BusinessMagazin

Tag: pregateste

  • Jerome Powell, bancherul central din SUA, se pregăteşte să reducă dobânzile pe fondul degradării perspectivelor economice

    Jerome Powell, preşedintele FED (n.r: banca centrală americană), a dat de înţeles că este pregătit să reducă dobânzile în luna iulie, după ce a menţionat că economia se confruntă în continuare cu riscuri, de la inflaţia scăzută şi până la conflictul comercial SUA-China, potrivit Bloomberg.

    De când oficialii FED s-au întâlnit în luna iunie, „se pare că incertitudinile care gravitează în jurul tensiunilor comerciale şi îngrijorările cu privire la stabilitatea economiei globale continuă să pună presiune pe pespectivele economice ale SUA”, a spus Jerome Powell miercuri în faţa Congresului american.

    Întrebat de Congres în timpul audierilor dacă raportul favorabil cu privire la piaţa muncii din SUA pe luna iunie i-a schimbat decizia, el a răspuns scurt: „Un răspuns direct la întrebare este nu”.

    Traderii din SUA au reacţionat reîntărindu-şi convingerea că banca centrală v areduce dobânzile cu 0,25% în cadrul şedinţei de politică monetară din 30-31 iulie.

    Sub presiunile ridicate din partea lui Donald Trump care încearcă să influenţeze deciziile de politică monetară, Powell susţine că mandatul său vizează o piaţă a muncii cu un şomaj cât mai scăzut, preţuri stabile şi „independenţa” Fed-ului.

     

     

     

  • Este oficial: Ţara din UE care se pregăteşte să intre în zona euro

    Acestea sunt supervizare bancară, o administraţie de stat mai eficientă şi probleme legate de statistică. Toate măsurile respective au fost bine primite şi ne aşteptăm la o reacţie pozitivă din partea partenerilor noştri“, a declarat premierul croat Andrej Plenkovic. Acesta a adăugat că ţara sa se aşteaptă să devină membră a zonei euro în 2023 cel mai devreme.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ţara care are prea mulţi bani. Când toată lumea se pregăteşte de RECESIUNE, ei se plâng că nu cheltuie destul

    FMI estimează datoria publică şi privată globală la peste 180 de mii de miliarde de dolari, mai mult decât valoarea globală a PIB-ului. Elveţia face notă discordantă în peisajul plin de datornici al ţărilor europene cu o rată de 40% a raportului dintre datorii şi PIB. Ţara contrastează mai ales cu Italia, al cărei nivel de îndatorare este atât de ridicat, încât pune întreaga regiune la marginea prăpastiei, scrie Bloomberg.

    Atât FMI, cât şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) au indicat că postura curentă a Elveţiei creşte riscurile pe termen lung ale ţării. Cu creşteri scăzute ale productivităţii, o populaţie îmbătrânităşi o orientare globală spre automatizare ar putea creşte nivelul cererii legate de resursele publice, inclusiv educaţia, sistemul de sănătate şi de pensii. Fondurile suplimentare ar trebui să ţintească aceste probleme şi nu să fie orientate pe scăderea taxelor.

    OECD recomandă mai multe  investiţii în programe de îngrijire a copiilor mai ieftine, astfel încât mai multe femei să lucreze full time în scopul atenuării crizei pieţei forţei de muncă.

    La fel ca în Germania, cheltuielile federale din Elveţia sunt instituite printr-o frână a datoriei stabilită în mod constituţional. În perioadele de creşteri ale ciclurilor economice, cheltuielile trebuie să fie mai scăzute decât veniturile, permiţând un buffer pentru „zile negre”. Dar autorităţile elveţiene au decis să meargă dincolo de aceste cerinţe şi să reducă nivelul absolut al datoriei.

    Chiar şi cu creşterile economice ale Elveţiei, guvernul rămâne reticent în a oferi unele stimulente, în pofida  condiţiilor unor  costuri de împrumut de 10 ani sub zero. Potrivit lui Marcel Fratzscher, preşedinte al Institutului German pentru Cercetare Economică, cheltuielile pe educaţie şi alte investiţii publice justifică sunt justificate când vine vorba despre o viziune pe termen lung.

  • Lovitură de teatru: Una dintre economiile lumii se pregăteşte brusc pentru o RECESIUNE puternică

    Islanda se pregăteşte pentru o recesiune puternică după ce turismul s-a prăbuşit, anunţă Mar Gudmundsson, guvernatorul băncii centrale, citat de Bloomberg.

    „Suntem pregătiţi pentru posibilitatea unei recesiuni mai adânci, iar cifrele pe care le vedem cu privire la turism ne rată că acest lucru este din ce în ce mai aproape. Cifrele din turism au scăzut la nivelul din 2016, iar asta ar putea avea un efect semnificativ asupra sectorului imobiliar, dar sperăm să ieşim din acest impas până la începutul anului viitor”, transmite Mar Gudmundsson într-un interviu din Dubrovnik, Croaţia.

    Falimentul operatorului aerian low-cost Wow Air a trimis o undă de şoc către economia islandeză, determinând banca centrală să reducă dobânda de referinţă cu o jumătate de punct procentual până la 4%. În acel moment, banca centrală a anunţat că economia s-ar putea contracta cu 0,4% în 2019.

    „Nu am fost niciodată în istorie atât de bine pregătiţi pentru situaţii dificile aşa cum suntem acum. Avem spaţiu de decizii monetare”, spune Gudmundsson.

     

     

     

  • După ce a dat peste cap economiile mondiale cu un război comercial, preşedintele american Donald Trump începe un conflict monetar

    Preşedintele american Donald Trump a început deja un conflict comercial tensionat la nivel mondial, iar acum dă semne că se pregăteşte pentru un război monetar, potrivit Bloomberg.

    Cu o serie de postări pe Twitter prin care a luat la ţintă Banca Centrală Europeană şi un anunţ al preşedintelui BCE, Mario Draghi – care spunea că este pregătit să reducă şi mai mult nivelul de dobândă ca răspuns la încetinirea creşterii economice din Europa – Trump a lansat o intervenţie rară pentru un preşedinte american, criticând politice monetare ale instituţiei.

    „Mario Draghi a anunţat că pregăteşte noi stimuli monetari, ceea ce a dus imediat la o depreciere a euro în faţa dolarului, oferind un sprijin nedrept pentru a concura cu SUA. Au scăpat cu aşa ceva încontinuu în ultimii ani, la fel ca şi China şi alţii”, scrie Trump.

    Mai târziu el a adăugat că „indicele german DAX a crescut datorită remarcilor lui Mario Draghi. Este foarte nedrept faţă de Statele Unite”, consideră preşedintele american.

    Nu este pentru prima dată când Trump acuză de manipulare monetară pentru a afecta costurile exporturilor americane.

     

     

     

  • După ce a dat peste cap economiile mondiale cu un război comercial, preşedintele american Donald Trump începe un conflict monetar

    Preşedintele american Donald Trump a început deja un conflict comercial tensionat la nivel mondial, iar acum dă semne că se pregăteşte pentru un război monetar, potrivit Bloomberg.

    Cu o serie de postări pe Twitter prin care a luat la ţintă Banca Centrală Europeană şi un anunţ al preşedintelui BCE, Mario Draghi – care spunea că este pregătit să reducă şi mai mult nivelul de dobândă ca răspuns la încetinirea creşterii economice din Europa – Trump a lansat o intervenţie rară pentru un preşedinte american, criticând politice monetare ale instituţiei.

    „Mario Draghi a anunţat că pregăteşte noi stimuli monetari, ceea ce a dus imediat la o depreciere a euro în faţa dolarului, oferind un sprijin nedrept pentru a concura cu SUA. Au scăpat cu aşa ceva încontinuu în ultimii ani, la fel ca şi China şi alţii”, scrie Trump.

    Mai târziu el a adăugat că „indicele german DAX a crescut datorită remarcilor lui Mario Draghi. Este foarte nedrept faţă de Statele Unite”, consideră preşedintele american.

    Nu este pentru prima dată când Trump acuză de manipulare monetară pentru a afecta costurile exporturilor americane.

     

     

     

  • Cel mai mare producător auto din lume îşi listează la bursă divizia de camioane într-o mutare de 2 miliarde de dolari. Care sunt noile planuri ale Volkswagen

    Planurile producătorului german Volkswagen de a-şi lista la bursă divizia de camioane luna aceasta arată o strategie de business pe care cel mai mare producător auto din lume nu a mai încercat-o până acum, şi-anume reducerea dimensiunii companiei, potrivit Bloomberg.

    În ultimele decenii, nemţii au marşat pe extinderea businessului – adăugând în producţie modele de lux de la Bentley, motociclete de curse Ducati şi camionete Scania, în timp ce şi-a extins reţeaua de fabrici dincolo de pragul de 100 de unităţi, şi forţa de muncă la nivel global a depăşit 640.000 de oameni. 

    Chiar şi după monstruosul scandal Dieselgate din 2015, producătorul nu şi-a micşorat portofoliul, ci şi-a extins businessul prin investiţii în maşini electrice şi prin crearea unei noi divizii pentru servicii de mobilitate.

    Acum, în timp ce industria auto se consolidează iar ritmul schimbării prinde avânt, Volkswagen înceracă să micşoreze imperiul.

    Dacă listarea unei participaţii minoritare din Traton – un producător de camioane şi autobuze cu trei branduri de vehicule evaluat în total la 16,5 miliarde euro – merge conform planului, CEO-ul Volkswagen, Herbert Diess ar putea mulţumi o parte din acţionari care cer schimbarea strategiei de câţiva ani deja, printre care familia din spatele Porsche şi o serie de sindicate puternice.

    „Preţul de listare al Traton sugerează o evaluare sănătoasă”, apreciază Tom Narayan, analist în cadrul RBC Capital Markets.

    În prezent, Diess caută parteneriate puternice pe partea de tehnologie şi e posibil să încerce curând vânzarea unor active precum producătorul de sisteme de transmisie Renk şi producătorul de motoare MAN Energy Solutions. Listarea Traton este programată pentru 28 iunie.

    Traton cuprinde trei active principale, printre care Scania, MAN şi camionetele low-cost Volkswagen care se vând în principal în America de Sud şi Africa, precum şi o unitate care oferă servicii digitale operatorilor de flote. Cu 29 de unităţi de producţie şi asamblare la nivel global, businessul a înregistrat anul trecut vânzări de 223.000 de vehicule. Deşi a înregistrat o creştere de 14% faţă de anul precedent, este încă la jumate faţă de numărul de camioane vândute de divizia competitiorilor de la Daimler – cea mai mare din lume.

    Volkswagen vinde 50 de milioane de acţiuni Traton şi ţinteşte un preţ cuprins între 27 şi 33 de euro per acţiune. Dacă reuşeşte să vândă la pragul de sus, va aduce Volkswagen 1,9 miliarde dolari.

     

  • După ce discuţiile cu Deutsche Bank au negociat, olandezii de la ING intră în cursa pentru banca germană Commerzbank

    Guvernul german analizează posibilitatea unei fuziuni între creditorul german Commerzbank şi grupul olandez ING, ca o opţiune pentru crearea unui jucător bancar european de talie mondială, potrivit unor surse citate de Bloomberg.

    Ministrul olandez de Finanţe, Wopke Hoekstra, şi adjunctul ministrului german de Finanţe, Joerg Kukies, au discutat această posibilitate în luna mai când s-au întâlnit la Berlin, potrivit surselor citate de publicaţia americană. Printre subiectele discutate de cei doi se numără dorinţa Berlinului ca orice bancă nouă pe care o creează să aibă sediul central în Germania.

    Acţiunile Commerzbank au crescut cu 4% după ce Bloombeg a publicat articolul, în timp ce acţiunile ING au crescut cu circa 2%. Ambele entităţi au refuzat să comenteze.

    Guvernul german deţine circa 15,5% din Commerzbank, fiind astfel cel mai mare acţionar al creditorului. Ministrul neamţ de Finanţe a refuzat să comenteze, precum şi un purtător de cuvânt al guvernului olandez.

    Atât olandezii de la ING cât şi italienii de la UniCredit şi-au anunţat deja interesul pentru o potenţială tranzacţie cu Commerzbank.

    După ce tranzacţia prin care se dorea fuziunea dintre Deutsche Bank şi Commerzbank s-a prăbuşit, ministrul german de Finanţe, Olaf Scholtz, şi-a schimbat mesajul public de la dorinţa unui campion naţional la nevoia unei fuziuni transfrontaliere.

    „Avem nevoie de bănci mari care să opereze în Germania”, a anunţat Scholz în data de 30 aprilie la două zile după ce discuţiile între cei doi creditori germani s-au prăbuşit oficial.

     

     

     

  • După China, Donald Trump începe un război comercial şi cu Uniunea Europeană

    Donald Trump pregăteşte noi tarife iar următoarea lovitură ar putea veni vara aceasta şi ar putea afecta o varietate de companii din Europa, de la producători olandezi de brânză şi până la giganţi industriali precum Airbus, potrivit Politico.

    Comisarul European pentru Comerţ Cecilia Malmstrom i-a avertizat luni pe miniştrii de comerţ din Uniunea Europeană că trebuie să se pregătească pentru un val de tarife pe care Donald Trump vrea să le impună pe o listă lungă de bunuri.

    Trei oficiali europeni au declarat pentru publicaţie că Malmstrom i-a avertizat cu privire la refuzul lui Donald Trump de a negocia un acord şi adaugă că Washingtonul vrea să meargă înainte cu tarifele – iar legislaţia Organizaţiei Mondiale a Comerţului îi permite să facă asta.

    „Ar trebui să ne pregătim pentru asta”, a spus Malmstrom, potrivit oficialilor citaţi de Politico.

    Deşi Organizaţia Mondială a Comerţului a decis că nu doar Airbus dar şi competitorul american Boeing au beneficiat de ajutor de stat în mod ilegal, cazul SUA versus Airbus este într-un stadiu mult mai avansat.

    Washingtonul a anunţat luna trecută că vrea să impună tarife de până la 21 miliarde dolari pe bunuri europene – o decizie care aşteaptă încă aprobarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Verdictul ar trebui să vină în luna iulie.

    „Există o mare probabilitate ca SUA să aplice aceste tarife imediat după decizia Organizaţiei Mondiale a Comerţului”, a declarat un diplomat european după întâlnirea cu Malmstrom.

     

  • Cel mai bine păstrat secret: Retailerul suedez IKEA a ajuns la peste 1.000 de angajaţi şi se pregăteşte să deschidă al doilea magazin, lansând un concurs

    IKEA derulează o campanie de promovare pentru magazinul din zona Pallady, iar câştigătorii vor fi anunţaţi pe 24 iunie, deci cel mai probabil magazinul va fi deschis după această dată.

    Retailerul suedez de mobilă şi decoraţiuni IKEA, care deţine un magazin în zona Băneasa din Capitală, a ajuns la peste 1.000 de angajaţi anul trecut în România, conform infor­maţiilor furnizate de companie pentru anuarul ZF

    Cei mai mari jucători din economie 2019. Astfel, compania a re­crutat peste 300 de angajaţi în anul 2018, dat fiind faptul că retailerul se pregăteşte să inaugureze al doilea magazin din România, situat în zona Pallady din Capitală.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro