BusinessMagazin

Tag: Prima casa

  • Cum vrea Dragnea să modifice programul Prima Casă

    Plafonul maxim pentru programul Prima Casă se va dubla şi va ajunge la 570.000 lei (aproximativ 120.000 euro), faţă de un plafon actual de 250.000 lei, promite joi seară  Liviu Dragnea, preşedintele PSD, în prag de alegeri europarlamentare, în cadrul unei emisiuni difuzate de RomâniaTV.

    “Extindem Prima casă şi numim programul O familie – o casă. Condiţiile la Prima casă au fost bune iniţial, dar au devenit mult prea restrictive şi toţi sunt nemulţumiţi. În primul rând dăm o valoare mai mare, 570.000 de lei, adică să poată să îşi cumpere o casă, nu o bojdeucă, mărim plafoanele, pentru că dacă aveai peste 3.000 de lei venituri nu te mai calificai, intrai într-un cerc vicios, adică foarte puţini mai aveau acces şi la case foarte mici. Dobânda este fixă, în lei. Eu sunt sigur că se vor găsi bănci care vor susţine asta”, a spus Liviu Dragnea, în cadrul emisiunii moderate de Victor Ciutacu.

    Astfel, pe lângă plafonul maxim, Prima Casă ar putea trece pe dobânzi fixe în lei, cuprinse între 0,9% şi 5,5% pe an, în funcţie de componenţa familiei şi numărul de copi, în locul variantei actuale, de 2% Ă IRCC.

    Avansul va fi de 5% – 10%, cu o perioadă de graţie de 3 ani, vârsta maximă permisă a aplicanţilor fiind de 55 ani.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cât vor fi ratele lunare dacă faceţi un credit Prima Casă de 285.000 lei (60.000 euro) la IRCC, noua dobândă de referinţă. Diferenţa faţă de ratele pentru acelaşi credit calculat cu Robor

    Noul indice IRCC, care înlocuieşte Roborul, este cotat la 2,36% în prima şedinţă în care e calculat, potrivit datelor BNR. Noul indice este calculat pe baza valorilor din T4 2018.

    În cazul unui credit Prima Casă, dobânda variabilă se calcula după formula 2% + Robor la 3 luni. Pentru un credit acordat pe 30 aprilie (ultima zi în care se lua în calcul Roborul în calculul creditelor noi acordate la dobândă variabilă), această dobândă ar fi însemnat 2% + 3,37%, adică o dobândă de 5,37%.

    În cazul unui credit de 285.000 de lei (echivalentul a 60.000 de euro) pe 30 de ani, rata unui credit contractat cu Robor în calculul dobânzii variabile ar fi de aproximativ 1.590 de lei. 

    De joi, 2 mai, acelaşi credit s-ar calcula în baza noului indice IRCC. Asta ar însemna că dobânda ar fi 2% + IRCC (2,36%), adică 4,36%, o diferenţă semnificativă. Rata pentru acelaşi credit de 285.000 de lei s-ar reduce la 1.420 de lei, o scădere de aproximativ 170 de lei lunar. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Peste 17.000 de români pot să ia credite Prima casă în 2019 de la 15 bănci. Plafonul de garanţii: 2 mld. lei

    Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) a anunţat că a lansat programul Prima casă 2019, ca urmare a primirii din partea Mi­nis­terului Finanţelor a acordului de distri­bui­re pentru suma de 1,987 mld. lei din pla­fonul total de 2 mld. lei alocat pentru anul 2019, a transmis instituţia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Atenţie, cine vrea să îşi cumpere o locuinţă: Programul Prima Casă 2019 este aproape de lansare

    „Programul Prima Casă 2019 beneficiază de aceleaşi condiţii de acordare a garanţiei statului român pentru finanţările aprobate de băncile participante”, au subliniat reprezentanţii Fondului.
     
    Începutul anului 2019 marchează pentru FNGCIMM, în calitate de mandatar al statului prin MFP, debutul unei etape noi în derularea proceselor operaţionale dedicate Programului Prima Casă, şi, totodată, materializarea unuia dintre principalele obiective strategice ale instituţiei – digitizarea şi automatizarea fluxurilor interne de lucru, ca urmare a implementării unor proiecte demarate in cursul anului 2018.
     
    Apărut la începutul anului 2009, programul Prima Casă era destinat iniţial doar persoanelor cu vârsta de până la 35 de ani. Dacă această condiţie a fost modificată, creditul imobiliar a rămas cu un avans de minimum 5% şi cu costuri totale de finanţare plafonate.
     

  • Programul „Prima casă”: Guvernul a aprobat plafonul de garantare/ Câţi bani sunt alocaţi pentru anul 2019

    Finanţatori participanţi în program sunt: BRD, BCR, Banca Transilvania, CEC Bank, ING, Raiffeisen Bank, OTP Bank, Banca Românească, Unicredit, Garanti, Piraeus Bank, Marfin, Credit Agricole şi Leumi Bank.
     
    Alocarea plafonului total al garanţiilor care pot fi emise în anul 2019 în cadrul programului se face la solicitarea finanţatorilor participanţi de către FNGCIMM, cu acordul MFP, conform procedurii şi criteriilor de evaluare anuală a modului de utilizare a plafoanelor de garantare, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3097/2017, publicat în Monitorul Oficial nr. 963 din 6 decembrie 2017.
     
    Anul trecut au fost acordate 20.423 garanţii, în valoare totală de 1,9 miliarde de lei, cu o valoare medie a garanţiei acordate de 94.000 lei, precum şi 7.160 promisiuni de garantare, în valoare totală de 800 de milioane de lei.
     

  • Ministrul Finanţelor anunţă schimbări la programul ”Prima Casă”: Va avea şi anul acesta plafon de 2 miliarde de lei, dar vor fi modificate condiţiile

    „Ca plafon (pentru Prima Casă – n.red.), am prins cam 2 miliarde de lei, în acest an. Deci, va continua, numai am spus că, în discuţia pe care am avut-o la Banca centrală, pentru a-l face mai social. (…) Până la final de februarie, vom avea forma propusă a fi modificată, dar nu se schimbă aspecte esenţiale. Finanţarea există – a fost bugetat. Programul continuă”, a menţionat, duminică seara, Eugen Teodorovici, într-o emisiune la Antena 3.

    Ministrul Finanţelor a mai spus că modificările vor fi făcute până la finalul lunii februarie printr-o Hotărâre de Guvern.
     

  • De ce a ajuns Microsoft să dea credite „Prima casă”

    Creditele nu sunt acordate angajaţilor Microsoft, ţinta fiind profesorii care îi învaţă carte pe angajaţii companiei sau cei care lucrează în spitale şi au grijă de angajaţii Microsoft.
    Preţurile apartamentelor în Seattle, unde este sediul Microsoft şi Amazon, au explodat, ceea ce a făcut ca anumite categorii profesionale să nu mai aibă acces la locuinţe aflate în centrul oraşului.
    Brad Smith spunea că prin acest proiect categoriile profesionale vizate de Microsoft nu vor pierde zilnic patru ore pentru a veni la muncă şi a se întoarce acasă. La salariile lor, aceste categorii profesionale nu-şi pot permite să stea în centru.
    În oraşele unde îşi au sediul marile companii de IT şi unde angajaţii sunt plătiţi cu mult peste salariul mediu, asta dacă nu au ajuns chiar milionari, piaţa de real estate a crescut foarte mult, fiind aproape imposibil pentru alte categorii profesionale să se apropie de locuinţe în centrul oraşului.
    Microsoft a realizat că una dintre problemele cu care se confruntă ţine de faptul că profesorii care îi învaţă pe angajaţii lor în şcolile primare şi preuniversitare nu au nicio şansă pe piaţa de real estate, ceea ce îi va determina să nu-şi mai dea silinţa cu elevii.
    Foarte puţine companii, odată ce au ajuns în top, se gândesc la forţa de muncă. De obicei toată lumea critică sistemul de educaţie, aşteptând ca statul să le livreze oameni, exact ca un produs de care ei au nevoie.
    La rândul lor, aceşti oameni trebuie să fie pregătiţi de cineva. Iar dacă aceşti cineva nu au venituri suficiente, nu vor fi profesori buni pentru viitorii lor angajaţi. Iar toată lumea pierde. Confruntate cu o lipsă acută de forţă de muncă, companiile din România au început să investească în proiecte rezidenţiale ca să convingă oameni să lucreze pentru ele. Dacă eşti din altă parte, primul lucru la care te gândeşti când vii într-un oraş nou este unde vei sta. Şi dacă salariile din piaţă sunt suficiente, astfel încât să poţi să plăteşti o chirie. Şi, de ce nu, chiar să iei un credit şi să plăteşti rate.
    Companiile vor fi nevoite să se uite şi dincolo de propriii angajaţi, către piaţa de învăţământ şi către piaţa de sănătate. Ca să ai salariaţi care să fie şi buni, ai nevoie de profesori. Şi în primul rând nu profesori de facultate, ci profesori de şcoală primară şi liceu.
    În România, aici este marea problemă. Profesorii de la şcolile primare şi de la licee nu câştigă suficient astfel încât să stea la masă cu un elev. Sunt foarte multe cazuri în care salariile de intrare într-o companie sunt mai mari decât salariile profesorilor. Iar acest lucru a născut mari frustrări. Plus că o companie are pretenţia ca viitorul angajat să fie bine pregătit.
    Acest lucru se va schimba, iar Microsoft doar a deschis piaţa. Vom vedea din ce în ce mai multe companii mari care îşi vor crea propriul program Prima casă, în încercarea de a avea angajaţi bine pregătiţi, bine hrăniţi şi sănătoşi.
    Dacă n-are cine să ofere aceste lucruri, companiile vor avea mari probleme. De fapt, le au deja.
    Toată Europa Occidentală ţipă după forţă de muncă şi constată că generaţiile sunt tot mai slab pregătite. Când un programator are 100.000 de dolari pe an, un profesor 30.000 de dolari pe an, iar profesorul face naveta ca să ajungă la şcoală, sistemul începe să crape.
    În România, un programator are 1.500 de euro pe lună, iar un profesor de şcoală generală sau de liceu nu cred că este plătit cu mai mult de 500 de euro. Profesorii de la facultate pot obţine aceste venituri.
    Proiectul Prima casă din România a oprit scăderea preţurilor pe piaţa imobiliară şi a dat posibilitatea foarte multor tineri să acceseze un credit la un cost pe care şi-l puteau permite. Programul a funcţionat.
    Când statul va stopa acest program Prima casă, marile companii vor ajunge să-şi creeze propriul program fie pentru a-şi susţine salariaţii, fie pentru a susţine profesorii. 

  • Shimon Galon, israelianul care a dezvoltat şi vândut primele birouri moderne din Bucureşti: „Românii au nevoie de Prima casă. Piaţa rezidenţială are probleme cu TVA de 5% şi lipsa muncitorilor“

    Shimon Galon, un executiv cu peste 20 de ani experienţă pe piaţa imobiliară românească şi care a făcut parte din cele mai spectaculoase tranzacţii cu clădiri de birouri de dinainte de criză, spune că programul Prima casă trebuie menţinut în continuare pentru a nu destabiliza piaţa.
     
    „Programul Prima casă este bun pentru cei care acum îşi încep viaţa. Cei care se căsătoresc şi doresc o locuinţă şi au 3.000 – 5.000 de euro, prin acest program pot cumpăra un apartament nou. În foarte multe alte ţări aşa ceva nu este posibil. Programul reprezintă un motor care împinge în sus piaţa. Cei care apelează la el întâi îşi cumpără un apartament mai mic, după care peste cinci ani merg către unul mai mare şi aşa piaţa se rostogoleşte şi creşte“, explică Shimon Galon, CEO al Real-Sol, companie de consultanţă şi management imobiliar fondată în 2014.
     

  • Mită pentru Prima casă. Percheziţii la o instituţie publică, într-un dosar al Parchetului General: Urgentarea îndeplinirii actelor, condiţionată

    Poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din IGPR efectuează 23 de percheziţii domiciliare în Bucureşti şi judeţul Ilfov, într-un dosar al PÎCCJ, la o instituţie de interes public, la birourile şi domiciliile mai multor angajaţi, cercetaţi sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie, se arată într-un comunicat al Parchetului General.

    Potrivit unor surse judiciare, percheziţiile au loc la Fondul Naţional de Garantare a Creditelor – Prima casă.

    „Din materialul probator administrat până în prezent s-a stabilit faptul că persoanele cercetate obişnuiesc să condiţioneze urgentarea îndeplinirii actelor ce intră în îndatoririlor lor de serviciu de primirea unor sume de bani. În concret, cei în cauză condiţionează soluţionarea cererilor petenţilor, beneficiari ai unor programe sociale ce implică garanţii din partea statului român, de primirea unor foloase patrimoniale necuvenite în mod direct sau prin intermediul unor apropiaţi, fiind creat astfel un mecanism între funcţionarii instituţiei din diverse compartimente, având ca scop obţinerea de beneficii personale. În acest mod nu se respectă ordinea înregistrării cererilor, nu sunt acordate şanse egale şi este încălcat accesul liber al beneficiarilor de bună credinţă, câştigători fiind doar cei ce se încadrează în ,,priorităţile” angajaţilor, în schimbul sumelor de bani date ca recompensă”, au precizat reprezentanţii Parchetului General, printr-un comunicat de presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii care şi-au luat un credit Prima casă în ultimul an plătesc 44% din venit în contului ratei la bancă

    Clienţii băncilor care în ultimul an au accesat un credit ipo tecar Prima casă au în medie un grad de îndatorare de 44%, ceea ce înseamnă că aproape jumătate din venitul lor lunar merge pentru plata datoriei către bancă. Gradul de îndatorare în cazul împrumuturilor Prima casă este mai mare decât în cazul creditelor ipotecare standard, unde gradul de îndatorare mediu ajunge la 42% în cazul clienţilor care au contractat un astfel de credit în perioada martie 2017 – martie 2018, potrivit celui mai recent raport asupra stabilităţii financiare realizat de BNR.

    Pe de altă parte, gradul mediul de îndatorare a clienţilor care au contractat un credit în anii anteriori este mai redus cu 5 puncte procentuale.
     
    Programul Prima casă este pilonul principal al creditării ipotecare, creditele garantate de stat reprezentând jumătate din totalul expunerilor ipotecare şi aproximativ 60% din fluxul nou de finanţări aferent perioadei martie 2017 – martie 2018.