BusinessMagazin

Tag: protectia mediului

  • Cheltuielile pentru protecţia mediului au continuat să scadă anul trecut şi au ajuns la 2,5% din PIB

    “La nivel naţional ponderea investiţiilor producătorilor nespecializaţi a reprezentat 73,1% în totalul investiţiilor pentru protecţia mediului, urmată de cea a administraţiei publice (15,7 %) şi a producătorilor specializaţi (11,2 %). În industria prelucrătoare s-au realizat 43,5% din cheltuielile pentru protecţia mediului a producătorilor nespecializaţi, în timp ce sectorul «producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă» s-au realizat 22,8%, iar sectorul «captarea, tratarea şi distribuţia apei» a absorbit 22%”, se arată într-un comunicat al INS.

    Pe domenii de mediu, cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru managementul deşeurilor (54,2% din totalul cheltuielilor pentru protecţia mediului la nivel naţional), urmate de cheltuielile pentru protecţia apei (16,8%) şi de cheltuielile pentru alte domenii de mediu (16,3%).

    INS a anunţat, în luna octombrie a anului trecut, că în 2012 cheltuielile pentru protecţia mediului au scăzut la 17,6 miliarde lei, reprezentând 3% din PIB.

    În 2011 indicatorul crescuse la 18,6 miliarde lei, respectiv 3,2% din PIB.

    Cheltuielile la nivel naţional includ investiţiile, cheltuielile curente interne (cheltuielile curente efectuate prin activităţi proprii de protecţia mediului) şi alte cheltuieli ale administraţiei publice (subvenţii acordate, transferuri), nefiind cuprinse cheltuielile curente externe (reprezentând în principal sumele pentru cumpărarea de servicii de protecţia mediului de la terţi).

  • Doar 14% dintre români au făcut voluntariat, majoritatea – studenţi şi angajaţi cu studii superioare

    Studiul naţional “Responsabilitatea socială individuală în România” arată că principalele motive pentru care cetăţenii nu se implică în acţiuni de voluntariat sunt lipsa de timp (34 la sută), informaţiile limitate privind oportunităţile de voluntariat (34 la sută) şi dificultatea de a găsi o cauză în care să creadă (16 la sută).

    Din studiu mai rezultă că voluntarul român este tânăr, student sau angajat cu studii superioare, motivat de solidaritate (40 la sută) şi dorinţa de îmbunătăţire a experienţei profesionale (15 la sută), domeniile de voluntariat preferate fiind serviciile sociale (25 la sută), protecţia mediului (18 la sută), educaţia (13 la sută) şi sănătatea (11 la sută).

    “Doar şapte la sută dintre cei care au făcut voluntariat declară că s-au implicat în structuri ale economiei sociale“, se mai arată în studiu.

    Aproape 60 la sută dintre respondenţi consideră că nu este esenţială forma de organizare sau caracterul economic al organizaţiei, ci implicarea socială a acesteia. De asemenea, românii se declară dispuşi să facă voluntariat într-o companie, dacă aceasta ar dona peste 20 la sută din profit în scopuri caritabile.

    Conform aceleiaşi cercetări, 44 la sută dintre respondenţi au auzit de economia socială, întreprinderea socială sau antreprenorul social, dar 35 la sută din populaţie nu găseşte echivalentul acestor concepte, în timp ce 23 la sută dintre ei identifică economia socială cu companiile mici şi mijlocii, iar 18 la sută, cu ONG-urile.

    Cele mai cunoscute structuri ale economiei sociale sunt cooperativele agricole (62 la sută), casele de ajutor reciproc (61 la sută) şi cooperativele de credit (55 la sută). De asemenea, jumătate dintre români asociază economia socială cu serviciile sociale, 24 la sută cu producţia sau comercializarea produselor alimentare, iar 22 la sută, cu sănătatea.

    Studiul a fost realizat la solicitarea Asociaţiei React, în perioada 1 august – 18 octombrie, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 830 de persoane cu vârsta mai mare de 15 ani. Marja de eroare este de 3,4 la sută, la un nivel de încredere de 95 la sută.

  • Investiţia Roşia Montană, inclusă de Guvern în Planul naţional de investiţii

     Pentru această investiţie notează că are în vedere şi protejarea patrimoniului şi creşterea beneficiului statului român la 78% din ceea ce generează proiectul.

    Printre alte investiţii menţionate din aceeaşi categorie mai sunt termocentrala Rovinari, cu un nou grup energetic de 500 MW, unde China Huadian Engineering ar urma să asigure o investiţie de circa un miliard dolari, un proiect de 150 milioane euro pentru o centrală de gaz la Fântânele Mureş, asigurat de firma Marubeni în parteneriat cu ELCEN.

    În urmă cu un an, premierul Ponta declara că decizia care va fi luată de Guvern în proiectul Roşia Montană presupune îndeplinirea în prealabil a trei condiţii, respectiv existenţa unor garanţii privind protecţia mediului, realizarea unei renegocieri privind participaţia statului român şi decuplarea totală a proiectului de lobby-ul şi interesul politic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro