BusinessMagazin

Tag: prag

  • Exporturile Germaniei se prăbuşesc şi aruncă cea mai mare economie din Europa în pragul recesiunii

    Exporturile Germaniei s-au prăbuşit în al doilea trimestru din acest an, ceea ce a împins cea mai mare economie din Europa în pragul recesiunii în T2 2019, potrivit Bloomberg.

    În ceea ce se conturează a fi un efect parşiv al conflictului comercial SUA-China, starea sectorului de producţie din Germania se înrăutăţeşte, iar exporturile au scăzut cu 1,3%, înregistrând cel mai mare declin din ultimii şase ani. Astfel s-a ajuns la o contracţie a PIB-ului, a doua pe anul acesta.

    Comerţul global slăbit şi încetinirea industriei auto târăsc Germania în pragul unei recesiuni care ar putea avea repercursiuni grave pentru întreaga economie din zona euro.

    Încrederea scăzută în mediul de business şi avertismentele lansate de cele mai mari companii din ţară adâncesc îngrijorările cu privire la perspectivele economice şi pun din ce în ce mai multă presiune pe cancelarul german Angela Merkel – solicitând de la aceasta stimuli fiscali.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

  • A murit unul dintre cei mai cunoscuţi miliardari din Europa cu afaceri şi în România

    Ferdinand Piech, urmaşul familiei Porsche care a transformat gigantul Volkswagen într-un mamut care vinde în toată lumea – şi care a ieşit abrupt din business când a început scandalul Dieselgate în urmă cu patru ani – a murit. El avea 82 de ani, potrivit Bloomberg.
     
    Publicaţia germană Bild rapotează că Piech a murit după ce a luat cina cu nevasta lui într-un restaurant din Rosenheim, în sudul Germaniei şi a fost transportat de urgenţă la spital, unde s-a stins din viaţă.

    „Volkswagen nu ar fi unde este fără Ferdinand Pierch. Îi datorăm mulţumiri şi recunoştinţă”, spune Bernd Osterloh, liderul puternicului sindicat al angajaţilor Volkswagen, şi membru al consilului de supraveghere.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Washington Post: Nouă ţări se află în pragul recesiunii, iar SUA ar putea ajunge în aceeaşi situaţie

    Săptămâna trecută, indicele Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 3%, după ce China a raportat cele mai proaste rezultate privind producţia industrială din ultimii 17 ani, iar Germania a anunţat că a înregistrat o scădere economică în cel de-al doilea trimestru al acestui an. Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 7% în ultimele trei săptămâni, producând temeri privind o eventuală recesiune în Statele Unite.

    The Washington Post notează că multe dintre statele care se află aproape de recesiune sau sunt deja în această situaţie au în comun dependenţa faţă de exporturi. Spre exemplu, China întâmpină probleme din cauza disensiunilor cu Administraţia Donald Trump în legătură cu comerţul cu Statele Unite. Între timp, alte state, precum Rusia şi Argentina, se confruntă cu diverse probleme interne, ceea ce descurajează investitorii străini.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Italia este în colaps după ce populiştii au aruncat în aer coaliţia de guvernare

    Haosul politic s-a întors în Roma unde vicepremierul Matteo Salvini cere alegeri anticipate după ce a reclamat coaliţia ca fiind disfuncţională, potrivit CNBC.

    Coaliţia lucrează într-un mod tensionat încă din iunie 2018 când s-a instalat la putere. Au fost confruntări publice clare între conservatorii de la Mişcarea Celor 5 Stele (M5S) şi partidul populist anti-imigraţie La Liga.

    Cea mai recentă confruntare dintre cele două părţi politice a avut loc săptămâna aceasta după ce parlamentul italian a respins o moţiune formulată de M5S pentru a respinge un proiect feroviar – susţinând astfel poziţia La Liga.

    „Haide să mutăm cuvântul înapoi la alegături”, a spus vicepremierul Matteo Salvini, liderul La Liga, în faţa presei din Italia.

    Salvini susţine că votul parlamentului legat de proiectul feroviar arată că actualul guvern nu are majoritatea necesară pentru a trece legi. Cu toate acestea, criticii lui Salvini susţin că acesta cere alegeri anticipate pentru că vrea să capitalizeze pe popularitatea câştigată recent.

    La Liga se situează în sondajele politice din Italia în faţa celorlalte partide, cu 38% din respondenţi care susţin partidul. Populiştii au ajuns la putere ca partid junior în coaliţie, însă retorica dură a lui Salvini a sporit popularitatea formaţiunii într-o ţară unde număril de imigranţi s-a conturat drept una dintre nemulţumirile principale ale societăţii. Între timp, M5S a scăzut în partide şi se află pe locul 3 cu 17% dintre alegători.   

     

  • Veneţia, distrus de numărul tot mai mare de oameni care vor să-l viziteze. Au mai rămas doar 55.000 localnici, iar turiştii sunt cu milioanele

    Cine a fost în vizită în Veneţia a putut observa că numărul turiştilor îl depăşeşte, cu mult, pe cel al locuitorilor.
     
    Lucrurile sunt grave, numărul veneţienilor ajungând la nivelul din 1950 – o treime faţă de numărul celor care locuiau aici cândva.
     
     
    Deşi numeroase asociaţii locale avertizează de ani buni că oraşul e prea mic pentru milioanele de turişti, Veneţia pare dependentă de sumele fabuloase pe care le încasează din turism.
     
     
    Aproape 5 milioane de turişti au vizitat Veneţia în 2017, semnificativ mai mulţi decât cele 2 milioane din 2002.
     
    Şi nu doar turiştii îi alungă pe veneţieni: schimbările climatice au adus, în 2018, 121 de zile cu flux, nivelul apei ridicându-se cu 80 de centimetri peste nivelul mării. Inundaţiile au provocat pagube important, forţându-i pe unii locuitori să se mute definitiv în alte părţi ale Italiei.
     
     
    În numere, populaţia Veneţiei a scăzut de la 175.000 de locuitori în 1950 la aproximativ 55.000 în prezent.

  • Cripomoneda pe care se pregăteşte Facebook să o lanseze dă în clocot Bitcoinul, care sare peste 9.300 de dolari

    La momentul actual, moneda este estimată la 9.381 de dolari, potrivit indicelui CoinDesk. De la începutul lui 2019 şi până în prezent, valoarea criptomonedei a crescut cu 140%.

    Încă din 2018 circulă zvonuri conform cărora Facebook se pregăteşte să lanseze propria criptomonedă. Mai mult surse susţin că angajaţii companiei vor putea fi remuneraţi prin intermediul noii valute.

    Bitcoin pare să îşi revină în 2019, după ce cu un an în urmă a înregistrat o scădere de 70% pe piaţă. Cu toate acestea, monede precum Etherum şi XRP, au marcat creşteri semnificative de la un an la altul, de până la 23%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Datoria externă a României a crescut în primele patru luni din 2019 cu 3,66 miliarde euro şi a trecut de pragul de 100 miliarde euro, prima dată după 2012

    Din 2012, datoria externă a scăzut până în 2015 de la 100,8 miliarde de euro la 90,4 miliarde de euro, iar de atunci a reînceput să crească, ajungând la 98,4 miliarde de euro la finalul lui 2018 şi 99,8 miliarde de euro la finalul lui martie 2019. În acelaşi timp, PIB-ul ROmâniei a crescut, ceea ce face ca ponderea datoriei externe să se reducă.

    La finele lunii aprilie 2019, datoria externă pe termen lung a însumat 69,86 miliarde euro la 30 aprilie 2019, în creştere cu 2,8% faţă de finelel anului trecut.

    În acelaşi timp, datoria externă pe termen scurt se ridica la 33,21 miliarde euro, în urcare cu 5,6%.

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 16,6%, comparativ cu 21,2% în anul 2018. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii a fost de 4,8 luni în aprilie, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Este Primăria Generală a Bucureştiului în prag de faliment?

    „Niciodată Primăria Generală nu a avut venituri mai mari de 600 de milioane de euro“, a susţinut duminică-seară la România TV primarul general al Capitalei Gabriela Firea, într-o dispută violentă cu un alt fost primar general, Traian Băsescu. Acesta susţinea că Primăria Generală are venituri de un miliard de euro, prin urmare nu are de ce să intre într-un faliment nedeclarat, cum a susţinut în ultimele zile primarul în funcţie.

    Şi, totuşi, câţi bani are Primăria Generală? Execuţia bugetului primăriei pe 2018 indică venituri de 4,2 miliarde de lei, adică 900 de milioane de euro. Aceste venituri înseamnă doar 75% din programarea iniţială. Anul acesta bugetul votat de Consiliul General prevede venituri de 6,7 miliarde de lei, adică de 1,4 miliarde de euro.

    Dacă bugetul primăriei nu a avut niciodată mai mult de 600 de milioane de euro, cum susţine Gabriela Firea, cum apar cifrele de mai sus în documentele oficiale ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi de ce primarul a construit bugetul pe 2019 pe venituri atât de mari dacă ştia că „Primăria nu a avut niciodată venituri mai mari de 600 de milioane de euro?“

    Este un mister, singura certitudine este că, într-adevăr, primarul are de ce să se plângă. Pentru că cea mai mare parte a veniturilor administraţiilor locale se bazează pe impozitul pe salarii şi venit. Când impozitul pe salarii a coborât de la 16% la 10% – o scădere de 37% – primăriile au pierdut sume enorme şi nu au fost compensate. Cam 1 mld. lei anual pierde municipali­tatea Bucureşti în urma scăderii acestui impozit. În plus, Primăria Generală nu are venituri din impozitul local, care se face venit la sectoare. Nu sunt venituri foarte mari, pentru că impozitele sunt mici, dar sunt nişte bani. Şi atunci supărarea este firească. Primarul general a ridicat de multe ori problema şi în ultima vreme a susţinut că Primăria Generală este în faliment nedeclarat şi că nu are de unde să-i plătească lui Costică Constanda 76 de milioane de euro pe care acesta le-a obţinut ca despăgubiri în instanţă de la municipalitate în scandalul Satului Francez şi al Parcului Bordei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Este Primăria Generală a Bucureştiului în prag de faliment?

    „Niciodată Primăria Generală nu a avut venituri mai mari de 600 de milioane de euro“, a susţinut duminică-seară la România TV primarul general al Capitalei Gabriela Firea, într-o dispută violentă cu un alt fost primar general, Traian Băsescu. Acesta susţinea că Primăria Generală are venituri de un miliard de euro, prin urmare nu are de ce să intre într-un faliment nedeclarat, cum a susţinut în ultimele zile primarul în funcţie.

    Şi, totuşi, câţi bani are Primăria Generală? Execuţia bugetului primăriei pe 2018 indică venituri de 4,2 miliarde de lei, adică 900 de milioane de euro. Aceste venituri înseamnă doar 75% din programarea iniţială. Anul acesta bugetul votat de Consiliul General prevede venituri de 6,7 miliarde de lei, adică de 1,4 miliarde de euro.

    Dacă bugetul primăriei nu a avut niciodată mai mult de 600 de milioane de euro, cum susţine Gabriela Firea, cum apar cifrele de mai sus în documentele oficiale ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi de ce primarul a construit bugetul pe 2019 pe venituri atât de mari dacă ştia că „Primăria nu a avut niciodată venituri mai mari de 600 de milioane de euro?“

    Este un mister, singura certitudine este că, într-adevăr, primarul are de ce să se plângă. Pentru că cea mai mare parte a veniturilor administraţiilor locale se bazează pe impozitul pe salarii şi venit. Când impozitul pe salarii a coborât de la 16% la 10% – o scădere de 37% – primăriile au pierdut sume enorme şi nu au fost compensate. Cam 1 mld. lei anual pierde municipali­tatea Bucureşti în urma scăderii acestui impozit. În plus, Primăria Generală nu are venituri din impozitul local, care se face venit la sectoare. Nu sunt venituri foarte mari, pentru că impozitele sunt mici, dar sunt nişte bani. Şi atunci supărarea este firească. Primarul general a ridicat de multe ori problema şi în ultima vreme a susţinut că Primăria Generală este în faliment nedeclarat şi că nu are de unde să-i plătească lui Costică Constanda 76 de milioane de euro pe care acesta le-a obţinut ca despăgubiri în instanţă de la municipalitate în scandalul Satului Francez şi al Parcului Bordei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Avuţia netă a populaţiei a depăşit pragul de 2.000 mld. lei, marcând maximul ultimului deceniu şi al doilea nivel de bogăţie după 2008

    Activele imobiliare, care au cea mai mare pondere în avuţia netă a românilor, de aproape 80%, au înregistrat în 2018 un salt de 10,7% faţă de nivelul din 2017, în timp ce creşterea activelor financiare nete a fost de 6,6% 

    Avuţia netă a populaţiei a atins în 2018 cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, apropiindu-se de vârful din anul de boom economic 2008.

    Populaţia din România a ajuns la sfârşitul anului 2018 la o avuţie netă de 2.023 de miliarde de lei (apro­xi­mativ 435 mld. euro), iar cea mai mare pondere, de 78%, revine activelor imobiliare, potrivit celor mai recente date ale Băncii Naţionale.

    Avuţia netă a populaţiei s-a majorat cu circa 9,8% în 2018 faţă de nivelul de la finele anului 2017, evoluţia fiind determinată atât de avansul activelor finan­ciare, cât şi de majorarea deţi­nerilor de active imobiliare.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro