BusinessMagazin

Tag: preventie

  • Firmele nu vor mai fi sancţionate imediat, ci vor fi mai întâi consiliate de organele de control

    Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Florin Jianu, a prezentat Guvernului spre analiză principiile şi mecanismul de funcţionare care vor sta la baza proiectului Legii prevenţiei.

    Scopul Legii prevenţiei va fi prevenirea aplicării automate a sancţiunilor pentru faptele care constituie contravenţii, prin întocmirea unui plan de conformare, astfel încât să fie acordat contribuabilului un termen în care va avea posibilitatea să corecteze neregulile constatate şi să se conformeze dispoziţiilor legale. „Această lege va obliga autorităţile cu atribuţii de control să procedeze, în primul rând, la educarea şi perfecţionarea antreprenorilor, precum şi la prevenirea greşelilor. Practic, un agent economic nu va mai putea fi sancţionat, dacă înainte nu a fost îndrumat şi prevenit”, se arată într-un comunicat al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Antreprenoriat şi Comerţ.

    Mecanismul de funcţionare a prevenţiei va fi următorul:
    – Agentul constatator nu va putea aplica sancţiunea contravenţională la prima constatare a unei fapte care constituie contravenţie; acesta va încheia un proces-verbal de constatare a neregulilor şi va redacta planul de conformare, care va cuprinde aspecte ce trebuie remediate, precum şi termenul de conformare pentru fiecare faptă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firmele ar putea sa nu mai fie sanctionate automat de institutiile statului, ci vor beneficia de o perioada de gratie pentru a se conforma

    Guvernul a discutat în şedinţa de joi principiile viitorului proiect al Legii prevenţiei, care ar urma să prevină sancţionarea automată a firmelor de catre diferite institutii ale statului, inclusiv ANAF, societatile urmând să aibă la dispoziţiei un termen până la care pot corecta abaterile constatate.

    Practic, un agent economic nu va mai putea fi sancţionat, dacă înainte nu a fost îndrumat şi prevenit.

    Termenul estimat pentru redactarea formei finale a acestui proiect de lege, avizarea interministerială şi adoptarea în şedinţa de Guvern este 23 februarie 2017.

    ” Componenta de prevenţie trebuie să prevaleze mai ales atunci când ne referim la mediul de afaceri iar o măsură de prevenţie înaintea unei măsuri punitive înseamnă timp preţios oferit întreprinzătorului pentru a se conforma. Sunt sigur că, pe termen lung, această lege atât de aşteptată de mediul de afaceri va contribui semnificativ la îmbunătăţirea modului în care acesta funcţionează.”, a spus în şedinţa de guvern Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Florin Jianu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • SURPRIZĂ la început de an. Cea mai nouă lege pe care vrea s-o adopte PSD. Anunţul făcut de Dragnea

    Liviu Dragnea, preşedintele PSD, a declarat luni seară, într-o emisiune televizată la România TV, că Guvernul Grindeanu vrea să adopte în primul trimestru o  nouă lege.

    Guvernul Grindeanu a fost anunţat marţi după-amiază, iar miercuri să ceară votul Parlamentului şi să depună jurământul în faţa preşedintelui.

    Deşi nu va conduce Guvernul, Liviu Dragnea este vârful de lance al programului economic şi politic, acest conţinând mai multe măsuri cu caracter economic care ar trebui să resusciteze afacerile, în special pe cele ale firmelor româneşti.

    SURPRIZĂ la început de an. Cea mai nouă lege pe care vrea s-o adopte PSD. Anunţul făcut de Dragnea

  • Un milion şi numărăm în continuare. Ce planuri are Fady Chreih pentru reţeaua de sănătate Regina Maria

    Plusurile şi, mai mult, minusurile din sistemul medical de stat reprezintă una dintre principalele teme abordate în dezbaterile electorale, un subiect cu greutate în agenda media, aflându-se pe primele locuri şi în discuţiile de la colţul străzii. Cât timp subiectul este descusut din toate părţile de opinia publică şi autorităţi, între cele mai apreciate beneficii extrasalariale oferite de companii se numără abonamentele medicale private, de care se bucură toţi actorii implicaţi. Cu circa 1 milion de unităţi active, piaţa de pachete medicale se află într-un nivel de semimaturitate, iar oportunităţile de extindere pe acest segment se află în creştere. Fady Chreih, CEO al reţeaua de sănătate Regina Maria, povesteşte care este rolul jucat de companie în piaţa serviciilor private de sănătate, ce planuri are pentru viitor şi care sunt aşteptările pe care le are în ce priveşte dezvoltarea pieţei.

    Sănătatea costă bani, uneori foarte mulţi bani, iar populaţia trebuie învăţată să se axeze pe prevenţie“, spune Fady Chreih, CEO-ul Regina Maria, reţea privată de sănătate care a ajuns la circa 365.000 de abonamente corporate într-o piaţă de un milion de astfel de pachete. De asemenea, oamenii trebuie educaţi să recunoască diferenţa dintre abonament şi asigurare, pentru că, spune Chreih, „70% dintre asigurările de sănătate vândute în România sunt abonamente mascate în asigurări“. Abonamentele se ocupă, în principiu, de tot ceea ce înseamnă prevenţie, iar asigurările, prin definiţia lor, asigură un risc care poate să apară, explică şeful Regina Maria, fiind „extraordinar de bune pentru ceea ce înseamnă spitalizări“. Pe de altă parte, „abonamentul este considerat cel mai apreciat serviciu pe care oamenii îl primesc de la angajator, după salariu“, spune Fady Chreih. Iar companiile sunt dispuse să plătească mai mult pentru aceste servicii în momentul de faţă pentru că piaţa forţei de muncă s-a dezgheţat, se fac tot mai multe angajări, iar companiile mizează pe oferirea de pachete de abonamente medicale mai cuprinzătoare şi mai performante, consideră reprezentantul reţelei de sănătate.

    Anul acesta Regina Maria sărbătoreşte 20 de ani de la crearea primului abonament, primul pachet medical fiind conceput la un an după înfiinţarea companiei. „Evoluţia abonamentelor a fost mână-n mână cu evoluţia sistemului medical românesc, iar primul contract de abonamente din România a fost semnat în 1996, de noi“, adaugă reprezentantul Regina Maria. Acesta a fost realizat atunci, în mod special, pentru expaţi şi comunitatea internaţională din Bucureşti, deoarece străinii erau obişnuiţi, familiarizaţi să fie acoperiţi din punct de vedere medical de un serviciu. Pe lângă prevenţie, aceste pachete conţineau o zonă premium sau super premium, iar numărul de abonamente vândute era destul de mic, explică Chreih. Între timp, lucrurile au evoluat: cu cât au început să fie mai multe abonamente vândute în piaţă, cu atât infrastructura medicală a început să se dezvolte. „Comunitatea de corporatişti din România, angajaţii companiilor, au făcut cunoştinţă cu sistemele medicale private prin intermediul abonamentelor medicale. Practic, angajatul a mers prima dată la un medic în privat pentru că a primit un abonament medical de la companie“, spune CEO-ul reţelei, explicând că acest fenomen a căpătat o amploare tot mai mare; sume mari au fost investite în crearea infrastructurii medicale, în segmentul serviciilor. „Asta ne-a ajutat pe noi să acoperim astăzi 11 judeţe, să avem 31 de locaţii şi o reţea de 180 de furnizori de servicii medicale pentru utilizatorii celor 365.000 de abonamente pe care le avem acum“, adaugă Chreih. În prezent, explică el, piaţa este aproape matură, existând un milion de abonamente; potenţialul este de sporire a acestui număr şi în viitor.

     

     

  • Un deputat PSD doreşte să desfiinţeze radarele formate din echipaje de poliţie. Românii “s-au saturat de aceşti pândari”

    “Voi iniţia imediat după Paşte, o iniţiativă legislativă de desfiinţare a radarelor formate din echipaje de Poliţie. M-am săturat şi cred că toţi românii s-au saturat de aceşti pândari, care în loc să aibă rol de prevenţie ca în orice stat civilizat şi european, stau ascunşi ca nişte şobolani, ca să dea amenzi şi să penalizeze românii, având salarii din banii noştrii ai românilor. Iar în fiecare săptămană auzim ştiri cum sunt reţinuţi , anchetaţi pentru mită, şpăgi şi abuzuri”, a scris deputatul PSD Cătălin Rădulescu pe Facebook.

    Parlamentarul social-democrat susţine că în afară de a se purta “abuziv” cu fiecare conducător auto, “dur”, “neelegant”, nesociabil şi a avea singura menire de a da amenzi şi a lua puncte, poliţiştii de la radarele rutiere nu mai au nici un rol.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un deputat PSD doreşte să desfiinţeze radarele formate din echipaje de poliţie. Românii “s-au saturat de aceşti pândari”

    “Voi iniţia imediat după Paşte, o iniţiativă legislativă de desfiinţare a radarelor formate din echipaje de Poliţie. M-am săturat şi cred că toţi românii s-au saturat de aceşti pândari, care în loc să aibă rol de prevenţie ca în orice stat civilizat şi european, stau ascunşi ca nişte şobolani, ca să dea amenzi şi să penalizeze românii, având salarii din banii noştrii ai românilor. Iar în fiecare săptămană auzim ştiri cum sunt reţinuţi , anchetaţi pentru mită, şpăgi şi abuzuri”, a scris deputatul PSD Cătălin Rădulescu pe Facebook.

    Parlamentarul social-democrat susţine că în afară de a se purta “abuziv” cu fiecare conducător auto, “dur”, “neelegant”, nesociabil şi a avea singura menire de a da amenzi şi a lua puncte, poliţiştii de la radarele rutiere nu mai au nici un rol.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O aplicaţie creată de români depistează cancerul de piele

    Tratarea melanomului în Regatul Unit costă mai mult de 100 de milioane de lire sterline anual, dar cancerul de piele poate fi tratat uşor şi mai ieftin dacă este detectat în avans. O aplicaţie dezvoltată de o echipă de la o universitate din România, denumită SkinVision, oferă o nouă armă împotriva bolii“, scrie publicaţia americană Business Insider.

    Publicaţia internaţională axată pe tehnologie TechCrunch se întreabă dacă: „Este posibil ca o aplicaţie să te prevină în privinţa cancerului de piele? Start-up-ul din zona sănătăţii SkinVision foloseşte tehnologia inteligentă şi algoritmi vizuali pentru a identifica modificările ce ar putea conduce la melanom“, iar Mashable include aplicaţia într-o listă a start-up-urilor cu impact în medicina preventivă. Aplicaţia a atras nu doar atenţia presei internaţionale, ci şi pe a investitorilor străini, care au finanţat-o deja cu circa 4,5 milioane de euro, în mai multe runde de finanţare, dintre care cea mai recentă, de aproximativ 3 milioane de euro, în vara anului trecut.

    Până în prezent, circa 500.000 de utilizatori au downloadat aplicaţia, iar, până la finalul anului, numărul acestora va ajunge la două milioane, potrivit lui Mircea Popa, cofondator al proiectului. Popa face parte dintr-o echipă formată din aproximativ 40 de persoane – angajaţi şi colaboratori, împărţiţi între birourile din Amsterdam, Bucureşti, Cluj-Napoca şi chiar şi Australia. El îşi petrece mare parte din timp la Bucureşti, unde, într-un birou din zona Floreasca, lucrează la trecerea aplicaţiei în următoarea etapă: interconectarea utilizatorilor cu medicii şi cu clinicile de pe piaţa locală.

    Povestea start-up-ului românesc începe în 2011, când Victor Anastasiu, cel care a deschis primul fond de investiţii de tip seed din România (SeedMoney), şi Mircea Popa au văzut potenţialul unui software dezvoltat de profesorul Mircea Olteanu (de la Universitatea Politehnică), ce permitea identificarea anomaliilor din cadrul unor tipare. „Ştiam că software-ul de analiză a imaginii este foarte bun în a deosebi tipare, iar ţesuturile sunt construite pe baza unor tipare, aşa că anomaliile pot fi identificate fiindcă reprezintă un tipar diferit“, descrie Mircea Popa modul cum s-au gândit la aplicabilitatea software-ului în medicină. SkinVision se bazează pe o tehnologie numită „geometrie fractală“ – o ramură a matematicii care poate fi folosită pentru a simula creşterea naturală a ţesuturilor. Alături de ei s-au aflat medicii Kostas Koutsioukis şi Cristina Cotruţa, care i-au ajutat să stabilească dezvoltarea medicală a acestui produs. „Provocarea este să faci să lucreze împreună matematicieni şi medici, ceea ce nu este tot timpul simplu – ei vorbesc limbi diferite“ – descrie Mircea Popa una dintre dificultăţile de la început în dezvoltarea aplicaţiei, ce a presupus combinarea unor discipline diferite – matematică, programare şi medicină.

    În 2009 apăruse App Store-ul, al cărui potenţial l-au identificat, iar în 2011 şi-au lansat aplicaţia în magazinul Apple, sub numele skinScan. Iniţial, aceasta permitea utilizatorilor să facă poza unei aluniţe şi să primească un răspuns printr-un algoritm automat care stătea pe un server. În funcţie de cât de bună era poza, aceasta indica, pe baza a trei culori, verde, galben sau roşu, cât de mare este riscul prezentat de o aluniţă. „Un proiect de genul acesta nu se termină niciodată, dar până la prima versiune am lucrat vreo 7-8 luni“, descrie Popa una din etapele de dezvoltare a produsului.

    Proiectul lor a atras atenţia investitorilor, iar în februarie 2012 au obţinut prima finanţare, în valoare de aproximativ 300.000 de euro, de la fondul de investiţii specializat pe soluţii de sănătate Personal Healthcare Solutions (PHS), cu sediul în Olanda. După această finanţare au mutat birourile companiei în Amsterdam, acesta fiind un aspect impus de fondul de investiţii, dar şi pentru că doreau să vândă produsul la nivel global, iar şansele le erau îmbunătăţite din hubul olandez. „Piaţa locală este mică, nu sunt foarte mulţi investitori, iar investitorii străini sunt mai relaxaţi să investească într-o companie aflată într-un mediu legislativ pe care îl cunosc. Domeniul medical nu este reprezentantiv în România, iar dacă vreau să lansez un produs, mă duc într-o piaţă care ar putea să fie folosită ca model, ţara respectivă devine un cap de pod, iar dacă am reuşit acolo, înseamnă că mai sunt trei paşi de făcut, nu şapte cum ar fi de aici.“ Mircea Popa nu exclude totuşi dezvoltarea anumitor produse aici: „Dacă eu fac un business către consumator, pot să folosesc anumite experienţe din România, dar apoi trebuie să îmi pun alte probleme, scalare, piaţă, cui vând etc“.

     

  • Opinie Iuliana Stan, Human Synergistics: Suprema vanitate: Mie nu mi se poate întâmpla!

    IULIANA STAN (managing partner Human Synergistics România  Autor al cărţii  „Bun simţ organizaţional“)

    Până când, de câteva zile, în tumultul de jale şi de furie colectivă de care suntem cu toţii cuprinşi, m-a tot preocupat conţinutul afirmaţiei „mie nu mi se poate întâmpla“. Statistic este adevărată. Este puţin probabil să mi se întâmple tocmai mie, dar probabilitatea şi posibilitatea nu fac casă bună. Între matematica lui „este puţin probabil“ şi inconştienţa lui „este imposibil“ stă vanitatea. DEX-ul asociază acest cuvânt care are melodicitate aristocratică cu trufia, cu orgoliul, cu îngâmfarea, cu înfumurarea, cu deşertăciunea.

    Descoperirea a fost revelatoare: „mie nu mi se poate întâmpla“ este de fapt suprema vanitate. Mulţi ani am considerat că „mie nu mi se poate întâmpla“ este o poziţionare de curaj, de demnitate, de forţă şi de încredere în sine. Am spus şi eu de nenumărate ori cu superficialitate că „mie nu mi se poate întâmpla“… şi e drept, nici nu mi s-a întâmplat, dar a fost aşa doar pentru că am avut, poate, un pic de noroc, nu pentru că aş fi avut vreun merit. „Mie nu mi se poate întâmpla“ nu este gândire pozitivă, ci este lipsă de gândire. Este o exprimare sărăcuţă de conţinut şi banală, o vorbă de precupeaţă amatoare, este un halou de amăgire. Dacă sper obsesiv că „mie nu mi se poate întâmpla“ atunci sunt departe de ideea de curaj.

    Curajul nu este efectul unui demers de negândire sau de inconştienţă, ci este o construcţie, este o înşiruire de comportamente logice, aliniate unei viziuni, unei aspiraţii. Curajul orb este prostie, curajul cu scop este nobleţe. „Mie nu mi se poate întâmpla“ este o credinţă populară, o nevaccinare, o delăsare, o superficialitate, un fel de a ne descurca încurcându-ne în îngălare şi în superficialitate. Ne tot mândrim cu capacitatea de a ne descurca. Şi o avem şi ne descurcăm de minune. Capacitatea de a ne descurca este un element definitoriu pentru mentalitatea românească, dar şi pentru cultura organizaţiilor din România. Aşa facem lucrurile, demonstrând că ne putem descurca, nu neapărat fiind foarte buni profesionişti. Facem lucruri ca să demonstrăm, nu ca să facem ceea ce este în responsabilitatea noastră să facem.

    Ni se pare că este bine să demonstrăm de ce suntem în stare, când ar trebui doar să fim în stare şi să facem ceea ce avem de făcut. Ne atribuim luxuri pe care nu ni le permitem, cum ar fi propriile priorităţi subiective în loc de responsabilităţile obiective. Merităm şi justificăm de ce merităm lucruri doar din perspective personale, dar scoatem justeţea sau perspectivele celorlalţi din ecuaţie. „Argumentăm logic“, dar vedem doar logica propriei perspective şi nevoi. Suntem raţionali în propria ignoranţă atunci când suntem convinşi că „mie nu mi se poate întâmpla“.

    Ni se poate întâmpla tuturor, din păcate.

    Dacă nu ni se întâmplă este pentru că avem noroc, nu pentru că avem vreun merit.

    Probabilitatea este mică, dar posibilitatea nu ne scuteşte pe niciunul dintre noi.

    Ni se pare un act de laşitate să avem o cultură a riscului sau a prevenţiei. Este mai şmecher să te descurci, este adevărat.

    A anticipa este plictisitor, este pentru fraieri. „Lasă că merge“ este cheia franceză a tuturor dibuielilor şi nimerelilor. Riscul este pentru laşi, curajoşii se descurcă. Prevenţia poate fi nocivă, este pentru bătrâni sau pentru oameni prăpăstioşi, curajoşii se descurcă, nu au nevoie de prevenţie. Uităm câtă ne este propria dimensiune şi ne trezim atemporali, ne imaginăm nemuritori, metafericiţi, orbiţi şi hipnotizaţi de propria capacitate de a ne descurca. Cu siguranţă cu toţii ne descurcăm şi suntem puternici la gândul că „mie nu mi se poate întâmpla“, dar tocmai acest gând ne face superficiali, slabi şi nepregătiţi în faţa surprizei. Spunem „mie nu mi se poate întâmpla“ doar despre ce nu avem habar pentru că experienţa arată clar că, odată ce s-a întâmplat o neîntâmplată, uităm că vreodată am gândit că „mie nu mi se poate întâmpla“. Doar la urmă tot păţitu-i priceput.
     

  • Un român din patru este obez. Psihologii spun că toţi oamenii răspund la stres prin mâncare, fie că mănâncă prea mult sau prea puţin

    Un român din trei este supraponderal şi unul din patru este obez, se arată într-un nou studiu realizat de Eurostat (Biroul European de Statistică). Acelaşi raport mai arată că obezitatea reprezintă un factor de risc major în aproximativ 75% din bolile contemporane, doar 10% din cei 3,5 milioane de români care suferă de obezitate merg la un control medical şi doar 1% dintre aceştia sunt incluşi într-un program naţional de educaţie împotriva obezităţii.

    Specialiştii în tulburări de alimentaţie şi obezitate afirmă că principalele cauze ale acestei boli sunt alimentaţia proastă, stresul şi sedentarismul, iar programele care să combată acest fenomen mondial ar trebui organizate şi în ţara noastră, aşa cum se desfăşoară de foarte mulţi ani în ţări precum Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii .

    Controalele periodice la medic sau specialişti, dar şi realizarea de către specialist a unui plan de monitorizare pe termen lung ar trebui să fie primii paşi pe care persoane în cauză ar trebui să-i facă. “Persoanele care suferă de supraponderalitate sau obezitate trebuie să îşi facă în primul rând analizele medicale periodic şi să apeleze la un specialist sau la mai mulţi (nutriţionist, psiholog, dietolog), în funcţie de natura obstacolului întâmpinat, în încercarea de a rezolva problema. Un alt aspect important este înţelegerea faptului că este necesar realizarea unui plan pe termen lung care trebuie monitorizat de specialistul cu care se colaborează şi care trebuie respectat chiar dacă exista recăderi şi descurajări”, afirmă Ileana Iliescu, psiholog specialist în tulburări de alimentaţie şi nutriţie, autor a mai multor studii de specialitate.

    “Boala” mileniului trei, stresul, reprezintă şi ea un factor declanşator al obezităţii, iar când suntem stresaţi, primul lucru pe care-l facem este să ne îndreptăm către frigider. “Toţi oamenii răspund la stres prin “mâncare”, fie că mănâncă prea mult sau prea puţin. Unul din factorii determinanţi ai acestui tip de comportament este faptul că o componentă importantă a senzaţiei de frică/stress este Amygdala, zona localizată în interiorul creierului care intră în panică de fiecare dată cand “o înfometăm” şi răspunde prin stress, liniştindu-se doar în momentul în care ne alimentăm. Deci, reacţia noastră de a încerca să diminuăm stresul Amygdalei prin alimentaţie, este justificată dar nu neapărat sănătoasă”, afirmă psihologul Ileana Iliescu, preşedintele Asociaţiei pentru Dezvoltarea Inteligenţei Copiilor şi Adolescenţilor „C. Dickens” şi membru al Centrului Talk Talk.

    Planul naţional de combatere a obezităţii – parteneriat între stat, specialişti şi mass-media

    Referitor la programele naţionale de combatere a fenomenului, specialiştii sunt de părere că nu doar autorităţile statului trebuie să gândească o strategie pe termen lung, prin implementarea de programe educaţionale şi sociale, dar şi medicii şi psihologii ar trebui să relaţioneze mai bine cu mass-media pentru educarea populaţiei, model pe care îl putem prelua de la americani sau britanici. “În ultimii ani inceput să se manifeste, la nivel internaţional, o preocupare mai mare a medicilor în acest sens precum şi o implicare a mass media în programe de prevenţie a acestei condiţii medicale. Televiziunile din Marea Britanie sau din Statele Unite sunt pline de emisiuni ca “Secret Eaters” sau “I used to be fat” care au ca scop prevenţia sau ajutorarea persoanelor care suferă de acest tip de tulburare (tulburarea mâncatului compulsiv asocitat obezităţii). De asemenea, asigurările sociale din aceste ţări permit pacienţilor să beneficieze, fără costuri suplimentare, de programe de susţinere şi tratament organizate de Ministerul Sănătăţii, formate din medici şi psihologi”, declară Ileana Iliescu, psiholog specialist în tulburări de alimentaţie şi nutriţie.

    Totodată, strategia naţională de combatere a obezităţii trebuie realizată şi coordonată printr-un program naţional de educaţie, dar şi prin implicarea sistemelor de sănătate “Ar trebui să avem acces la un program naţional de sănătate care să ne faciliteze aceste tipuri de tratament, considerate încă neprioritare în Romania. Ministerul Educatiei are şi a avut programe de prevenţie a obezităţii infantile în ultimii ani, însă fără o extindere prea mare. Un program amplu de prevenţie înseamnă implicarea tuturor instituţiilor de învăţământ, a mass media, dar în primul rand al sistemului de sănătate. Realizarea unor programe de suport în vederea combaterii obezităţii la nivel naţional, instituit in Spitale sau Institutii medicale aferente ar fi cel mai indicat pas în educarea populaţiei”, conchide psihologul Ileana Iliescu, specialist în tulburări de alimentaţie şi nutriţie.

     

  • Programul naţional de evaluare a sănătăţii populaţiei va fi reluat. Nicolăescu vrea să introducă şi programe de prevenţie secundară

     Nicolăescu a spus, după ce a prezentat rezultatele programului de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, din 2007-2008, că acesta va fi reluat, pentru că s-a dovedit că valoarea lui creşte în timp.

    “Vom relua acest program. E greu să vă spun acum când şi sub ce formă. Vom forma colective de lucru şi vom vedea când, cum şi sub ce formă vom relua”, a declarat ministrul Sănătăţii.

    Nicolăescu a adăugat că reluarea programului este cu atât mai importantă cu cât în anii 2007-2008 s-a întrerupt şi programul de bilanţ al cetăţenilor.

    Ministrul a mai spus că vrea să introducă şi o serie de programe de prevenţie secundară, centrate în special pe populaţia tânără, în acest sens fiind deja iniţiate discuţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro