Referitor la prezidenţiabil, Codrin Ştefănescu a anunţat că Olguţa Vasilescu, Liviu Pleşoianu, Şerban Nicolae, Eugen Teodorovici şi Gabriela Firea sunt printre numele vehiculate în interiorul PSD. Candidatul partidului la prezidenţiale va ajunge în turul doi, a precizat fostul secretar general al PSD.
Tag: presedintie
-
Florentin Pandele, primarul oraşului Voluntari: Îmi anunţ candidatura la preşedinţia României
„Astăzi (joi, n.r) m-am hotărât, e Brâul Maicii Domnului în Voluntari, nu am făcut niciun plan (…) îmi anunţ candidatura la preşedinţia României ca independent. Voi candidat independent. (…) Sunt primar de 19 ani. Am luat parte la nenumărate campanii. (…) Gabi (Gabriela Firea, primarul general. n.r) a spus de nenumărate ori că nu va candida. Candidez din partea mea, ca tată al copiilor mei, îmi doresc să trăiască într-o ţară liberă, nu într-o ţară care este instaurată teroarea”, a declarat Florentin Pandele, la RomâniaTv.
Fostul lider PSD Liviu Dragnea a declarat, duminică, faptul că PSD trebuie să îşi desemneze un potenţial candidat la prezidenţiale şi trebuie făcută analiza dacă de la PSD sau ALDE va fi candidatul, mergând pe variantele Gabriela Firea şi Călin Popescu Tăriceanu.
În replică, Gabriela Firea a spus, ulterior, că nu doreşte să candideze la preşedinţie.
-
Care este motivul pentru care studenţii cer demisia ministrului Tineretului şi Sportului
În urma Adunării Generale a Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), care a avut loc la Oradea, în perioada 11-14 aprilie, şi a reunit peste 200 de lideri ai studenţilor din întreaga ţară, ANOSR cere demisia ministrului Tineretului şi Sportului, ca urmare a „nepăsării faţă de componenta tineret”, a scăderii numărului total de locuri pentru Programul Naţional „Tabere Studenţeşti” 2019 cu aproape 3000 de locuri, a „modului superficial cu care tratează exercitarea Preşedinţiei României la Consiliul UE şi a comunicării defectuoase cu tinerii”.„Ne arătăm dezamăgirea şi în contextul actual al exercitării României a Preşedinţiei la Consiliul Uniunii Europene, mai ales că primele cuvinte din descrierea Programului Preşedinţiei României la Consiliul UE 2019 – componenta TINERET sunt: <Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene va urmări să contribuie la creşterea calităţii dialogului dintre autorităţile publice şi tineri, la toate nivelurile (local, regional, naţional şi european), prin promovarea participării active a tinerilor la acţiunile Uniunii Europene, inclusiv a tinerilor din medii economice defavorizate. Aceasta reprezintă, de fapt, o importantă coordonată a activităţii trioului, Finlanda şi Croaţia urmând să continue dezbaterile privind ameliorarea incluziunii tinerilor şi a procesului de dialog structurat>”, arată ANOSR într-un comunicat.Potrivit ANOSR, „comunicarea defectuoasă şi contradictorie cu MTS nu ridică un semnal de alarmă în rândul reprezentanţilor studenţilor, ci îi revoltă şi îi face să îşi pună o serie de întrebări bine fundamentate în ceea ce priveşte competenţa actualului minister”. -
Preşedinţia Consiliului UE: Uniunea creează o reţea de expertiză în securitate cibernetică
Structura va fi numită Centrul European pentru Securitatea Cibernetică a Industriei, Tehnologiei şi Cercetării, iar discuţiile vor privi şi crearea unei Reţele de Centre Naţionale de Coordonare.
„Este în interesul strategic al Uniunii Europene să ne asigurăm că avem capacităţile şi capabilităţile necesare pentru a ne proteja reţelele şi serviciile digitale. Punerea în comun şi împărtăşirea structurată a capacităţilor de cercetare şi rularea unor soluţii de securitate cibernetică inovative vor da un real impuls competitivităţii industriei de securitate cibernetică a Uniunii Europene în raport cu ceilalţi actori globali. Aceste structuri, Centrul European pentru Securitatea Cibernetică a Industriei, Tehnologiei şi Cercetării şi Reţeaua de Centre Naţionale de Coordonare, vor contribui la securizarea Pieţei Unice Digitale şi la creşterea autonomiei Uniunii Europene în domeniul securităţii cibernetice” a declarat Alexandru Petrescu, Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Preşedintele Consiliului TTE.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Preşedinţia Consiliului UE: Uniunea creează o reţea de expertiză în securitate cibernetică
Structura va fi numită Centrul European pentru Securitatea Cibernetică a Industriei, Tehnologiei şi Cercetării, iar discuţiile vor privi şi crearea unei Reţele de Centre Naţionale de Coordonare.
„Este în interesul strategic al Uniunii Europene să ne asigurăm că avem capacităţile şi capabilităţile necesare pentru a ne proteja reţelele şi serviciile digitale. Punerea în comun şi împărtăşirea structurată a capacităţilor de cercetare şi rularea unor soluţii de securitate cibernetică inovative vor da un real impuls competitivităţii industriei de securitate cibernetică a Uniunii Europene în raport cu ceilalţi actori globali. Aceste structuri, Centrul European pentru Securitatea Cibernetică a Industriei, Tehnologiei şi Cercetării şi Reţeaua de Centre Naţionale de Coordonare, vor contribui la securizarea Pieţei Unice Digitale şi la creşterea autonomiei Uniunii Europene în domeniul securităţii cibernetice” a declarat Alexandru Petrescu, Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Preşedintele Consiliului TTE.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
„Pentru o Renaştere europeană”. Emmanuel Macron a publicat pe site-ul preşedinţiei franceze o scrisoare, inclusiv în limba română, în care cere reformarea UE
Publicăm integral scrisoarea preşedintelui francez Emmanuel Macron:
“Pentru o Renaştere europeanăCetăţeni ai Europei,Îmi permit astăzi să mă adresez direct vouă, nu doar în numele istoriei şi al valorilor care ne unesc, ci şi pentru că este urgent. Peste doar câteva săptămâni vor avea loc alegerile europene, decisive pentru continentul nostru.Nicicând nu a fost Europa mai necesară de la cel de-al doilea Război Mondial până astăzi, şi totuşi niciodată nu s-a aflat ea într-un mai mare pericol decât acum.Brexit-ul este simbolul acestui pericol. Simbol al crizei Europei, care nu a ştiut să răspundă nevoilor de protecţie a popoarelor în faţa marilor şocuri care au zdruncinat lumea contemporană. Totodată este un simbol al riscului european. Riscul nu este apartenenţa la Uniunea Europeană, ci minciunile şi iresponsabilitatea care pot să o distrugă. Cine le-a spus britanicilor adevărul despre viitorul lor după Brexit ? Cine le-a vorbit despre pierderea accesului la piaţa europeană? Cine a evocat riscurile la care se expune pacea din Irlanda dacă se revine la graniţele din trecut? Închiderea în sine naţionalistă nu propune nimic; este o reacţie de respingere fără proiect. Iar această capcană ameninţă întreaga Europă: cei care exploatează furia oamenilor răspândesc ştiri false şi fac promisiuni deşarte.În faţa acestor manipulări, noi trebuie să rămânem fermi. Mândri şi lucizi. Să spunem mai întâi ce este Europa. E un succes istoric: reconcilierea unui continent devastat, într-un proiect inedit de pace, de prosperitate şi de libertate. Să nu uităm niciodată acest lucru. Un proiect care şi astăzi ne protejează în continuare: ce ţară ar putea acţiona singură în faţa strategiilor agresive ale marilor puteri? Cine ar putea pretinde că este suveran, de unul singur, în faţa giganţilor din domeniul digital? Cum am putea noi rezista la crizele capitalismului financiar fără moneda euro, care este o forţă pentru întreaga Uniune? Europa mai înseamnă şi miile de proiecte care au schimbat, în viaţa cotidiană, chipul teritoriilor noastre, o şcoală renovată aici, o şosea construită acolo, ori accesul la Internet în bandă largă care se extinde şi dincolo. Este o luptă şi un angajament de zi cu zi, deoarece atât Europa, cât şi pacea, nu sunt un dat imuabil. În numele Franţei, eu duc neîncetat această luptă pentru progresul Europei şi pentru apărarea modelului european. Noi am arătat că ceea ce ni se spunea că e inaccesibil, şi anume crearea unei apărări europene sau protecţia drepturilor sociale, este posibil.Însă trebuie să facem mai mult, şi mai repede. Deoarece mai există o capcană, a statu quo-ului şi a resemnării. În faţa marilor şocuri ale lumii, cetăţenii ne întreabă adesea: „Unde e Europa? Ce face Europa?”. Au început să o vadă ca pe o piaţă fără suflet. Or Europa nu e doar o piaţă, ea este un proiect. O piaţă e ceva util, dar nu trebuie să ne facă să uităm necesitatea frontierelor care protejează şi a valorilor care unesc. Naţionaliştii se înşeală atunci când pretind că ne apără identitatea retrăgându-ne din Europa; căci ceea ce ne reuneşte, ne eliberează şi ne protejează este civilizaţia europeană. Dar se înşeală şi cei care ar vrea să nu se schimbe nimic, pentru că nu ţin seama de temerile care ne străbat popoarele, de îndoielile care ne subminează democraţiile. Ne aflăm la un moment decisiv de răscruce pentru continentul nostru; un moment în care, colectiv, va trebui să reinventăm, politic şi cultural, formele civilizaţiei noastre într-o lume care se transformă. Este momentul Renaşterii europene. De aceea, rezistând tentaţiilor de închidere în sine şi de dezbinare, vă propun să construim împreună această Renaştere în jurul a trei mari ambiţii: libertatea, protecţia şi progresul.Apărarea libertăţii noastreModelul european are la bază libertatea omului, diversitatea opiniilor şi a creaţiei. Libertatea noastră cea dintâi este libertatea democratică, aceea de a ne alege guvernanţii în vreme ce, la fiecare scrutin, puteri străine caută să ne influenţeze voturile. Propun să se creeze o Agenţie europeană de protecţie a democraţiilor care va furniza tuturor Statelor membre experţi pentru a proteja procesul electoral împotriva atacurilor cibernetice şi a manipulărilor. În acest spirit de independenţă, va trebui de asemenea să interzicem finanţarea partidelor politice europene de către puterile străine. Trebuie să interzicem, prin reguli europene, orice discurs de ură şi de violenţă pe Internet, deoarece respectul persoanei umane este fundamentul civilizaţie noastre de demnitate. -
„Pentru o Renaştere europeană”. Emmanuel Macron a publicat pe site-ul preşedinţiei franceze o scrisoare, inclusiv în limba română, în care cere reformarea UE
Publicăm integral scrisoarea preşedintelui francez Emmanuel Macron:
“Pentru o Renaştere europeanăCetăţeni ai Europei,Îmi permit astăzi să mă adresez direct vouă, nu doar în numele istoriei şi al valorilor care ne unesc, ci şi pentru că este urgent. Peste doar câteva săptămâni vor avea loc alegerile europene, decisive pentru continentul nostru.Nicicând nu a fost Europa mai necesară de la cel de-al doilea Război Mondial până astăzi, şi totuşi niciodată nu s-a aflat ea într-un mai mare pericol decât acum.Brexit-ul este simbolul acestui pericol. Simbol al crizei Europei, care nu a ştiut să răspundă nevoilor de protecţie a popoarelor în faţa marilor şocuri care au zdruncinat lumea contemporană. Totodată este un simbol al riscului european. Riscul nu este apartenenţa la Uniunea Europeană, ci minciunile şi iresponsabilitatea care pot să o distrugă. Cine le-a spus britanicilor adevărul despre viitorul lor după Brexit ? Cine le-a vorbit despre pierderea accesului la piaţa europeană? Cine a evocat riscurile la care se expune pacea din Irlanda dacă se revine la graniţele din trecut? Închiderea în sine naţionalistă nu propune nimic; este o reacţie de respingere fără proiect. Iar această capcană ameninţă întreaga Europă: cei care exploatează furia oamenilor răspândesc ştiri false şi fac promisiuni deşarte.În faţa acestor manipulări, noi trebuie să rămânem fermi. Mândri şi lucizi. Să spunem mai întâi ce este Europa. E un succes istoric: reconcilierea unui continent devastat, într-un proiect inedit de pace, de prosperitate şi de libertate. Să nu uităm niciodată acest lucru. Un proiect care şi astăzi ne protejează în continuare: ce ţară ar putea acţiona singură în faţa strategiilor agresive ale marilor puteri? Cine ar putea pretinde că este suveran, de unul singur, în faţa giganţilor din domeniul digital? Cum am putea noi rezista la crizele capitalismului financiar fără moneda euro, care este o forţă pentru întreaga Uniune? Europa mai înseamnă şi miile de proiecte care au schimbat, în viaţa cotidiană, chipul teritoriilor noastre, o şcoală renovată aici, o şosea construită acolo, ori accesul la Internet în bandă largă care se extinde şi dincolo. Este o luptă şi un angajament de zi cu zi, deoarece atât Europa, cât şi pacea, nu sunt un dat imuabil. În numele Franţei, eu duc neîncetat această luptă pentru progresul Europei şi pentru apărarea modelului european. Noi am arătat că ceea ce ni se spunea că e inaccesibil, şi anume crearea unei apărări europene sau protecţia drepturilor sociale, este posibil.Însă trebuie să facem mai mult, şi mai repede. Deoarece mai există o capcană, a statu quo-ului şi a resemnării. În faţa marilor şocuri ale lumii, cetăţenii ne întreabă adesea: „Unde e Europa? Ce face Europa?”. Au început să o vadă ca pe o piaţă fără suflet. Or Europa nu e doar o piaţă, ea este un proiect. O piaţă e ceva util, dar nu trebuie să ne facă să uităm necesitatea frontierelor care protejează şi a valorilor care unesc. Naţionaliştii se înşeală atunci când pretind că ne apără identitatea retrăgându-ne din Europa; căci ceea ce ne reuneşte, ne eliberează şi ne protejează este civilizaţia europeană. Dar se înşeală şi cei care ar vrea să nu se schimbe nimic, pentru că nu ţin seama de temerile care ne străbat popoarele, de îndoielile care ne subminează democraţiile. Ne aflăm la un moment decisiv de răscruce pentru continentul nostru; un moment în care, colectiv, va trebui să reinventăm, politic şi cultural, formele civilizaţiei noastre într-o lume care se transformă. Este momentul Renaşterii europene. De aceea, rezistând tentaţiilor de închidere în sine şi de dezbinare, vă propun să construim împreună această Renaştere în jurul a trei mari ambiţii: libertatea, protecţia şi progresul.Apărarea libertăţii noastreModelul european are la bază libertatea omului, diversitatea opiniilor şi a creaţiei. Libertatea noastră cea dintâi este libertatea democratică, aceea de a ne alege guvernanţii în vreme ce, la fiecare scrutin, puteri străine caută să ne influenţeze voturile. Propun să se creeze o Agenţie europeană de protecţie a democraţiilor care va furniza tuturor Statelor membre experţi pentru a proteja procesul electoral împotriva atacurilor cibernetice şi a manipulărilor. În acest spirit de independenţă, va trebui de asemenea să interzicem finanţarea partidelor politice europene de către puterile străine. Trebuie să interzicem, prin reguli europene, orice discurs de ură şi de violenţă pe Internet, deoarece respectul persoanei umane este fundamentul civilizaţie noastre de demnitate. -
Mesaje din Parlamentul European pentru România: Nu distrugeţi Preşedinţia. Amnistierea nu e un demers acceptabil
Dubravka Šuica: “Sunt ferm convinsă că vom avea o foarte bună colaborare. Sunt convinsă că tema coeziunii va fi dificilă în contextul actual. Aţi menţionat şi depăşirea decalajelor şi sper că veţi avea succes. Ne dorim ca atât Bulgaria, cât şi Croaţia să poată adera la Spaţiul Schengen pentru a dispărea Europa celor două viteze. Există multe nemulţumiri şi în România, multe proteste, in cazul dvs chiar şi statul de drept a fost pus sub semnul întrebării. Aţi mai spus că statul de drept ţine de principiul subsidiarităţii şi acest lucru nu îl putem accepta. Aţi auzit ce au spus oamenii în stradă, cetăţenii dvs în stradă”.Maria João Rodriguues: “Permiteţi-mi să vă spun care sunt aşteptările şi dorinţele noastre şi ce fel de Europa dorim să promovăm prin summit-ul de la Sibiu. Considerăm că aţi stabilit priorităţilor corecte, iar coeziunea socială este prioritatea centrală. Pilonul social care poate deveni lege şi instrument. În al doilea rând, un pre-acord privind CFM cu coeziunea ca prioritate centrală, nu doar pentru statele membre, dar şi pentru Zona Euro. Şi o a doua chestiune – Va fi România inclusivă în Spaţiul Schegen. A treia chestiune este un parteneriat mai bun cu vecinii de la Est, astfel vom gestiona mai bine şi mai uşor migraţia, dincolo de ce se va întâmpla cu Brexit”. -
Viorica Dăncilă prezintă în Parlamentul European priorităţile Preşedinţiei României la Consiliul UE
”Premierul va conduce delegaţia Guvernului României, care va efectua o vizită de lucru la Strasbourg, în perioada 14-15 ianuarie 2019, în vederea prezentării Programului de lucru al Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. Agenda vizitei va cuprinde întrevederi ale delegaţiei guvernamentale române cu preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, cu liderul Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor din Parlamentul European, Udo Bullmann, precum şi cu reprezentanţii Grupului S&D şi alţi lideri ai Parlamentului European”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.Potrivit sursei citate, premierul României va participa, de asemenea, alături de înalţi oficiali europeni şi membri ai Guvernului României, la vernisajul expoziţiei de fotografie pe tema “Tradiţii şi peisaje din România”, organizat cu ocazia debutului Preşedinţiei române la Consiliul UE.Din delegaţia guvernamentală condusă de premierul Viorica Dăncilă vor face parte ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Marius Constantin Budăi.Încă de miercurea trecută, premierul Viorica Dăncilă a anunţat că luni şi marţi se va afla la Strasbourg. -
Bucureşti, România, Uniunea Europeană
Aderarea la Uniunea Europeană a fost un episod mult mai important decât cel din 2004, atunci când România a devenit membru al NATO, pentru că Uniunea Europeană acoperă toate zonele economice şi sociale, nu doar cele legate de apărare.
Procesul Brexit, perspectiva financiară multianuală şi summitul de la Sibiu sunt doar trei dintre provocările cu care se va confrunta preşedinţia română a Consiliului UE. De asemenea, în timpul acestui mandat, respectiv în luna mai, vor avea loc alegeri pentru Parlamentul European. „Preşedinţia României la Consiliul UE se va derula într-un context european şi internaţional complex, mandatul acesteia urmând a fi calibrat în funcţie de evoluţia unor dosare cu miză majoră la nivelul Uniunii. În acest moment, cele mai vizibile dintre acestea, dincolo de dosarele legislative ordinare, apar a fi, în principal, Brexitul şi cadrul financiar multianual post-2020”, conform site-ului Ministerului Afacerilor Externe.
Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este preluată, prin rotaţie, de toate statele membre; e o întâmplare, aşadar, că preluăm frâiele într-un moment marcat de atât de multe evenimente. Nimeni nu putea anticipa, în 2007, că „divorţul“ oficial al Marii Britanii de UE va avea loc în timpul preşedinţiei române; la fel, nimeni nu se putea gândi, în acel moment de expansiune, la influenţa tot mai mare a curentelor eurosceptice.
România trebuie însă să gestioneze toate aceste lucruri, trecând totodată peste o serie de neînţelegeri – să le numim astfel pentru a evita un termen mai dur, aşa cum ar fi conflicte – pe care oficialii de la noi le-au avut cu cei de la Bruxelles în ultimele luni ale anului 2018.
O primă provocare a preşedinţiei României la Consiliul UE va fi legată de procesul privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie.
Următoarea prioritate a României va fi să adopte cadrul financiar multianual, unde România va trebui să echilibreze promovarea intereselor naţionale cu responsabilitatea de moderator neutru.
Tot în perioada preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene va avea loc un summit la Sibiu, pe 9 mai 2019. Reuniunea va fi dedicată viitorului Uniunii Europene şi viitoarei agende strategice a liderilor pentru perioada 2019-2024 şi va reuni la Sibiu 27 de şefi de stat şi de guvern ai statelor membre, 36 de delegaţii oficiale, 400 de invitaţi de rang înalt, circa 900 de jurnalişti şi 100 de traducători. În septembrie 2017 preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a cerut României şi preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, să organizeze un summit special la Sibiu pe 9 mai 2019.
Calendarul oficial al preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene cuprinde mai multe reuniuni politice şi culturale. Din prima categorie fac parte, printre altele, reuniunea informală a miniştrilor apărării, 30 ianuarie, la Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniştrilor afacerilor externe (Gymnich) – 31 ianuarie, la Banca Naţională a României, reuniunea informală a miniştrilor afacerilor interne şi a miniştrilor justiţiei, 6-8 februarie, la Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniştrilor finanţelor publice, 6 aprilie, la Banca Naţională a României.
România va preda ştafeta preşedinţiei Consiliului UE Finlandei la 1 iulie 2019. În mandatul Finlandei urmează să se decidă noua conducere a instituţiilor europene, cum ar fi Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul European.
România vs. Uniunea Europeană
Relaţia noastră cu Europa este, în prezent, una complicată. Aspectele negative sunt multe şi nu are rost să le enumerăm; cele pozitive se referă mai ales la modul în care românii percep Uniunea Europeană, fiind încă una dintre naţiunile cu un grad mare de acceptare a structurii interstatale – 50% dintre români spun că au încredere în Uniunea Europeană, potrivit celui mai recent Eurobarometru, publicat în noiembrie 2018. Deşi în scădere cu 2% faţă de prima parte a anului trecut şi cu 7% faţă de aprilie 2017, procentajul este peste media europeană de 42%.
Într-un articol publicat la începutul acestui an, Financial Times vorbea de contextul „ironic“ în care România preia preşedinţia Consiliului UE: agenda celor şase luni include declanşarea procedurilor de infringement împotriva Poloniei şi Ungariei pentru nerespectarea statului de drept. România nu va încerca ştergerea acestor puncte din program, cred cei de la FT, pentru că toţi ochii vor fi aţintiţi asupra Palatului Victoria; dar procedurile de infringement au oricum şanse mici de a-şi atinge scopul final, şi anume anularea dreptului de vot pentru o ţară, fiind nevoie de votul în unanimitate al celorlalte 27 de ţări.
Mai multe publicaţii franceze au tratat subiectul preluării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România cu scepticism, criticând „derivele antieuropene de la Bucureşti” şi comparând România cu „o bătaie de cap pentru Europa”.
„Guvernul de la Bucureşti nu a înţeles complet ce înseamnă să prezidezi ţările din Uniunea Europeană”, a declarat Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, citat de Le Monde, pentru a exemplifica atmosfera în care România a preluat la 1 ianuarie preşedinţia Consiliului UE.
Publicaţia Le Parisien a comparat România cu „o bătaie de cap pentru Europa”, criticând „guvernul care trage cu gloanţe roşii spre Bruxelles”.
Preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România pentru următoarele şase luni a fost comparată ca gravitate de către Le Parisien cu procesul de Brexit şi alegerile europarlamentare din luna mai. Situaţia din România a fost dezbătută şi în presa italiană, de către cotidianul La Repubblica, în care preşedinţia preluată de România este privită drept un motiv de nelinişte la nivel european, tot din cauza atitudinii şi acţiunilor partidului de guvernare.
Ce poate câştiga România în aceste şase luni?
În cadrul unui interviu acordat anul trecut pentru Business Magazin, eurodeputatul Siegfried Mureşan a explicat că preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este cea mai bună oportunitate pe care o are România de a influenţa mersul Uniunii. „Ce trebuie să faci când deţii preşedinţia? Trebuie să ajuţi cele 28 de state membre să ajungă la poziţii comune, să coordonezi tot procesul legislativ. Tu vei vorbi în numele întregului Consiliu, în numele a 28 de state, iar pentru a o putea face trebuie să fii credibil. Evident, ai nevoie de oameni competenţi, dar, pe lângă competenţă, credibilitatea este esenţială. Toţi trebuie să aibă încredere că în momentul în care îţi încredinţează un dosar sau un punct de vedere, acela este bine reprezentat“, spunea atunci Mureşan.
A exercita pentru prima dată preşedinţia Consiliului Uniunii Europene nu e simplu, lucru vizibil cu preşedinţia bulgară, explică eurodeputatul. „Ar trebui însă să fie mai uşor pentru noi, fiind al şaptelea cel mai mare stat din Uniune, cu ministere suficient de mari – e mai dificil pentru Malta sau Cipru, state cu o populaţie de sub 2-3 milioane de oameni şi administraţie publică de mici dimensiuni. În mod normal, nu ar trebui să fie peste măsură de dificil. Sigur, întrebarea e şi cum priveşte guvernul această preşedinţie, şi sper să nu o vadă doar ca pe ceva organizat de câţiva diplomaţi şi politicieni, o preşedinţie de care să scăpăm repede şi ieftin. Eu sper să o ia ca pe o investiţie, ca o oportunitate de a discuta despre România, de a prezenta ţara aşa cum e, cu oameni care ies în stradă pentru dreptate şi justiţie şi care vor valori europene.“
Pe de altă parte, George Ciamba, numit ministru pentru afaceri europene în a doua parte a anului trecut, declara într-un interviu acordat Mediafax că vor fi mai multe dosare care vor rămâne legate de preşedinţia României: acordul de comerţ liber cu Singapore, terminarea traducerii conforme şi semnarea acordului de comerţ liber cu Vietnamul, procesul de lărgire spre Balcanii de Vest, aniversarea a 10 ani de la parteneriatul estic sau summitul de la Sibiu. „Este foarte important să înţelegem: coeziunea, ca valoare comună europeană, înseamnă unitate şi cred că acesta este lucrul pe care vrem să-l degajăm de la summitul de la Sibiu, cu două săptămâni şi jumătate înainte de alegerile pentru Parlamentul European. Nu e vorba de a schimba acum radical Europa, ci de a aduce Europa la mesajele care întotdeauna au caracterizat-o şi care au fost de succes“, a mai spus Ciamba.
Preluarea preşedinţiei Consiliului UE este un moment care vine o dată la 14 ani şi care poate aduce prestigiul ţării ce deţine funcţia, dar şi unul care poate creşte gradul de influenţă al unui stat în cadrul instituţiilor europene. Indiferent de cum vor decurge următoarele şase luni, România şi-a câştigat deja locul în cărţile de istorie.