar la ele. Noi îi denunţăm pe cei din urmă. Adică pe cei care ţin pentru ei măştile noastre”, a spus ministrul.

    Di Maio a spus şi că Italia va repatria o mie de studenţi aflaţi în România. „Împreună cu Alitalia, am organizat un zbor de la Bucureşti, iar acum Alitalia mi-a spus că mai organizează încă unul de la Bucureşti către Roma. Vor pleca vineri. Nu vom abandona pe nimeni”.

    Mediafax a solicitat un răspuns Ministerului român de Externe pe tema acuzaţiilor venite din Italia.

    Miercuri, 18 martie Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Cluj a oprit transportul unor colete spre Italia pe Aeroportul Internaţional ”Avram Iancu”, expediate de o firmă din Sf. Gheorghe, care conţineau materiale sanitare, printre care măşti, botoşei şi costume de protecţie. Potrivit unui comunicat al Grupului de Comunicare Strategică transmis, măsura a fost dispusă în urma sesizării poliţiştilor de frontiră de la aeroportul clujean.

    ”În urma sesizării poliţiştilor de frontieră din Aeroportul Cluj-Napoca, în baza Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 7 din 11.03.2020, Direcţia de Sănătate Publică a dispus oprirea transportului unor colete, care urmau sa fie expediate în Italia şi conţineau 10.000 măşti chirurgicale, 17.000 măşti menaj, 400 măşti de unică folosinţă, 45 de costume de protecţie medicală, 400 de botoşi protecţie încălţăminte”, se arată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro