Tag: primavara

  • Prognoza reduce creşterea PIB din acest an de la 6,1% la 5,5%

    Pentru 2019 cursul mediu estimat este de 4,62 lei/euro, pentru 2020 de 4,60 lei/euro, iar în 2021 euro ar putea ajunge la 4,58 lei. În toate aceste trei cazuri, cifrele sunt neschimbate faţă de prognoza din primăvară.

    Banca Naţională a anunţat joi un curs de 4,65 lei/euro.

    În schimb, inflaţia medie anuală pentru 2018 a fost revizuită în creştere, de la 2,8% în ultima prognoză la 4,7%, urmând ca în următorii doi ani să scadă la 2,8% (faţă de 2,5%) în 2019 şi la 2,5% (faţă de 2,4%) în 2021.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prognoza reduce creşterea PIB din acest an de la 6,1% la 5,5%

    Pentru 2019 cursul mediu estimat este de 4,62 lei/euro, pentru 2020 de 4,60 lei/euro, iar în 2021 euro ar putea ajunge la 4,58 lei. În toate aceste trei cazuri, cifrele sunt neschimbate faţă de prognoza din primăvară.

    Banca Naţională a anunţat joi un curs de 4,65 lei/euro.

    În schimb, inflaţia medie anuală pentru 2018 a fost revizuită în creştere, de la 2,8% în ultima prognoză la 4,7%, urmând ca în următorii doi ani să scadă la 2,8% (faţă de 2,5%) în 2019 şi la 2,5% (faţă de 2,4%) în 2021.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt cele mai noi trenduri în materie de telefoane mobile? Ce caută românii la un smartphone

    Samsung, liderul pieţei de smartphone-uri din România, a lansat în primăvara acestui an noul vârf de gamă, Galaxy S9. Despre noutăţile pe care S9 le aduce pe segmentul premium şi despre obiceiurile de consum ale românilor vorbeşte Cristi Cojocaru, directorul diviziei de telecom din cadrul Samsung România.

    Piaţa per ansamblu a avut o evoluţie diferită de anul trecut, mai ales în perioada ianuarie-februarie, explică Cristi Cojocaru. Potrivit acestuia, vânzările din ianuarie au fost ceva mai mari decât anul trecut, iar cele din februarie mai mici. „Piaţa are însă în general o tendinţă de creştere, iar din acest punct de vedere ne aştep­tăm ca estimările pe care le-am făcut la începutul anului să se confirme; concret, vorbim de un plus de aproximativ 17% pentru acest an. În ceea ce priveşte Samsung, noi continuăm să câştigăm cotă de piaţă, crescând mai mult decât piaţa, iar din această perspectivă suntem în linie cu aşteptările noastre.”

    Subsidiara locală a Samsung este liderul autoritar al pieţei locale de smartphone-uri, compania având în 2017 o cotă de piaţă de peste 50% după încasări şi de peste 40% după numărul de unităţi vândute. Cu cele peste 1,6 milioane de smartphone-uri livrate, Samsung a fost practic la un pas de a raporta un rezultat de trei ori mai bun decât cel de-al doilea jucător de pe piaţă, Huawei.

    La nivel global, pentru întregul an 2017, Samsung Electronics a raportat o cifră de afaceri de 239,58 mii de miliarde de woni (223,45 mld. dolari) şi un profit operaţional de 53,65 mii de miliarde de woni (50 mld. dolari). Pentru divizia de comunicaţii IT & Mobile (IM), profitul a scăzut din cauza majorării investiţiilor în marketing, în condiţii de sezonalitate puternică. Livrările totale de smartphone-uri au scăzut din cauza optimizării gamei de modele low-end, în timp ce livrările produselor flagship, precum Galaxy Note 8, au crescut faţă de trimestrul anterior.

    Pe divizia de reţele, investiţiile LTE ale clienţilor au fost mai mari în prima jumătate a anului, generând câştiguri mai slabe în cea de a doua parte.

    La nivelul întregului an 2017 numărul de smartphone-uri livrate în România a fost de aproximativ 3,6 milioane, mai mare cu aproape 5% faţă de anul anterior, ponderea terminalelor inteligente fiind de aproximativ 80% din total, potrivit ZF. Companiile Samsung, Huawei şi Nokia (brand deţinut de compania HMD Global pe segmentul de telefoane) sunt cele care au livrat, în această ordine, cel mai mare număr de telefoane mobile de pe piaţa din România.

    Vorbind de gama S9 şi S9 Plus, vârfurile de gamă lansate recent de Samsung, Cristi Cojocaru spune că vânzările sunt în linie cu aşteptările companiei. „Răspunsul din piaţă a fost foarte bun, dovadă că ceea ce noi reuşim să aducem din punct de vedere al inovaţiei şi tehnologiei este în conformitate cu aşteptările clienţilor noştri. Ne aşteptăm la acelaşi lucru şi în perioada următoare, ca feedbackul venit de la consumatori să fie unul extrem de pozitiv.”

    Din punctul de vedere al directorului diviziei de telecom din cadrul Samsung România, S9 aduce o inovaţie semnificativă în ceea ce priveşte camera, atât pe zona de slow-motion, cât şi pe partea de AR emoji, fiind vorba de facilităţi care vin din perspectiva utilizării diferite a camerei. „Evident, păstrăm şi îmbunătăţim zonele pe care noi tradiţional le-am adus în piaţă, împreună cu camera, aşa cum ar fi zona de low light, unde performanţele sunt mult mai bune decât la modelele anterioare.”

    În acest moment este dificil pentru un producător să iasă în evidenţă, crede managerul de la Samsung, pentru că aşteptările clienţilor sunt foarte ridicate. „Evident că direcţia corectă şi normală este spre inovaţie. Aici trebuie să venim permanent cu lucruri care fie surprind în piaţă, fie răspund unei nevoi noi sau unei utilizări diferite a dispozitivului.” Din acest punct de vedere, explică el, este foarte importantă capacitatea unei companii de a inova. Prin urmare, Samsung investeşte foarte mult în zona de R&D, fiind în top trei companii din Statele Unite în ceea ce priveşte numărul de patente înregistrate.

    În ceea ce priveşte următoarea inovaţie semnificativă din industria de smartphone-uri, Cristi Cojocaru se aşteaptă ca aceasta să vină din zona de software. „Asta nu înseamnă că hardware-ul nu va evolua, dar mă aştept ca zona de inteligenţă artificială (IA) să îşi continue dezvoltarea. Deşi s-au făcut progrese semnificative, suntem încă într-un stadiu timpuriu. Umbrela IA va permite nu doar o altfel de utilizare a dispozitivului, va însemna şi conectivitate cu alte dispozitive şi crearea unui mediu în care tot
    ceea ce ne înconjoară să poată comunica.”

    Referindu-se la baterie, un subiect sensibil pentru clienţi, şeful diviziei de telecom spune că tehnologia pe care industria o utilizează în acest moment este cea mai bună din punctul de vedere al performanţei şi al eficienţei. Se investeşte şi se cercetează şi în alte zone, dar încă sunt suficiente motive care nu fac fezabilă schimbarea tehnologiei. În momentul de faţă, aceasta răspunde cel mai bine atât nevoilor clienţilor, cât şi celor ale companiilor, nu doar ca eficienţă, dar şi din perspectiva costurilor.

    Competiţia este binevenită mai ales din punct de vedere al consumatorului, care are astfel acces la tehnologii din ce în ce mai noi şi mai inovatoare, notează Cojocaru. „În ceea ce ne priveşte, competiţia este benefică, pentru că ne obligă să fim permanent cu un pas înaintea altor companii. Ne obligă să fim mai aproape de clienţi, să investim mai mult în inovaţie.” De ce ar trebui un client să schimbe un model vârf de gamă cu un altul apărut doar 12 luni mai târziu? „În primul rând, camera este mult îmbunătăţită; în al doilea rând, procesorul este mult mai bun. Şi în al treilea rând, toată zona de experienţă, care este şi ea mult mai bună. Aceste motive justifică un upgrade, şi avem clienţi fideli, acei early adopters, cum îi numim noi, care evident îşi doresc să aibă cea mai nouă tehnologie Samsung şi care automat vin către noi pentru a achiziţiona S9”, explică Cristi Cojocaru. Numărul lor, spune el, reflectă procentajul normal din piaţă. „Ne aşteptăm însă ca şi clienţii altor branduri să vină către Samsung S9.”

    Un moment extrem de dificil pentru Samsung a fost cel din 2016, când compania s-a confruntat cu una dintre cele mai severe crize de imagine după ce mai multe dispozitive de tip Note 7 au explodat în timp ce erau la încărcat. În urma acelor incidente, Samsung a pierdut miliarde de dolari din capitalizarea bursieră.

    „Pentru noi, Note 7 a fost o lecţie din care am învăţat foarte multe, atât din punctul de vedere al inovaţiei, cât şi din cel al producţiei, pentru că am înţeles care sunt limitele şi cum trebuie procedat”, subliniază managerul de la Samsung. „Evident că am înţeles şi ceea ce s-a întâmplat, în mod obiectiv, iar rezultatul acelor analize este faptul că am schimbat complet procesul de producţie şi de testare a bateriilor. În momentul de faţă, procesul este mult peste standardele impuse şi din această perspectivă lucruri similare nu se vor mai întâmpla în piaţă.”

    Cele mai mari rate de creştere din România se înregistrează pe zona premium, definită ca segmentul cu preţuri de peste 600 de euro. „Ratele de creştere sunt mult peste media pieţei aici, vorbim de 20-25%, ceea ce arată clar apetitul clienţilor pentru tehnologie şi device-uri noi. Pe undeva, lucrurile acestea au sens în ideea în care avem cele mai bune reţele mobile din Europa, zona de aplicaţii e foarte bine dezvoltată şi atunci clienţii îşi doresc să aibă genul acesta de experienţă în care să poată consuma conţinut”, spune Cristi Cojocaru. Creşteri există şi pe zonele de mid range şi mid-low range, ratele fiind însă mai mici.

    Rata de penetrare a smartphone-uri­lor a crescut foarte mult în ultimul an, iar managerul diviziei de mobile de la Samsung se aşteaptă ca aceasta să ajungă la 80-85% până la sfârşitul anului 2018. El mai vorbeşte şi de ciclul de viaţă al terminalelor, care tinde să se reducă de la doi ani la un an pe zona premium, în vreme ce pe zona de mid-low se poate observa o reducere de la doi ani la 18 luni, acesta fiind un alt factor de accelerare a vânzărilor.

  • Românii preferă luxul

    Piaţa per ansamblu a avut o evoluţie diferită de anul trecut, mai ales în perioada ianuarie-februarie, explică Cristi Cojocaru. Potrivit acestuia, vânzările din ianuarie au fost ceva mai mari decât anul trecut, iar cele din februarie mai mici. „Piaţa are însă în general o tendinţă de creştere, iar din acest punct de vedere ne aştep­tăm ca estimările pe care le-am făcut la începutul anului să se confirme; concret, vorbim de un plus de aproximativ 17% pentru acest an. În ceea ce priveşte Samsung, noi continuăm să câştigăm cotă de piaţă, crescând mai mult decât piaţa, iar din această perspectivă suntem în linie cu aşteptările noastre.”

    Subsidiara locală a Samsung este liderul autoritar al pieţei locale de smartphone-uri, compania având în 2017 o cotă de piaţă de peste 50% după încasări şi de peste 40% după numărul de unităţi vândute. Cu cele peste 1,6 milioane de smartphone-uri livrate, Samsung a fost practic la un pas de a raporta un rezultat de trei ori mai bun decât cel de-al doilea jucător de pe piaţă, Huawei.

    La nivel global, pentru întregul an 2017, Samsung Electronics a raportat o cifră de afaceri de 239,58 mii de miliarde de woni (223,45 mld. dolari) şi un profit operaţional de 53,65 mii de miliarde de woni (50 mld. dolari). Pentru divizia de comunicaţii IT & Mobile (IM), profitul a scăzut din cauza majorării investiţiilor în marketing, în condiţii de sezonalitate puternică. Livrările totale de smartphone-uri au scăzut din cauza optimizării gamei de modele low-end, în timp ce livrările produselor flagship, precum Galaxy Note 8, au crescut faţă de trimestrul anterior.

    Pe divizia de reţele, investiţiile LTE ale clienţilor au fost mai mari în prima jumătate a anului, generând câştiguri mai slabe în cea de a doua parte.

    La nivelul întregului an 2017 numărul de smartphone-uri livrate în România a fost de aproximativ 3,6 milioane, mai mare cu aproape 5% faţă de anul anterior, ponderea terminalelor inteligente fiind de aproximativ 80% din total, potrivit ZF. Companiile Samsung, Huawei şi Nokia (brand deţinut de compania HMD Global pe segmentul de telefoane) sunt cele care au livrat, în această ordine, cel mai mare număr de telefoane mobile de pe piaţa din România.

    Vorbind de gama S9 şi S9 Plus, vârfurile de gamă lansate recent de Samsung, Cristi Cojocaru spune că vânzările sunt în linie cu aşteptările companiei. „Răspunsul din piaţă a fost foarte bun, dovadă că ceea ce noi reuşim să aducem din punct de vedere al inovaţiei şi tehnologiei este în conformitate cu aşteptările clienţilor noştri. Ne aşteptăm la acelaşi lucru şi în perioada următoare, ca feedbackul venit de la consumatori să fie unul extrem de pozitiv.”

    Din punctul de vedere al directorului diviziei de telecom din cadrul Samsung România, S9 aduce o inovaţie semnificativă în ceea ce priveşte camera, atât pe zona de slow-motion, cât şi pe partea de AR emoji, fiind vorba de facilităţi care vin din perspectiva utilizării diferite a camerei. „Evident, păstrăm şi îmbunătăţim zonele pe care noi tradiţional le-am adus în piaţă, împreună cu camera, aşa cum ar fi zona de low light, unde performanţele sunt mult mai bune decât la modelele anterioare.”

    În acest moment este dificil pentru un producător să iasă în evidenţă, crede managerul de la Samsung, pentru că aşteptările clienţilor sunt foarte ridicate. „Evident că direcţia corectă şi normală este spre inovaţie. Aici trebuie să venim permanent cu lucruri care fie surprind în piaţă, fie răspund unei nevoi noi sau unei utilizări diferite a dispozitivului.” Din acest punct de vedere, explică el, este foarte importantă capacitatea unei companii de a inova. Prin urmare, Samsung investeşte foarte mult în zona de R&D, fiind în top trei companii din Statele Unite în ceea ce priveşte numărul de patente înregistrate.

    În ceea ce priveşte următoarea inovaţie semnificativă din industria de smartphone-uri, Cristi Cojocaru se aşteaptă ca aceasta să vină din zona de software. „Asta nu înseamnă că hardware-ul nu va evolua, dar mă aştept ca zona de inteligenţă artificială (IA) să îşi continue dezvoltarea. Deşi s-au făcut progrese semnificative, suntem încă într-un stadiu timpuriu. Umbrela IA va permite nu doar o altfel de utilizare a dispozitivului, va însemna şi conectivitate cu alte dispozitive şi crearea unui mediu în care tot
    ceea ce ne înconjoară să poată comunica.”

    Referindu-se la baterie, un subiect sensibil pentru clienţi, şeful diviziei de telecom spune că tehnologia pe care industria o utilizează în acest moment este cea mai bună din punctul de vedere al performanţei şi al eficienţei. Se investeşte şi se cercetează şi în alte zone, dar încă sunt suficiente motive care nu fac fezabilă schimbarea tehnologiei. În momentul de faţă, aceasta răspunde cel mai bine atât nevoilor clienţilor, cât şi celor ale companiilor, nu doar ca eficienţă, dar şi din perspectiva costurilor.

    Competiţia este binevenită mai ales din punct de vedere al consumatorului, care are astfel acces la tehnologii din ce în ce mai noi şi mai inovatoare, notează Cojocaru. „În ceea ce ne priveşte, competiţia este benefică, pentru că ne obligă să fim permanent cu un pas înaintea altor companii. Ne obligă să fim mai aproape de clienţi, să investim mai mult în inovaţie.” De ce ar trebui un client să schimbe un model vârf de gamă cu un altul apărut doar 12 luni mai târziu? „În primul rând, camera este mult îmbunătăţită; în al doilea rând, procesorul este mult mai bun. Şi în al treilea rând, toată zona de experienţă, care este şi ea mult mai bună. Aceste motive justifică un upgrade, şi avem clienţi fideli, acei early adopters, cum îi numim noi, care evident îşi doresc să aibă cea mai nouă tehnologie Samsung şi care automat vin către noi pentru a achiziţiona S9”, explică Cristi Cojocaru. Numărul lor, spune el, reflectă procentajul normal din piaţă. „Ne aşteptăm însă ca şi clienţii altor branduri să vină către Samsung S9.”

    Un moment extrem de dificil pentru Samsung a fost cel din 2016, când compania s-a confruntat cu una dintre cele mai severe crize de imagine după ce mai multe dispozitive de tip Note 7 au explodat în timp ce erau la încărcat. În urma acelor incidente, Samsung a pierdut miliarde de dolari din capitalizarea bursieră.

    „Pentru noi, Note 7 a fost o lecţie din care am învăţat foarte multe, atât din punctul de vedere al inovaţiei, cât şi din cel al producţiei, pentru că am înţeles care sunt limitele şi cum trebuie procedat”, subliniază managerul de la Samsung. „Evident că am înţeles şi ceea ce s-a întâmplat, în mod obiectiv, iar rezultatul acelor analize este faptul că am schimbat complet procesul de producţie şi de testare a bateriilor. În momentul de faţă, procesul este mult peste standardele impuse şi din această perspectivă lucruri similare nu se vor mai întâmpla în piaţă.”

    Cele mai mari rate de creştere din România se înregistrează pe zona premium, definită ca segmentul cu preţuri de peste 600 de euro. „Ratele de creştere sunt mult peste media pieţei aici, vorbim de 20-25%, ceea ce arată clar apetitul clienţilor pentru tehnologie şi device-uri noi. Pe undeva, lucrurile acestea au sens în ideea în care avem cele mai bune reţele mobile din Europa, zona de aplicaţii e foarte bine dezvoltată şi atunci clienţii îşi doresc să aibă genul acesta de experienţă în care să poată consuma conţinut”, spune Cristi Cojocaru. Creşteri există şi pe zonele de mid range şi mid-low range, ratele fiind însă mai mici.

    Rata de penetrare a smartphone-uri­lor a crescut foarte mult în ultimul an, iar managerul diviziei de mobile de la Samsung se aşteaptă ca aceasta să ajungă la 80-85% până la sfârşitul anului 2018. El mai vorbeşte şi de ciclul de viaţă al terminalelor, care tinde să se reducă de la doi ani la un an pe zona premium, în vreme ce pe zona de mid-low se poate observa o reducere de la doi ani la 18 luni, acesta fiind un alt factor de accelerare a vânzărilor.

  • SECETĂ de primăvară în judeţul Galaţi. FĂRĂ PLOAIE, agricultura nu merge, se plâng fermierii. Ce fac autorităţile

    În judeţul Galaţi, cele mai afectate sunt culturile de grâu, sfeclă de zahăr, orz şi porumb, plante aflate în plină vegetaţie şi care au nevoie de multă APĂ.

    Ionuţ Păiş, unul dintre fermierii care se luptă cu efectele secetei a cultivat 350 de hectare cu porumb, grâu, floarea soarelui şi legume, iar pentru a salva culturile, agricultorul gălăţean irigă cu motopompele, desi costurile se ridică la 2.000 de lei pe zi.

    „Solul este foarte crăpat. Plantele se dezvoltă greu, dacă nu au umiditate. Aici avem floarea soarelui semănată mai târziu şi, după cum vedeţi, este într-un stadiu micuţ. În mod normal, floarea soarelui ar trebuie să fie mare, peste glezne. Dacă nu plouă, trebuie irigată neapărat. Ne confruntăm cu o secetă destul de mare.

    Culturile au nevoie foarte urgent de apă, în special grâul, porumbul, floarea soarelui, legumele. Ne chinuim cu mari eforturi să irigăm. Reuşim să irigăm 50 la sută din suprafaţă cu fel şi fel de improvizaţii, cu motopompe. Infrastructura din zona noastră este deteriorată, nu am reuşit să accesăm PROIECTE EUROPENE ca să modernizăm sistemul de irigaţii. În lipsa ploilor, plantele se usucă, producţiile sunt la jumătate, fără ploaie, agricultura nu merge”, explică fermierul Ionuţ Păiş.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Afacere de succes a unui român. Arborele care îi aduce venituri de 30.000 de euro la hectar

    Venitul de 30.000 de euro la hectar pe care îl promite cultura de Paulownia a făcut ca acest copac să devină o adevărată vedetă când vine vorba despre înfiinţarea unei noi afaceri în agricultură.

    În 2011, Paul Basoc a înfiinţat la Bistriţa prima afacere cu Paulownia din România. ”Pot să spun că am adus Paulownia la noi în ţară ca şi cultură agricolă, ca şi plantă energetică. Această specie exista la noi încă din 1973, însă doar cu întrebuinţări ornamentale, nicidecum pentru producţia de biomasă sau cherestea”, explică proprietarul afacerii Paulownia Online pentru AgroIntel.ro

    El recunoaşte că notorietatea plantei a fost cel mai mare duşman al plantaţiilor de Paulownia în România.  “La noi lumea a fost mai reticentă la început. E de înţeles: există 28 de soiuri de Paulownia, iar cele care existau la noi nu se pretau la exploataţii agricole pe suprafeţe extinse”, explică Basoc. De altfel, bistriţeanul şi-a înfiinţat propria pepinieră cu laborator şi, în funcţie de zona în care se înfiinţează plantaţia, comercializează soiul care se pretează la condiţiile de acolo. ”Aceasta este cea mai mare greşeală pe care mulţi au făcut-o. Au cumpărat material săditor la întâmplare, fără a lua în calcul specificitatea poziţionării suprafeţei pe care se face plantarea”, explică antreprenorul care a înfiinţat deja peste 800 de hectare de Paulownia în toată România. Cea mai mare suprafaţă – 50 de hectare este acum în lucru, secondată de investiţia făcută la o fermă arădeană unde a executat plantarea pe 22 de hectare.

    Ce soiuri ”merg” în România

    ”În ţara noastră se adaptează cel mai bine din punct de vedere climatic şi al solului urmatoarele specii: Paulownia tomentosa, Paulownia Shang tong şi Paulownia elongata, Paulownia arctic, Paulownia fortunei”, este recomandarea specialistului. O altă recomandare este legată de pH-ul solului unde se face plantarea şi care trebuie să fie între 4,5 şi 7.

    Materialul săditor –  mai ieftin pentru plantarea de primăvară

    Înfiinţarea unui hectar de plantaţie de Paulownia reprezintă o investiţie în sine, iar secretul pentru a avea cheltuieli minime este de a opta pentru plantarea de primăvară – în lunile aprilie, mai, iunie, cel tâziu începutul lui iulie. ”Plantaţia poate fi înfiinţată primăvara sau toamna, fără diferenţe pentru viabilitatea culturii, însă cu o diferenţă în însă costul materialului săditor – mai ieftin la început de an, când se pot pune plăntuţe de 20 de centimetri, în timp ce toamna plantăm material deja lemnificat – ca nişte butaşi. Din acest motiv, costul nostru de a produce materialul pentru primăvară este mai mic, iar preţul pentru înfiinţarea unui hectar de Paulownia este de 1.500 de euro. Toamna, preţul pentru aceeaşi lucrare este de 2.900 de euro”, explică Paul Basoc diferenţa de preţ în funcţie de sezonul de plantare.

    Cititi mai multe pe www.agrointel.ro

  • CE menţine prognoza de 4,5% pentru creşterea PIB în România şi riscul de deficit excesiv în 2018

    Pentru anul 2019, prognoza CE de creştere economică pentru România a fost revizuită în jos, de la 4% în varianta de iarnă a prognozei (publicată în februarie) la 3,9% în varianta actuală.

    „Se estimează că creşterea PIB-ului real va încetini în 2018, dar va rămâne robustă. Piaţa muncii se aşteaptă să rămână rigidă pe parcursul orizontului de prognoză. Inflaţia a crescut la sfârşitul anului 2017 şi prognoza arată că va continua să crească, în continuare, în 2018, înainte de a se tempera, într-o oarecare măsură, în 2019. Se preconizează că deficitul bugetar va creşte semnificativ, în mare parte din cauza majorărilor salariale din sectorul public”, notează autorii prognozei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Elevii se întorc la şcoală după vacanţa de Paşte

    Potrivit calendarului publicat de Ministerul Educaţiei, miercuri se reiau cursurile semestrului II din anul şcolar 2017-2018, după ce elevii şi preşcolarii au fost în vacanaţa de Paşte/primăvară.

    Următoarea vacanţă este cea de vară, care va începe pe 16 iunie şi se va încheia pe 9 septembrie, urmând ca pe 10 septembrie să înceapă noul an şcolar.

    În anul şcolar 2017-2018 sunt înscrişi aproximativ 2,3 milioane de elevi şi preşcolari, dintre care 165.000 în clasa pregătitoare, peste 400.000 la grădiniţă şi 170.000 de elevi în clasa a V-a.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vin, bucate româneşti reinterpretate şi o afacere de 5 milioane de euro

    Cifra de afaceri a crescut constant cu 10-15% în fiecare an, de când am început afacerile, în 2004, iar profitul se plasează întotdeauna la aproximativ 10% din aceasta. Magazinul Comtese du Barry merge cel mai bine, acoperă cam jumatate din venituri“, spune Cristian Preotu, proprietarul grupului Le Manoir. Afacerea locală este deţinută de familia Preotu, iar portofoliul reuneşte patru magazine Comtesse du Barry, dintre care unul la Cluj şi trei în Bucureşti, şi trei restaurante: unul franţuzesc, Relais & Châteaux Le Bistrot Français, unul japonez, SushiRoom, şi restaurantul gastronomic românesc La Vinuri.

    De asemenea, familia Preotu deţine în cadrul aceleiaşi companii şi două magazine de îmbrăcăminte Petit Bateau, iar în luna mai urmează deschiderea unui magazin de decoraţiuni, Comtesse du Barry, art de vivre. În noul magazin se vor comercializa, printre altele, o serie de produse pentru consumatorii finali şi pentru operatorii de HoReCa: pahare, decantoare şi alte accesorii pentru vin, dar şi produse specifice pentru arta mesei. Pentru 2019, antreprenorul planifică să se extindă şi în zona hotelieră. La nivel de investiţii, Cristian Preotu spune că acestea se ridică anual la minim 500.000 de euro.

    Inaugurat în primăvara anului trecut. La Vinuri a fost iniţial gândit ca wine bar, având pe partea de food doar un meniu de tip tapas. Cristian Preotu povesteşte că decizia de a intra pe latura de gastro cu un meniu complet a fost luată în urma întâlnirii cu Costin-Daniel Pălici, noul chef al restauratului. Tânărul a studiat chimia alimentară şi a adus cu sine nu doar experienţa de peste şapte ani în bucătărie, pe care a dobândit-o lucrând în diverse locaţii din ţară şi din străinătate, dar şi un suflu nou, proaspăt şi original. ”Sosirea lui Daniel în bucătăria La Vinuri aduce cu sine o modificare a experienţei oaspeţilor, care vor cunoaşte, astfel, un nou tip de gastronomie românească, interpretată, mai rafinată, ce îşi are punctul de pornire în rădăcinile noastre culturale, dar care poate concura oricând cu cea internaţională“, povesteşte investitorul.

    Printre preparatele din meniul restaurantului se numără colţunaşii, pălămida, obrajii de vită, cătina, hribii sau trufele de Transilvania. Costin-Daniel Pălici face chiar incursiuni montane pentru a culege ingrediente şi plante pe care le foloseşte la prepararea reţetelor sale. Majoritatea preparatelor conţin mixuri de zeci de ingrediente şi sunt preparate chiar până la nouă ore, pentru o maximizare a experienţei culinare.

    O inovaţie întâlnită destul de rar în România este dată de faptul că oaspeţii localului pot urmări procesul de preparare a reţetelor chiar la barul localului. ”Felul în care abordez preparatele este total diferit. Am simplificat reţete, am integrat tehnici şi elemente din alte bucătării, inclusiv cea moleculară, am adus împreună arome şi texturi surprinzătoare, dând, astfel, o faţă nouă, modernă mâncărurilor“, declară chef Costin-Daniel Pălici.

    Proprietarul localului spune că jumătate dintre clienţi sunt străini, deopotrivă turişti şi afacerişti, aspect la care contribuie, în primul rând, amplasamentul locaţiei, situată în vecinătatea hotelurilor Radisson, Hilton, Novotel şi Intercontinental. Întrucât restaurantul se află chiar lângă Ateneu, o clientelă constantă o reprezintă artiştii veniţi să concerteze. Cristian Preotu precizează că traficul restauranului a crescut odată cu introducerea meniului gastro. Cum capacitatea maximă în interior este de 20 de locuri (vara adăugându-se încă 20 de locuri pe terasă), de obicei, spaţiul este plin, iar valoarea medie a unei note de plată este de aproximativ 200 de lei. Celelalte restaurante ale grupului Le Manoir – Le Bistro Français şi SushiRoom, au fiecare o medie zilnică de 40-50, respectiv 30-40 de clienţi.

    Ca tendinţe în comportamentul consumatorilor, investitorul spune că în ultimii ani a observat un interes tot mai mare pentru produsele de bună calitate, însemnând că, în ciuda faptului că valoarea unui bon mediu din magazinele grupului a scăzut de la 200 de euro, cât era în 2006-2007, la aproximativ 60-70 de euro, numărul clienţilor a crescut, ceea ce a dus şi la creşterea cifrei de afaceri. Cu toate acestea, pe piaţa românească a observant două mari lipsuri: ”Din interacţiunea mea cu oameni de afaceri români şi străini, remarc, cu consecvenţă, două provocări majore: lipsa personalului calificat – lucru resimţit intens în industriile în care îmi desfăşor activitatea – şi lipsa infrastructurii rutiere – care afectează direct şi indirect toţi jucătorii locali şi, implicit, economia naţională“.

    Totuşi, el preconizează că gastronomia românească se va moderniza şi va deveni tot mai căutată. ”Schimbarea va începe din ţară, cu publicul de aici, care, deocamdată, preferă variantele internaţionale, dar sunt sigur că, treptat, bucătarii autohtoni ne vor învăţa să apreciem mai mult reţetele şi produsele locale“, adaugă Cristian Preotu.

    Legat de producţia de vinuri, el însuşi colecţionar, investitorul spune că pe plan internaţional anii 2015-2016 au fost foarte buni pentru vinurile de Bordeaux, deoarece condiţiile termice, vremea, solul au dat struguri excelenţi, ceea ce se reflectă în preţuri pe măsură. El adaugă că piaţa este una puternică, care se bucură de o reprezentare pregnantă din partea multor ţări din Lumea Nouă şi Lumea Veche, şi dă ca exemplu vinurile din America de Sud, despre care spune că au câştigat teren şi popularitate, fiind tot mai prezente. În ceea ce priveşte producţia locală, apreciază că vinurile româneşti devin tot mai bune de la an la an, deoarece investiţiile în echipamente de calitate au crescut, iar grija pentru tehnica de producţie s-a intensificat simţitor.

    Printre brandurile cu care lucrează, enumeră între numele internaţionale Opus One Winery (California, SUA), Porto Grahams (Valea Douro, Portugalia) şi Querciabella (Toscana, Italia), Champagne Bollinger (furnizorul oficial al casei regale britanice), Chateau Miraval, din regiunea Provence, Franţa (domeniul deţinut de Brad Pitt şi Angelina Jolie, avându-l ca vinificator pe Marc Perrin, proprietar al faimosului Chateau de Beaucastel, din Rhone), iar din cele de pe plan local – Davino, Vitis Metamorfosis, din Dealu Mare, sau Avincis, din Drăgăşani.

  • Când revine primăvara? ANM anunţă cum va fi vremea după acest weekend deosebit de rece

    “Sâmbătă şi duminică, vremea va fi deosebit de rece, se menţim maxime cu 10-12 grade mai mici faţă de mediile climatologice, astfel că maximele vor fi cuprinse între 0 şi 8 grade, iar minimele vor fi între -14 grade în nordul Moldovei şi -1 grad în Banat şi în zona litoralului”, adeclarat, pentru MEDIAFAX, meteorologul de serviciu.

    Potrivit ANM, după acest sfârşit de săptămână, vremea se va încălzi, astfel că temperaturile vor ajunge la 10-12 grade.

    “În perioada următoare, nu vor mai fi nici intensificări ale vântului, iar temperaturile vor fi în creştere de la zi la alta, astfel încât, pe la începutul săptămânii viitoare, ne aşteptăm chiar la maxime de 10-11 grade. (…) Treptat, pe fondul acestei încălziri a vremii, precipitaţiile care vor mai fi în ţară, puţine, pe arii destul de restrânse în special în jumătate de sud a ţării vor fi şi sub formă de lapoviţă şi ploaie. Încă începând din primele zile ale săptîmânii viitoare, temperaturile se aproprie de normalul acestei perioade”, a explicat reprezentantul ANM, pentru MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro