Tag: privat

  • O piaţă de 1,5 mld. euro aşteaptă norme de aplicare pentru coplata în sistemul privat de sănătate

    Pacienţii şi furnizorii de servicii medicale private aşteaptă normele de aplicare pentru ordonanţa privind coplata în sistemul privat de sănătate, miza fiind o piaţă de 1,5 mld. euro anual, marcată de scandaluri privind decontări duble ilegale.

    O operaţie de apendicită cu bilet de trimitere într-un spital privat din Bucureşti ajunge până la 6.800 de lei, sumă ce include decontarea de la Casa de Asigurări de Sănătate de circa 2.000 de lei, iar restul sunt costuri supli­men­tare de la pacient pentru investigaţii preopera­torii, spitalizare, potrivit unui calcul realizat de ZF. Într-un spital de stat, aceeaşi operaţie de apen­di­cită costă statul 2.000 de lei, valoarea decontării, iar pacientul nu mai achită nimic în plus.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Facebook anunţă schimbări majore, ca răspuns la criticile recente/ Instagram testează o nouă caracteristică – „numărul privat de like-uri”

    Noile caracteristici ale aplicaţiilor constituie un răspuns direct adus criticilor pe scară largă, privind modul în care firma protejează datele utilizatorilor, Zuckerberg afirmând că intimitatea acestora va prima, deşi ştie „că Facebook nu are cea mai bună reputaţie în privinţa confidenţialităţii”.

    Într-un discurs adresat dezvoltatorilor, acesta a descris noua orientare a firmei asupra vieţii private ca „o schimbare majoră” la nivelul modului în care compania este condusă.

    Unele dintre cele mai vizibile modificări observate de utilizatorii platformelor conduse de Zuckerberg vor include: mesajele trimise prin Messenger vor fi criptate end-to-end (de la un utilizator la altul), implicit Facebook nu va vedea conţinutul, iar platforma va fi complet integrată cu WhatsApp; Instagram testează o caracteristică „număr privat de like-uri”, care ar ascunde like-urile unei postări de alţi utilizatori, acestea fiind vizibile doar pentru proprietarul contului; vor exista mai multe modalităţi „efemere” de a partaja conţinutul mesajelor, ceea ce înseamnă că nu vor exista înregistrări permanente ale acestora.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul PSD a aprobat coplata în sistemul medical privat

    Proiectul de ordonanţă a fost pus în dezbatere publică la începutul lunii aprilie şi a atras criticile repre­zentanţilor câtorva asociaţii de pacienţi, care au susţinut că aplicarea legii şi în cazul analizelor medicale sau a investigaţiilor de tip CT (computer tomograf) sau RMN (rezonanţă magnetică nucleară) va îngrădi accesul pacienţilor la aceste servicii în privat. În prezent, pentru investigaţiile paraclinice în privat, pacienţii nu plătesc în plus dacă merg cu bilet de trimitere şi pot aştepta câteva luni pe listă, până când sunt fonduri suficiente de la Casa de Asigurări.
     
    Ministerul Sănătăţii dă asigurări că prin contractul cadru care va intra în vigoare la 1 iulie se vor stabili serviciile medicale pentru care intră în vigoare coplata, precum şi un nivel al contribuţiei pacientului.
     
  • Rezistenţa capitalistă: Ce face generaţia actuală când democraţia şi capitalismul sunt puse în pericol de ameninţarea populistă

    “Este foarte important să se creeze sinergii prin dialog, prin încercarea de a ne aşeza la masă (mediul privat şi statul – n.red.) şi prin a evita căderea în derapaje populiste. Eu cred că populismul, aşa cum se exprimă astăzi, este cel mai mare pericol – şi nu doar la adresa economiei de piaţă. Ce e populismul? E corupţie inversă. Este foarte tentant pentru oricine să primească fără să muncească. Cred că este foarte important să explicăm că nu se poate să aştepţi prosperitate fără muncă. Nu există aşa ceva. Nicăieri în lume prosperitatea fără muncă nu merge, se numeşte jaf”, atrage atenţia avocatul de business Gabriel Biriş, partener şi cofondator al casei de avocatură Biriş Goran, în cadrul dezbaterii „Mai are România nevoie de economie de piaţă?”, organizată de ZF împreună cu Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) şi New Europe College.

    Populismul este o abordare politică ce a reuşit să ajungă la mulţi oameni din diverse societăţi la nivel global deoarece apelează la oamenii cu venituri mici sau medii care se simt nedreptăţiţi de către anumite elite globale. Mai mult, Sergiu Manea, şeful BCR, identifică alte două fenomene majore care schimbă în prezent lumea aşa cum o ştim, pe lângă problematica populistă. „În primul rând, polarizarea profiturilor către tehnologie reprezintă un fenomen de piaţă, în al doilea rând intrăm într-o nouă fază a disputei comerciale dintre SUA şi China, iar punctul trei este polarizarea oamenilor în interiorul statelor naţionale. De ce creşterea economică nu se transferă în masă la nivelul de trai? – este întrebarea esenţială. În lipsă de soluţii pentru această problemă intrăm în noua zonă de naţional-populism, pentru că oferă identitate, iar identitatea este mai bună decât pâinea câteodată”, spune Manea.

    Practic, populismul se bazează pe o frustrare socială pornită din erorile capitalismului, iar în ultimii ani a prins avânt pe umerii crizei globale din deceniul precedent. Însă abordarea este o promisiune otrăvită întrucât ea subminează libertatea capitalismului şi valorile economiei de piaţă. Din păcate, mulţi tineri rezonează cu retorica.

    „Un sondaj făcut de curând în rândul tineretului constată că singura formă de activism a tinerilor de astăzi este protestul. Din acelaşi sondaj a mai rezultat că tineretul exprimă tendinţe de dreapta, dar în acelaşi timp crede cu fermitate că guvernul trebuie să intre în societate şi în business şi să preia businessul pentru a-l face mai echitabil. Tinerii cred că guvernul şi statul trebuie să intervină în societate pentru redistribuirea valorilor şi atenuarea inechităţilor”, subliniază Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. El mai spune că oamenii de afaceri trebuie să îşi „apere economia de piaţă” şi atrage atenţia asupra problematicii „unui stat prea scump, care nu îşi mai asumă nimic”.

    „Problema noastră este dacă nu cumva ne vom prăbuşi – şi nu vreau să fiu dramatic – sub greutatea unui stat foarte scump, care nu îşi mai asumă nimic. Şi trebuie să vedem ce se va întâmpla cu acest stat şi să ne gândim dacă nu va exista un moment de implozie, de revoluţie. Până să avem o revoluţie în privinţa pieţei ne paşte o revoluţie în privinţa greutăţii cu care statul apasă pe societate. (…) Noi, ca oameni de afaceri români, ştim să ne apărăm economia de piaţă? Avem suficient spirit animalic pentru a ne lupta cu multinaţionalele, buncărele astea de export?”, se întreabă retoric Pogonaru.

    Legat de „buncărele de export”, Sergiu Manea consideră că principala problemă ar fi lipsa propriului cadru de inovaţie şi a infrastructurii necesare pentru a ţine „creierele” în România sau în companii româneşti. Astfel, singura soluţie a ţării pentru a rămâne cu talente ar fi un sistem de educaţie care să cultive din ce în ce mai multe. „Este clar că inovaţia va fi substitut de capital. Inovaţia va deveni formă de producţie. Întrebarea este cum produci inovaţie în context şi generând suficient de multă masă de colecţie. Marea problemă a industriei de IT va fi că nu va putea produce destui ingineri, ca să îl citez pe domnul Talpeş (n.r.: Florin Talpeş, fondatorul Bitdefender). Ar trebui să ne coordonăm şi să producem mai mult creier decât poate consuma Occidentul, pentru că este clar că noi nu vom putea crea infrastructură şi o calitate a vieţii ridicată suficient de rapid încât să oprim migraţia. Inovaţia are nevoie de context. Faptul că avem mii de ingineri care scriu cod pentru Amazon sau Google nu înseamnă că noi am creat cadrul de inovaţie. Mai mult, faptul că stilul de management din companii este acelaşi de după revoluţia industrială nu încurajează inovaţia. Când vorbesc de cooperare pentru educaţie înseamnă inclusiv cooperarea pentru a crea, pentru a face lucruri diferite”, adaugă CEO-ul BCR.

    Oamenii de afaceri vorbesc despre un proiect de ţară, sau cel puţin un proiect de generaţie, care să ducă România la următoarea treaptă a civilizaţiei, însă până a putea pune la punct orice fel de proiect de anvergură care implică toţi actorii sociali, statul trebuie să înveţe să stea mai uşor şi mai eficient la masă cu mediul privat şi să discute, ca în economiile avansate. Avocatul de business Gabriel Biriş a ocupat şi funcţia de secretar de stat în Ministerul Finanţelor în 2016, unde a descoperit şi el că există „o baricadă” între stat şi mediul privat.

    „Încercam să înţeleg ce anume a generat nişte probleme şi interlocutorul meu îmi spune: «Luaţi-o mai încet, pentru că acum sunteţi de cealaltă parte a baricadei». Ce e aia baricadă? Suntem la război? Conceptul ăsta de baricadă trebuie să ne iasă din minte. Trebuie să facem punţi, nu baricade. Şi oamenilor din business, şi angajaţilor, funcţionarilor, politicienilor, tuturor ne va fi mai bine când ne vom concentra să facem punţi, nu baricade”, povesteşte Biriş.  

    Chiar şi aşa, dărâmarea baricadei şi aşezatul la aceeaşi masă a statului cu mediul privat nu are valoare dacă nu este stabilit un proiect de ţară sau de generaţie. „Am intrat în NATO, mulţumim generaţiei respective, apoi intrarea în Uniunea Europeană a făcut-o o altă generaţie un deceniu mai târziu. Ce facem mai departe? Haide să intrăm în OECD, să fim mai nemţi, mai elveţieni. Până se devină proiect de ţară, trebuie să avem o idee care să devină proiect de generaţie”, crede Dragoş Neacşu, CEO al Erste Asset Management.

    „Marea schimbare la noi pe următorii 15-20 de ani trebuie să fie să ieşim din această paradigmă din primăvară până-n toamnă şi să facem ce ne dorim şi noi, proiecte, bugete multianuale, să putem intra şi noi într-un club mai educat unde ideile se rostesc firesc şi lucrăm împreună. (…) Nu avem nicio şansă să avem capitalism peste 20 de ani fără acordul tinerilor. Demografia nu ne ajută, iar ea este implacabilă”, adaugă el.
    Pe de altă parte, Călin Fusu, fondatorul BestJobs şi Neogen, spune că este optimist cu privire la viitorul ţării, dar crede că acest viitor trebuie privit constant într-un mod integrat în structura europeană din care face parte. În acelaşi timp, problema „fierbinte” a României, cea demografică – despre care vorbea şi Dragoş Neacşu – poate fi rezolvată şi prin creşterea salariilor, care poate reduce sau chiar elimina decalajele dintre traiul unui român în România şi traiul peste hotare.

    „Eu sunt puţin mai optimist şi cred că crescând salariile facem bine şi aducem oamenii înapoi, deci m-aş poziţiona pe partea aceasta. Cred că toţi putem creşte salariile şi ar fi foarte bine. Cred că problema Europei va fi conflictul dintre elitele naţionale care trag împotriva integrării. (…) Cred că românii merită mai mult, nu România ca ţară. Eu privesc Europa ca o ţară, unde România este un judeţ. Ne putem face planuri, nu este rău, dar suntem doar un judeţ”, spune Călin Fusu.

    Dacă la nivel macro integrarea este cuvântul de bază pentru un viitor mai conectat al României cu prosperitatea celorlalte ţări europene, Andrei Pogonaru, proprietarul mallului Veranda, crede că inovaţia şi economia de piaţă vor fi generate plecând de la nivelul micro al fiecărui individ în parte.

    „Pentru mine viitorul este unul optimist, unde este loc pentru toată lumea. Am 120 de magazine, iar fiecare magazin reprezintă un antreprenor. Unii au succes, alţii nu au, dar viitorul este atât de divers. Te uiţi la nivelul fiecărei companii, fiecare are o poveste, îşi caută unde să obţină monopol sau nu. Lucrurile sunt mai dinamice şi mai optimiste. România are un avantaj natural – nu neapărat unul clar – sunt mii de oameni care lucrează fiecare în direcţia lui şi trag spre un viitor mai bun”, spune Andrei Pogonaru.

    Oricare ar fi perspectiva, soluţia sau abordarea, Florin Pogonaru concluzionează: „Societatea românească, nu doar mediul de business, este într-un punct de inflexiune în care avem mari întrebări despre ce ni se întâmplă şi unde ajungem, iar aceste întrebări nu îşi găsesc răspuns”.

  • Spitalul privat Bethesda din Suceava a investit 1,2 mil. euro din fonduri europene în aparatură RMN şi CT. Un medic câştigă 2.000 de euro pe lună, iar o asistentă ajunge şi la 1.000 de euro lunar

    Spitalul privat Bethesda din Suceava, înfiinţat în urmă cu 25 de ani de medicul Ştefan Puşcaşu, are aparatură de imagistică – de la RMN, CT până la ecograf – în valoare de 1,2 milioane de euro după o investiţie din fonduri europene. Acţionarul spitalului spune că businessul a crescut organic până acum, iar investiţii vor fi făcute în continuare din reinvestirea profitului.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum arată viaţa miliardarei de doar 30 de ani care merge doar cu avionul privat şi la masă are 18 feluri de mâncare

    Tânăra are 30 de ani, dar este deja miliardară şi surprinde cu stilul de viaţă pe care îl are.

    Originară din Malayisia, Chryseis Tan a reuşit să stârnească interesul internauţilor, care se declară fascinaţi de modul în care tânăra trăieşte.

    Conform descrierii postate pe contul de Instagram, singura dorinţă a miliardarei este sa călătorească în toată lumea. Visul ei nu pare greu de realizat, avand în vedere că tatăl ei se numără printre cei mai bogaţi oameni din Malayisia..

    Printre activităţile preferate ale divei se număra plimbările cu avionul privat şi mesele cu 18 feluri de mancare la diferite restaurante de lux. Aşa cum era de asteptat, tânăra este pasionată de modă şi călătorii.

    Anul trecut, ea s-a măritat cu Faliq Nasiuddin într-o ceremonie care a devenit celebră în media şi pe reţelele sociale. Ea postează aspecte din viaţa sa luxoasă în calitate de CEO al Berjaya Times Square, unul dintre cele mai mari centre comerciale din Malayisia, este şi director executiv al Berjaya Assets, cât şi şeful departamentului de marketing al Fours Seasons Kyoto şi Taaras Beach şi Spa Resort din Malaysia. Ea a investit recent şi într-o aplicaţie de fashion numită Goxip. Soţul ei este fiul mogulului Tan Sri Nasimuddin Amin, care a fondat Naza Group, un conglomerat din industria maşinilor.

     

     

  • BREAKING Un tren cu cinci vagoane a deraiat în judeţul Hunedoara

    Potrivit CFR, trenul de marfă aparţine operatorului privat DB Cargo Rail România, care are în compunere 20 de vagoane şi circula în tranzit pe relaţia Curtici – Giurgiu Nord.

    „La faţa locului echipele de intervenţie feroviară ale Regionalei CF Timişoara vor acţiona pentru repunerea pe şină a vagoanelor cu un tren de ajutor cu vinciuri, care va fi îndrumat din staţia Simeria”, a declarat Oana Brânzat, purtătorul de cuvânt al CFR.
     
    Cauzele accidentului feroviar vor fi stabilite de comisia de anchetă.
     
  • Anghel, BVB: Ponderea sectorului privat în PIB este de aproape 80%

    „Din valoarea adăugată (creată de companii – n.red.) se pot construi şcoli, licee, plăti salarii decente, pensii înalte. Ponderea sectorului privat în Produsul Intern Brut (PIB), în România, ce realizăm într-un an, este de aproape 80%. Deci, acest sector privat este esenţial pentru crearea de bunăstare, creare de locuri de muncă, de valoare adăugată. De aici, se poate finanţa absolut orice proiecte de interes naţional”, a afirmat Lucian Anghel, preşedintele BVB, luni, cu ocazia lansării proiectul „Made in Romania”.

    Bursa de la Bucureşti a dat, luni, startul celei de-a treia ediţii a „Made in Romania”, un program prin care firmele selectate primesc asistenţă gratuită în domeniile de interes, prin workshop-uri regionale (Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara), discuţii bilaterale la sediile companiilor finaliste, webinarii etc. Între 18 februarie şi 17 martie, antreprenorii români, precum şi angajaţii companilor româneşti pot să depună nominalizările pe site-ul programului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum să pari bogat pe internet. Secretul din spatele unor imagini postate pe Instagram – GALERIE FOTO

    Ruşii care vor să se laude cu stilul de viaţă luxos pot să închirieze un avion privat (care nu se ridică de la sol) pentru a-şi face fotografii pe care apoi să le distribuie pe reţelele de socializare.

    Astfel, doritorii vor putea închiria un avion timp de două ore pentru 14.000 de ruble (în jur de 244 de dolari) şi au la dispoziţie şi un fotograf sau pot plăti mai puţin (11.000 de ruble sau 191 de dolari) doar pentru avion. Preţul creşte când este vorba de o filmare şi ajunge la 25.000 de ruble (434 de dolari). De asemenea, compania Private Jet Studios pune la dispoziţie şi o echipă de de machiaj, contra cost.

    Asftel, ruşii, doritori de a duce o viaţă de lux, se pozează bând şampanie, în timp ce se prefac că admiră priveliştea de la înălţime.

    Cei care apelează la astfel de servicii sunt cei care vor să adune fani ca apoi să poată obţine contracte de publicitate. 

  • Planuri mari, dar niciun contract semnat: Guvernul are pe masă 21 de proiecte mari de realizat în parteneriat public-privat

    Conform Strategiei fiscal-bugetară pentru perioada 2019-2021, atribuirea de contracte în parteneriat public-privat se face de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.
     
    Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză treuie să pregătească şi să atribuie, a decis Guvernul prin două acte normative, următoarele proiecte: autostrada Ploieşti-Braşov; autostrada Bucureşti – Craiova – Calafat – Drobeta-Turnu Severin – Lugoj; autostrada Târgu-Neamţ – Iaşi; operarea de servicii în parteneriat public-privat, în domeniul sănătăţii, în cadrul unui pachet compus din spitale CFR; complexul Medical “Carol Davila – Universitary Medical City”; linia ferată de mare viteză Bucureşti-Craiova/Sofia-Timişoara/Belgrad-Cluj/Budapesta; extinderea reţelei de metrou prin realizarea magistralei M7; construirea aeroportului Bucureşti Sud; molurile nr. 3 şi 4 din Portul Constanţa Sud; finalizarea canalul magistral Siret-Bărăgan; amenajarea râului Argeş pentru navigaţie; complexul hidrotehnic Turnu Măgurele-Nicopole pe fluviul Dunărea; centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti; construcţia unei fabrici de mijloace de transport electrice; construcţia unui sistem de resorturi de lux la Marea Neagră – New Costineşti; un nou complex turistic pentru ski în masivul Făgăraş; construirea şi operarea unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem; clinica multifuncţională «Dr. Calistrat Grozovici»; spitalul regional Timişoara; sspitalul regional Brăila-Galaţi; spitalul regional Târgu-Mureş.