BusinessMagazin

Tag: procedura

  • Noi modificări făcute de ANAF: Codul fiscal a fost modificat prin introducerea unei noi categorii de persoane care poate opta pentru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate

    Codul fiscal a fost modificat prin introducerea unei noi categorii de persoane care poate opta pentru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, respectiv persoanele fizice care realizează venituri pentru care nu se datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate. Acestea pot opta, totuşi, pentru plata contribuţiei, aşa că formularul, precum şi instrucţiunile de completare au trebuit modificate.
     
    Al doilea proiect de ordin priveşte procedura de acordare a bonificaţiei pentru depunerea prin mijloace electronice de transmitere la distanţă în anul 2018 a declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, precum şi pentru plata cu anticipaţie a obligaţiilor fiscale declarate în anul 2018 prin declaraţia unică, procedură care are în vedere descrierea operaţiunilor efectuate de organele fiscale centrale în evidenţa persoanelor fizice pentru acordarea bonificaţiilor, precum şi modalitatea de transfer de la bugetul de stat a valorii bonificaţiilor acordate la plata contribuţiei de asigurări sociale. Pentru acordarea bonificaţiilor, a fost stabilit şi un model al deciziei de constatare a acordării bonificaţiei.
     
    Obligaţiile fiscale pentru care se acordă bonificaţii sunt cele declarate prin declaraţia unică, pentru veniturile estimate în anul 2018, respectiv impozitul pe venitul anual estimat, contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate estimate, precum şi cele declarate pentru veniturile realizate în anul 2018, respectiv impozitul pe venit/câştig net anual şi/sau impozitul pe venitul anual realizat şi/sau contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorate pentru anul 2018.
     

  • Cea mai severă lege care interzice avortul votată în SUA . Pedeapsa poate ajunge la 99 de ani de închisoare

    Senatul din Alabama a aprobat proiectul de lege prin care se interzice avortul, iar medicii care efectuează procedura pot merge în închisoare, potrivit Business Insider.

    Măsura, adoptată luna trecută în Camera Reprezentanţilor din Alabama, interzice procedura de avort, singura excepţie fiind dacă sănătatea mamei este în pericol, conform Business Insider.

    Proiectul de lege face ca procedura să fie tratată ca un caz de crimă, iar doctorii găsiţi vinovaţi s-ar putea confrunta cu până la 99 de ani de închisoare pentru efectuarea unui avort.

    Săptămâna trecută, Senatul din Alabama a pledat asupra includerii unei excepţii pentru viol şi incest, ceea ce a determinat o diviziune chiar şi între republicani, amendamentul care ar fi adăugat violul şi incestul ca excepţie de la interdicţie a fost respins marţi.

     

  • Dragnea, despre codurile penale: Nu s-a adus nicio modificare, nici măcar o virgulă

    “Nu, nu a fost făcută nicio modificare. Codurile penale- s-a declanşat procedura de modificare acum multe, multe luni de zile cu dezbateri şi spectacol. CCR a spus că o serie de articole nu sunt constituţionale şi o serie de articole sunt constituţionale. Decizia noastră luată anul trecut ca articolele declarate constituţionale. Nu s-a adus nicio modificare, nici măcar o virgulă, la decizia CCR. Parţial că or să atace la CCR din nou codurile pe nişte articole declarate deja constituţionale’, a declarat Liviu Dragnea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mai crede cineva în Brexit? Marea Britanie va cere formal Uniunii Europene amânarea procedurii de Brexit

    Theresa May îi va trimite marţi ori miercuri o scrisoare oficială preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, prin care va cere prelungirea negocierilor în virtutea Articolului 50 al Tratatului comunitar şi implicit amânarea ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, a precizat purtătorul de cuvânt al Biroului premierului britanic, citat de agenţia de presă Reuters.
     
    Anunţul a fost făcut după ce Theresa May a discutat cu membrii Cabinetului guvernamental britanic în cadrul unei şedinţe de urgenţă desfăşurată marţi.
     
    Mai multe ţări membre UE, inclusiv România, au îndemnat Marea Britanie să prezinte o strategie clară privind Brexit.
     

  • Care este procedura de retragere din Pilonul 2 de pensii şi ce se întâmplă cu fondurile acumulate la administratorii privaţi

    Încetarea plăţii contribuţiilor către fondurile de pensii administrate privat are loc din luna în care a fost depusă cererea. Modelul de cerere este inclus în documentul publicat marţi în Monitorul Oficial. 

    Activul personal al participantului care a solicitat retragerea de la fondul de pensii administrat privat rămâne în administrarea fondului privat de pensii până la deschiderea dreptului la pensia privată.
     
     
    Casa Naţională de Pensii, ca instituţie de evidenţă, pe baza datelor şi informaţiilor conţinute în rapoartele primite de la administratori, corelate cu informaţiile existente în baza de date a asiguraţilor în sistemul public de pensii, actualizează în Registrul participanţilor elementele de identificare ale acestora referitoare la codul numeric personal, seria şi numărul actului de identitate, numele şi prenumele, domiciliul, încetarea calităţii de participant, precum şi retragerea de la fondul de pensii administrat privat.
     

  • Listările milenialilor

    Generaţia Millennials a schimbat modul în care funcţionează companiile şi, mai ales, modul în care funcţionează economia, lăsând loc pentru conceptul de sharing economy (modelul unor platforme care facilitează accesul înspre bunuri şi servicii oferite de o comunitate) şi pentru companii precum Uber, Lyft sau Airbnb. Apetitul pentru tot ce înseamnă nou şi diferit aduce potenţialul unor evaluări gigant, iar 2019 ar putea fi anul în care valul de listări ale milenialilor să lovească piaţa.  

    Mai mult, acum, că piaţa IPO-urilor (Initial Public Offering, ofertă publică iniţială sau ofertă de vânzare de acţiuni la bursă, procedura prin care o companie se listează pe bursă – n. red.) s-a redeschis, traderii speră că vor încăpea pe uşă mai multe listări ca niciodată, iar cei optimişti vor ca 2019 să fie un an record pentru ofertele de pe bursă, depăşind chiar şi nivelul legendar din perioada 1999-2000.

    Afinitatea pentru reţele de socializare a determinat chiar şi o companie precum Pinterest – care operează website-ul cu acelaşi nume – să încerce să obţină o capitalizare de piaţă de peste 1 miliard de dolari. Chiar săptămâna trecută, Reuters scria că Pinterest a discutat deja cu giganţii bancari americani Goldman Sachs şi JPMorgan Chase pentru a fi asistată de experţii lor în procedura de listare. Pregătirile pentru IPO-ul Pinterest vin într-un moment în care companiile de social media sunt înconjurate de scandaluri, iar reţelele sociale Twitter şi Facebook sunt luate cu asalt de politicieni care acuză invadarea intimităţii.

    Cu acest sentiment în piaţă, este momentul ca Pinterest să iasă în faţă, încât evoluţia platformei nu a fost încă umbrită de astfel de scandaluri. Compania a crescut rapid în ultimii zece ani: fondată în 2008, platforma a ajuns la 250 de milioane de utilizatori activi lunar în septembrie 2018. Pinterest ar putea obţine circa 1,5 miliarde de dolari prin procedura de IPO, care ar urma să aibă loc în primele şase luni din 2019, potrivit sursei citate. Platforma a fost evaluată la 12 miliarde de dolari în ultima rundă de finanţare, din 2017, şi este doar unul dintre brandurile populare printre mileniali care vor ţinti listări gigant anul acesta.

    Oamenii deschid probabil Pinterest, Facebook sau Twitter în timp ce aşteaptă pe bancheta din spate a Uberului să ajungă la destinaţia dorită. În acelaşi timp, destinaţia dorită de Uber este bursa din New York şi vrea să ajungă acolo cu 10 miliarde de dolari strânşi prin procedura de IPO, potrivit TechCrunch. Uber vrea să strângă această sumă în ceea ce ar putea deveni una dintre cele mai grandioase listări din istoria Statelor Unite. Procedura ar urma să ridice valoarea gigantului de ride-hailing undeva între 76 de miliarde de dolari – cea mai recentă evaluare pe care a obţinut-o – şi 120 de miliarde de dolari – o sumă gigant vehiculată de bancherii de pe Wall Street, care i-a surprins până şi pe câţiva din investitorii timpurii ai Uber.

    Un nou raport transmis de The Information arată că Uber ar putea avea iniţial o capitalizare de piaţă de 90 miliarde de dolari. Pentru a dezvolta o astfel de estimare, site-ul a analizat o serie de documente trimise de Uber către creditori în anii precedenţi, în care compania proiecta o dublare a veniturilor nete, până la 14,2 miliarde de dolari, în 2019. Uber a depus o cerere confidenţială de listare luna trecută, marcând începutul unei curse între ei şi rivalii de la Lyft, care au depus cererea de listare doar cu câteva ore înainte, potrivit surselor citate de TechCrunch. Fondată în 2009 de Travis Kalanick, Uber a strâns până acum 20 de miliarde de dolari prin mai multe instrumente de finanţare. Cel mai mare acţionar este gigantul SoftBank, însă pe listă se numără şi nume precum Toyota, T. Rowe Price, Fidelity sau TPG Growth.

    Compania de ride-hailing Lyft a reuşit să întreacă rivalii de la Uber în procedura de înscriere pentru IPO. Listarea Lyft va testa interesul investitorilor faţă de companiile care sunt alimentate de apetitul de consum al generaţiei Millennials şi faţă de companiile din segmentul de ride-hailing. Cu toate acestea, listarea va fi o provocare în contextul în care compania nu a devenit încă profitabilă, iar viitorul operaţional este incert în ceea ce priveşte dezvoltarea maşinilor autonome.

    Cu sediul în San Francisco şi cu cea mai recentă evaluare în jurul sumei de 15 miliarde de dolari după o rundă privată de finanţare, Lyft nu a anunţat încă numărul de acţiuni pe care le va vinde sau valoarea la care se vor situa acţiunile, iar acestea nu au fost menţionate încă nici în cererea depusă la SEC (Securities and Exchange Commission), autoritatea de supraveghere financiară din Statele Unite. Lyft s-ar putea lista chiar şi în primul trimestru din 2019, bazându-ne pe viteza cu care SEC revizuieşte aceste cereri, potrivit surselor citate de Reuters. Mai mult, capitalizarea de piaţă cu care va debuta Lyft ar putea fi cuprinsă între 20 de miliarde de dolari şi 30 de miliarde de dolari. Serviciul de ride-hailing a fost înfiinţat în 2012 de antreprenorii John Zimmer şi Logan Green şi a strâns finanţări de aproape 5 miliarde de dolari de la investitori. În timp ce continuă să crească într-un ritm mai rapid decât rivalii de la Uber, compania pierde şi bani între timp.

    Airbnb şi Slack sunt două companii care au devenit giganţi tot datorită trendurilor de consum urmate de generaţia Millennials. Acestea încearcă acum IPO-uri prin listări directe, ceea ce înseamnă că toată lumea va avea acces la acţiunile lor încă din prima zi, nu doar investitorii instituţionali.

    Exact cum a reuşit Spotify anul trecut. Când reprezentanţii serviciului de muzică streaming au decis să îşi vândă acţiunile printr-o listare directă către oameni obişnuiţi în loc să înceapă cu prietenii lor bancheri, au ridicat o discuţie fierbinte cu privire la relaţiile dintre Silicon Valley şi Wall Street. „Piaţa de IPO-uri din SUA este defectă”, a declarat anul trecut Barry McCarthy, CFO-ul Spotify, citat de Recode. „Încercaţi o listare directă, cum am făcut noi cu Spotify.” Când s-a listat pe bursă în luna aprilie, abordarea Spotify a fost una menită să reducă impactul pe care îl pot avea băncile de investiţii asupra start-up-urilor pe piaţa de capital. În loc să vândă acţiuni către investitori instituţionali pentru a seta preţul acţiunilor cu o zi înainte ca acestea să se tranzacţioneze în masă către toată lumea, procedura de listare directă a Spotify a permis ca preţul acţiunilor să fie „descoperit” în mod natural, în ziua listării, prin volumul celor care au vândut şi celor care au cumpărat.
    O companie care încearcă listarea directă nu creează sau vinde acţiuni noi, deci nu strânge bani prin această procedură – sunt doar acţionarii preexistenţi care vând acţiunile lor – ceea ce înseamnă că listarea directă este o abordare posibilă pentru cei care nu încearcă neapărat să strângă capital prin IPO.

    Airbnb împărtăşeşte dorinţa Spotify de a reduce rolul bancherilor în listări. Compania şi angajaţii săi au urmărit atent listarea platformei de streaming, iar sursele citate susţin că Airbnb consideră tot o listare directă. Potrivit Recode, Brian Chesky, CEO-ul Airbnb, s-a întâlnit de mai multe ori în ultimele luni cu Daniel Ek, CEO-ul Spotify, pentru a discuta modul în care Airbnb poate parcurge o procedură similară. Airbnb a fost evaluată la 30 miliarde de dolari, iar listarea companiei de sharing ar fi încă o victorie în dreptul trendurilor de consum din generaţia Millennials, care au acaparat piaţa. Cu toate acestea, pentru ca listările milenialilor să aibă loc în piaţă, multe lucruri trebuie să meargă perfect. Guvernul american nu trebuie să se mai blocheze, condiţiile de piaţă trebuie să rămână favorabile, volatilitatea trebuie să se domolească, dar, cel mai important, investitorii trebuie să îşi păstreze apetitul pentru IPO-uri. 

    Anul IPO-urilor
    Renaissance Capital, care oferă consultanţă pentru investitorii instituţionali în achiziţia de IPO-uri şi care gestionează un ETF (exchange traded fund) al IPO-urilor, susţine că cel puţin 226 de companii private vor să se listeze anul acesta la nivel global, cu o valoare combinată de cel puţin 697 de miliarde de dolari. „Listările de anul acesta ar putea depăşi orice volum înregistrat vreodată în SUA”, spune Kathleen Smith de la Renaissance, citată de CNBC. Nivelul ar fi mult mai mare decât cel înregistrat în 1999-2000, perioadă care a reprezentat maximul bulei dot-com. În 1999 au fost IPO-uri de 93 de miliarde de dolari, iar în 2000, de 97 de miliarde de dolari, potrivit Renaissance Capital. De atunci, piaţa IPO-urilor nu s-a mai apropiat de 100 de miliarde de dolari în ceea ce priveşte capitalul strâns. În 2014 nivelul a fost unul ridicat, de 85 de miliarde de dolari, însă 22 de miliarde de dolari dintre aceştia au provenit din listarea gigantului chinez din comerţul online, Alibaba. Printre listările mari, Renaissance Capital se aşteaptă ca General Electric Health Care să caute o evaluare de 65 de miliarde de dolari, WeWork, de 47 de miliarde de dolari, iar Palantir, de 47 de miliarde de dolari.

  • Cinci scenarii posibile după ce Acordul Brexit a fost respins de Camera Comunelor

    Renegocierea actualului Acord Brexit
     
    Prin decizia de marţi seară, Camera Comunelor a semnalat dorinţa de renegociere a acordului actual, deşi liderii de la Bruxelles au transmis în mai multe rânduri că este lucru este improbabil. Surse britanice şi europene au evocat posibilitatea prelungirii perioadei de negocieri în virtutea Articolului 50 al Tratatului UE şi amânarea Brexit până cel puţin în iulie.
     
    Michel Barnier, negociatorul Uniunii Europene, a exprimat “profundul regret” că deputaţii britanici au respins un acord negociat timp de doi ani “în funcţie de liniile roşii trasate de Guvernul de la Londra”. “Acum depinde de autorităţile britanice să analizeze rezultatul votului, iar Guvernul britanic trebuie să ne spună cum se vor derula lucrurile în sensul retragerii ordonate a Marii Britanii din UE pe 29 martie”, a afirmat Barnier, citat de BBC.
     
    Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a exprimat “regret” că Acordul Brexit a fost respins de Camera Comunelor şi a cerut Marii Britanii să clarifice urgent intenţiile privind procedura Brexit, în timp ce Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a sugerat anularea ieşirii din UE.
     
    “Am luat notă cu regret de rezultatul votului desfăşurat în această seară în Camera Comunelor. Îndemn Marea Britanie să îşi clarifice intenţiile cât mai rapid posibil. Timpul este aproape de final”, a transmis Jean-Claude Juncker.
     
    La rândul său, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a sugerat anularea procedurii Brexit. “Dacă este imposibil un acord şi nimeni nu vrea ieşirea fără acord, atunci cine va avea în sfârşit curajul să spună care este singura soluţie pozitivă?”, a declarat Donald Tusk prin Twitter.
     

  • Parlamentarii britanici pregătesc o moţiune prin care să amâne procedura Brexit

    Marea Britanie ar trebui să iasă din Uniunea Europeană pe 29 martie, dar acest termen este considerat acum foarte improbabil după respingerea de către Camera Comunelor a Acordului Brexit negociat de Guvernul Theresa May.

    Ministrul de Finanţe, Philip Hammond, ministrul pentru Mediul de afaceri, Greg Clark, şi ministrul pentru Brexit, Stephen Barclay, l-au spus liderilor din domeniul afacerilor că parlamentarii “pregătesc o moţiune pentru a amâna Articolul 50” din Tratatul de la Lisabona privind ieşirea din UE, a declarat pentru Reuters un director britanic de companie care a participat la discuţia telefonică.
     
    Acesta a adăugat că oamenii de afaceri i-au întrebat pe miniştri şi despre posibiliatea unui Brexit fără un acord.
     
    “Ei fac o treabă bună încercând să pară că ştiu ce se întâmplă acum, însă nimeni nu ştie”, a mai afirmat sursa citată, precizând: “Va trebui să aşteptăm să vedem ce se întâmplă cu ajungerea la un consens în Parlament”.
     

  • Cleopatra Leahu, partener Suciu Popa: „Cum se evaluează impactul asupra mediului în România?”

    Legea EIM transpune Directiva 2014/52/UE de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului (Directiva EIA). Deşi termenul de 3 ani prevăzut pentru transpunerea directivei în legislaţia statelor membre a expirat la 16 mai 2017, Legea EIM a fost adoptată cu o întârziere de un an şi jumătate; mai mult, Legea EIM stabileşte un termen de până la 12 luni pentru adoptarea legislaţiei secundare, ceea ce înseamnă că directiva va fi integral transpusă abia la sfârşitul anului 2019. Întârzierea îndeplinirii obligaţiei de transpunere nu rămâne fără efect, întrucât are un impact semnificativ asupra proiectelor finanţate din fonduri europene. De ce? Pentru că evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectele în cauză ar trebui raportată la prevederile legislaţiei europene în vigoare (respectiv, la noua directivă EIA), în caz contrar finanţarea acestora fiind pusă sub semnul întrebării. 
    Pentru proiectele în curs, evaluarea se va desfăşura conform vechii proceduri în cazul în care îndrumarul de definire a domeniului evaluării a fost emis înainte de intrarea în vigoare a Legii EIM. Pentru celelalte proiecte, se vor aplica prevederile noii legi, ceea ce ridică problema punerii sale în aplicare, în condiţiile în care legislaţia secundară nu este încă aprobată.Etapele procedurii EIM rămân, în principiu, neschimbate; se modifică însa durata şi caracteristicile acestora.

    Etapa de încadrare


    În trecut, titularul proiectului trebuia să depună un memoriu de prezentare ce cuprindea descrierea şi caracteristicile amplasamentului, ale proiectului şi ale activităţilor propuse, respectiv descrierea sumară a impactului potenţial al proiectului asupra mediului.
    Potrivit Legii EIM, memoriul de prezentare va include suplimentar şi valoarea investiţiei, perioada de implementare, descrierea detaliată a lucrărilor de demolare, precum şi a tuturor efectelor negative posibile asupra mediului ale proiectului şi a aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect. Rezultatele altor evaluări relevante pentru proiect trebuie, de asemenea, luate în considerare, iar pentru proiectele care au legătură cu apele, memoriul va conţine şi informaţii specifice legate de corpurile de apă.
    În mod tradiţional, aceste informaţii erau prezentate abia în etapa de definire a domeniului evaluării, mai exact în raportul privind impactul asupra mediului. Consecinţa imediată va fi o creştere semnificativă a bugetului alocat de operatori pentru desfăşurarea etapei de încadrare a unui proiect, noile cerinţe implicând contractarea de consultanţă specializată încă din prima etapă, astfel încât memoriul de prezentare să fie redactat într-o manieră completă şi conformă cu noile norme.
     

    Etapa de definire a domeniului evaluării


    În derularea acestei etape, autorităţile dobândesc o marjă largă de apreciere privind informaţiile suplimentare pe care le pot solicita titularului şi nivelul de detaliu al acestora, în funcţie de caracteristicile specifice ale proiectului şi de aspectele de mediu care ar putea fi afectate.
    O altă noutate vizează instituirea unei garanţii a calităţii rapoartelor din cadrul procedurii EIM, prin impunerea în sarcina autorităţii a obligaţiei de a se asigura că deţine expertiza necesară pentru a examina rapoartele depuse de titular. În acest scop, pentru proiectele de o complexitate deosebită, autoritatea poate contracta expertiză externă. Totuşi, rămâne de văzut modul în care autorităţile vor reuşi să îşi îndeplinească obligaţia de a utiliza personal având cunoştinţe de specialitate suficiente în domeniul proiectului în cauză, în contextul în care expunerea de motive pentru Legea EIM nu identifică nicio creştere a cheltuielilor bugetare ca rezultat al aplicării acestei legi.  
    Legea EIM instituie totodată şi o interdicţie de a elabora rapoarte în cadrul procedurii EIM de către persoanele care au condamnări penale definitive pentru fapte ce au legătură cu exercitarea calităţii de expert.

    Durata procedurii


    Legea EIM prelungeşte majoritatea termenelor aplicabile diverselor etape şi faze ale procedurii EIM.
    Ca exemplu, pe vechea reglementare, autoritatea competentă trebuia să ia decizia etapei de încadrare în termen de 15 zile de la depunerea memoriului de prezentare. Conform noii legi, autoritatea va lua decizia în maximum 90 de zile de la data la care titularul proiectului a transmis toate informaţiile necesare, existând şi o opţiune de prelungire a acestui termen în situaţii justificate de natura, complexitatea, amplasarea şi dimensiunea proiectului. Perioadele de consultare a publicului sunt, de asemenea, prelungite. Consecinţa directă este, în mod evident, extinderea duratei întregii proceduri EIM, aspect ce trebuie luat în considerare de fiecare operator în stabilirea calendarului de desfăşurare a proiectului propus.

  • Iordache: Până la Crăciun, Codul de Procedură Penală va fi adoptat de Parlament

    În şedinţa de marţi, Comisia specială a modificat Codul de procedură penală, reexaminarea venind în urma deciziei CCR. Membrii forului legislativ au adoptat raport de admitere cu amendamente la proiectul de lege, cu 10 voturi “pentru” şi cinci “împotrivă”. Parlamentarii au decis eliminarea din Codul de Procedură Penală a sintagmei „probe şi indicii temeinice” cu privire la condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale.

    „Din punctul de vedere al majorităţii, am operat toate acele modificări pe care CCR le-a făcut, fie că discutăm de eliminarea în cazul articolelor pe care le-am făcut a textelor care au fost declarate neconstituţionale, fie că discutăm de o reformulare în cazul articolelor asupra cărora CCR a stabilit că trebuie puse în concordanţă cu alte legi sau trebuiesc puse în concordanţă cu alte decizii ale CCR. Una peste alta. Acest raport al Cmisiei noastre va ajunge în plenul Senatului săptămâna viitoare, iar peste două săptămâni va fi rediscutat în comisie pentru a primi votul final şi în Camera Deputaţilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro