BusinessMagazin

Tag: prada

  • Românii au comandat de pe Fashion Days haine de 17 mil. lei de Black Friday. O geantă Prada de 6.500 de lei, cel mai scump produs comandat

    Magazinul online de haine Fashion Days a înregistrat de Black Friday comenzi în valoare de 17 milioane de lei, dublu faţă de ediţia din 2015, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Ediţia de anul acesta, desfăşurată sub umbrela campaniei „Răsfaţă-te de Black Friday”, a avut loc pe 18 noiembrie, o singură zi. Clienţii care au avut instalate aplicaţiile mobile au putut comanda de pe 17 noiembrie, începând cu ora 20:00.

    „Black Friday este un eveniment unic pentru noi, o sărbătoare pentru care ne pregătim cu luni de zile înainte, şi ne bucurăm că le-am putut oferi clienţilor noştri o gamă atât de vastă şi diversă de produse, alături de branduri de lux, o premieră la care au răspuns foarte bine. Creşterea notabilă a traficului, cu precădere în zona de mobile, şi dublarea vânzărilor dovedeşte faptul că modelul de business al Fashion Days le aduce clienţilor o experienţă unică de shopping. Putem spune că anul acesta a fost anul fashion online”, spune Andrei Chirilă, Chief Marketing Officer Fashion Days.

    Ediţia de anul acesta a însemnat o creştere semnificativă şi în ceea ce priveşte traficul cumulat, desktop, mobile şi aplicaţii, în shopul Fashion Days: de 2,5 ori mai mare faţă de ediţia precedentă, potrivit reprezentanţilor companiei. 77% din traficul total a venit de pe desktop şi variantele mobile ale siteului, iar 56% din vânzările totale au fost realizate din aplicaţiile mobile. Mai mult, vânzările prin intermediul aplicaţiilor mobile au crescut de trei ori faţă de ediţia precedentă.

    Varianta iOS a adus 60% din vânzări, în vreme de varianta Android, 40%. Pe perioada Black Friday aplicaţia de mobile Fashion Days a fost numărul 1 în top trending apps, în App Store, şi numărul 2 în top descărcări, cu peste 50.000 de downloadari, surclasând aplicaţii precum Instagram sau Snapchat.

    Cele mai populare categorii de produse vândute de Black Friday au fost hainele, urmate de încălţăminte (tenişi si cizme), genţi, produse pentru copii şi ceasuri. În topul celor mai bine vândute branduri s-au înscris: United Colors of Benetton, Zee Lane, Desigual, Napapijri, Pepe Jeans, Love Moschino, Guess, Puma, US Polo, Levi’s, Furla.

    Ediţia 2016 a Black Friday a însemnat şi o premieră pentru clienţii români, Fashion Days aducând în special pentru acest eveniment branduri de lux la nivel internaţional. Astfel, pe această categorie, clienţii au făcut achiziţii în valoare de 1,8 milioane de lei, cu reduceri de până la 56%. Cel mai scump produs a fost o geantă Prada în valoare de 6.500 de Lei.

  • Destinaţii pentru…shopping

    Nu rareori într-o călătorie rămâne şi ceva timp de mers la cumpărături, pentru sine sau pentru a lua nişte cadouri. Există însă şi locuri care par să merite un drum special pentru aşa ceva, scrie Wall Street Journal, care recomandă o serie de destinaţii de shopping pentru bărbaţi. La Londra se află Hostem, un magazin care se mândreşte cu faptul că descoperă branduri ale căror produse nu se comercializează în altă parte, ca Jeffrey Jonathan Smith, Casey Casey ori The Soloist.

    Tot în Europa, de data aceasta la Malmö, în Suedia, se află Très Bien, la care se găsesc piese de la Dries Van Noten, Margaret Howell sau Maison Martin Margiela atent selectate, care în actualul sezon oferă articole vestimentare inspirate de echipamentele sportive. La Paris, The Broken Arm, magazin de modă cu cafenea, are o selecţie de articole de la Raf Simons, Prada şi Loewe, precum şi o colecţie de cărţi rare despre modă, iar în acest sezon oferă în exclusivitate o serie de cămăşi cu imprimeuri de la Prada, care se numără printre cele mai căutate produse ale sale.

    Pe continentul american se află Haven, cu două magazine în Canada, la Vancouver şi Toronto, care se adresează celor care vor să fie bine îmbrăcaţi pe orice vreme, iar mai nou oferă articole vestimentare sportive din gama Burton Thirteen şi Burton AK457 ale producătorului de snowboarduri Burton, precum şi creaţii rezultate din colaborarea Adidas cu case de modă ca White Mountaineering şi Kolor.

    În SUA, la Miami Beach, se află două magazine Alchemist, care în acest sezon oferă piese din denim vintage „înnobilat” de la branduri ca Fear of God sau Vetements. În Australia, se află Sneakerboy în Sydney, Melbourne şi alte două oraşe, specializat pe rarităţi în domeniul încălţămintei sportive.

  • Hobby de CEO: „Personalitatea noastră şi modul în care investigăm lumea şi învăţăm se formează de foarte mici“

    Anul trecut, companiile au înregistrat plusuri de doi digiţi, iar pentru 2016 planurile sunt la fel de ambiţioase şi vizează deopotrivă extinderea reţelei Ana Pan, intrarea cu două spaţii în malluri, dar şi investiţii în domeniul hotelăriei. Ana Hotels este cea mai mare companie hotelieră cu capital autohton din România, deţine şapte hoteluri, cel mai important activ al grupului fiind Athénée Palace Hilton. Introducerea sistemului japonez de lucru kaizen în producţie pentru reducerea pierderilor, extindere, investiţii, noul brand Ana Baking Co, intrarea cu spaţii în malluri sunt doar o parte dintre lucrurile care s-au întâmplat de când a preluat conducerea firmelor. Înainte de a prelua conducerea firmelor, ea a petrecut zece ani peste hotare, mai întâi la studii în SUA, iar apoi ca angajată a firmei de consultanţă McKinsey.


    Ce hobby aveţi şi cât timp dedicaţi? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Sportul de toate felurile. De mică am fost foarte competitivă, făcând parte din echipa naţională de călărie, am făcut deopotrivă tenis şi tir la nivel competiţional, iar apoi schi cu echipa de la facultate. Acum, eu şi soţul meu ne antrenăm pentru triatloane, deci alergăm, înotăm şi mergem mult pe bicicletă. Încerc să petrec cel puţin o oră pe zi făcând sport, indiferent dacă ne trezim la ore foarte matinale sau alergăm la ore târzii.

    Cărţile, mai ales cele de business şi biografii ale unor oameni care mă inspiră. Citesc momentan în paralel mai multe cărţi interesante: Straight from the Gut de Jack Welch, fostul CEO al General Electric, cartea autobiografică a lui Richard Branson, The Hard Thing about Hard Things a lui Ben Horowitz şi How Will You Measure Your Life a lui Clayton Christensen de la Harvard Business School. Caut în principal să mă inspir din viaţa acestor oameni excepţionali, să învăţ tehnici de management din cele încercate şi rafinate de ei, cât şi să investighez cum pot defini mai bine ce înseamnă succesul profesional şi personal pentru mine.

    Aspire. Weekendul este în mare parte dedicat proiectelor Aspire Academy, programul educaţional pe care l-am început alături de patru prieteni buni acum cinci ani. Prin cele patru programe pe care le susţinem, Aspire High School, Aspire Academy, Aspire Young Professionals şi Aspire Teacher Training, mai nou, dorim să inspirăm viitoarea generaţie de lideri tineri din România pentru a visa şi reuşi să facă mai mult decât ne impune mediul în care trăim. Aducem profesori de la Harvard, Stanford şi Wharton în fiecare vară, alături de oameni de success din România, şi predăm leadership, dezvoltare personală şi antreprenoriat. Programul Aspire Teacher Training va fi lansat în toamnă şi are ca obiectiv să oferim educatorilor din şcolile publice modele practice de pedagogie pentru a inspira şi motiva copiii de mici. Personalitatea noastră şi modul în care investigăm lumea şi învăţăm se formează de foarte mici, aşa că Aspire îşi propune să abordeze formarea personală cât mai devreme.

    Ce corespondenţe există între sport şi afaceri?

    Competitivitatea, anduranţa, răbdarea şi strategia, spiritul de echipă şi învăţarea modului de a câştiga cât şi de a pierde, dar a reveni mai puternic.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?

    Cu siguranţă. De multe ori, în Herăstrău sau la bazin mă întâlnesc cu parteneri de afaceri, aşa că o alergare se poate transforma într-o discuţie inspiraţională de business şi despre noile trenduri din piaţă.

    Care sunt regulile din sport folositoare în afaceri?

    Etica – joc mereu după regulile definite, pentru că în sport, ca şi în afaceri, renumele merge mai departe de linia terenului de tenis.
    Susţinerea echipei în momentele grele – cu echipele de la Ana Hotels şi Ana Pan alergăm la maratoanele din Bucureşti, iar spiritul de echipă şi susţinerea celor care rămân în urmă pentru a-i face mai competitivi se reflectă perfect în stilul meu de leadership.
    Consecvenţa – devii mai bun dacă persişti în antrenamente.

    Care sunt regulile obligatorii deopotrivă în sport şi în afaceri?

    Etica, fairplay-ul.

    Ce tip de sport / hobby nu aţi practica niciodată?

    Scufundările cu rechini. Aventurile extreme nu mă pasionează în mod special.

    CUVÂNT:
    „Bravo!“ Îmi place să-mi încurajez echipa des pentru toate lucrurile excelente pe care le fac.

    CARTE:
    Am început să citesc destul de târziu din păcate, aşa că mai am mult de acumulat până pot defini o preferinţă care să merite. În acest moment m-a marcat pozitiv cartea lui Barack Obama, Dreams from my Father.

    PERSONALITATE:
    Barack Obama – am locuit în America timp de şase ani, perioadă în care Obama era la conducerea ţării, iar valorile sale şi stilul său inspiraţional în comunicare sunt foarte rare la personalităţile publice.

    SPORTIV:
    Novak Djokovic – este un sportiv complet şi cu un simţ al umorului apetisant.

  • Anunţul făcut de Alexandra Copos de Prada. ”Decizia a fost personală…”

    Reacţia vine ca urmare a articolelor apărute în presă potrivit cărora Alexandra Copos de Prada ar fi fost concediată de tatăl ei din cauza investiţiilor făcute în cadrul companiei.

    “Investiţiile în industria hotelieră sunt absolut necesare la o anumită perioadă de timp pentru a menţine şi chiar ridica standardul de calitate cu care ne-am obisnuit oaspeţii până acum. Ana Hotels înţelege să-şi menţină poziţia de lider pe piaţă atât prin calitatea produselor sale hoteliere cât şi prin calitatea serviciilor pe care le oferă”, a mai declarat Alexandra Copos de Prada.
     

  • Christine Schillings preia conducerea Ana Hotels de la Alexandra Copos de Prada

    Ea a petrecut ultimii 16 ani în poziţia de regional director Hilton Worldwide, fiind responsabilă de coordonarea unui portofoliu de 46 de hoteluri din Estul Europei, Turcia, Rusia şi Israel. Anterior, Christine Schillings a activat în sfera operaţională în hoteluri din Franţa, Germania, Marea Britanie dar şi România, unde a făcut parte din echipa de management care a deschis hotelul Athénée Palace Hilton în 1997.

    Christine Schillings, 54 de ani, de naţionalitate belgiană, a absolvit cursurile Hotel Management School din Bruxelles în 1984 şi apoi s-a specializat în Asset Management, Project Management la Cornell University.

    “Sunt onorată să preiau conducerea ANA Hotels, cea mai mare companie hotelieră pe piaţa locală. Pornind de la temelia companiei construită de George Copos şi continuată de Alexandra Copos de Prada, îmi propun să dezvolt şi mai mult acest brand în viitor;(…) interesul pentru România ca destinaţie de turism şi de business este în continuă creştere,” declară Christine Schillings.

    Alexandra Copos de Prada renunţă la poziţia de conducere executivă Ana Hotels ca urmare a unei decizii personale, urmând să rămână în continuare în consiliul de administraţie al companiei. Ea va continua să conducă Ana Pan şi se va dedica dezvoltării de proiecte de antreprenoriat personale.

    „Christine cunoaşte bine piaţa din România, ea petrecând trei ani in Bucureşti odată cu deschiderea Athénée Palace Hilton in 1997.  În acea perioadă a fost mentor şi inspiraţie pentru mulţi tineri români care tocmai se lansau într-o carieră profesională în industrie,” spune Alexandra Copos de Prada.

    Ana Hotels este prima companie românească de ospitalitate după cifra de afaceri. În 2015, Ana Hotels a înregistrat cea mai mare creştere la nivel de cifră de afaceri din anul 2008, ajungând la 29,8 milioane euro. Înfiinţată in 1996, compania deţine în prezent şapte hoteluri din segmentul upscale şi de lux situate în Bucureşti, Poiana Braşov şi Eforie Nord. Ana Hotels dispune de o capacitate totală de cazare de 975 camere iar în 2015 număra 710 de angajaţi.

  • Diavolii se îmbracă de la Prada. Românii preferă online-ul

    ZOOT, answear.com şi Uterque (parte din grupul Inditex, proprietarul Zara) sunt doar câteva dintre brandurile care au atacat piaţa online de modă din România în ultimul an. Toate vorbesc despre potenţialul pieţei şi despre câtă importanţă acordă românii felului cum arată.

    Gigantul spaniol Inditex, liderul mondial al pieţei de modă, care deţine în portofoliu nume precum Zara, Bershka sau Pull & Bear, a ales să aducă cel de-al optulea său brand (singurul care lipsea din România) întâi online şi apoi să deschidă primele magazine. Aceasta este o primă mutare de acest gen: un brand care intră pe o piaţă întâi online, când de obicei mişcarea este fix invers.

    Spaniolii au fost însă încurajaţi de evoluţia vânzărilor online pentru celelalte branduri. Operaţiunile online au ajuns să contribuie cu 7-8% la vânzările de aproape 300 milioane de euro în România ale grupului Inditex, liderul pieţei locale de modă, potrivit surselor Business Magazin. Online, spaniolii sunt prezenţi cu toate cele şapte branduri care au şi 108 magazine fizice în România, iar, mai nou, Uterque s-a alăturat acestora. Vânzările online nu sunt însă înregistrate de entităţile juridice din România, care administre-ză doar magazinele fizice. Vânzările realizate pe internet de brandurile Inditex sunt contorizate de grup, în Spania, la sediul central al companiei. Acolo sunt de altfel şi procesate comenzile care pornesc din toate colţurile lumii şi care sunt apoi expediate din inima imperiului Inditex către destinatari.

    Inditex este un imperiu de 21 miliarde de euro şi peste 7.000 de magazine sub opt branduri prezente în toate colţurile globului. Grupul spaniol este fondat şi controlat de antreprenorul spaniol Amancio Ortega, al doilea cel mai bogat om de afaceri din lume după Bill Gates, cu o avere estimată la 70 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires. Spaniolii au intrat pe piaţa locală în 2004 în sistem de franciză cu brandurile Pull & Bear şi Zara, pentru ca trei ani mai târziu să intre direct. Astăzi ei au 108 magazine fizice sub şapte branduri, respectiv Zara, Zara Home, Bershka, Stradivarius, Pull & Bear, Massimo Dutti şi Oysho. Pe online, spaniolii au intrat în România prima dată în 2013 cu brandul Pull&Bear, iar apoi s-au extins şi cu celelalte.

    Ultimul nume din portofoliul local este Uterque, un brand lansat în 2008, care pune accentul pe pantofi, genţi şi accesorii, însă are şi o colecţie de haine, doar că mai redusă decât a brandurilor Zara sau Massimo Dutti. În ceea ce priveşte poziţionarea, Uterque se adresează clienţilor cu veni-turi peste medie, în contextul în care o ja-chetă costă între 1.000 şi 2.500 de lei (220 şi 550 de euro), iar o geantă are un preţ cuprins între 500 şi 1.500 de lei (110 – 330 de euro). Apetitul românilor pentru cumpărături pe internet i-a convins pe spanioli să continue expansiunea pe acest segment de piaţă.

    Online-ul s-a dezvoltat puternic în ul-timii ani, cucerind iniţial piaţa de electro-IT, apoi cele de carte, de cosmetice şi de haine. Circa 2,7 milioane de români şi-au făcut anul trecut cel puţin o dată cumpărăturile pe internet, iar cei mai mulţi cumpărători (aproape 40%) s-au orientat către haine şi pantofi, urmă-toa-rele cele mai căutate produse fiind elec-tro-nicele, electrocasnicele şi apoi cos-me-ti-cele şi produsele de parfumerie, potrivit datelor din piaţă. Cumpărătorii se pot dubla, astfel că cei care cumpără haine pot achiziţiona şi parfumuri şi sunt înregistraţi în ambele categorii. În total însă, patru din zece români care fac shopping online au achiziţionat cel puţin o dată articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte de pe internet.

    Liviu Taloi, senior consultant în e-commerce şi online marketing în cadrul companiei ECOMpedia, spunea recent că distribuţia populaţiei pe sexe se respectă şi atunci când vine vorba de cei care cumpără online. Astfel, statisticile arată că sunt mai multe femei care cumpără online decât bărbaţi, ba mai mult, ele şi cheltuie mai mult. „În fashion vorbim de cumpărături de impuls, realizate de femei, pe când la electro-IT nu se întâmplă asta. La electronice sau electrocasnice şi valoarea medie a produsului este mai mare decât în modă, unde o bluză poate costa şi doar câteva zeci de lei“, explica el.

    Spre deosebire de electro-IT însă, unde un singur jucător are o cotă de piaţă importantă, în modă lupta se dă echitabil între jucătorii care sunt activi doar online, între mallurile de pe internet precum eMAG şi între retailerii tradiţionali care testează şi acest segment. România are circa 10 milioane de utilizatori de internet, respectiv jumătate din populaţia ţării. Dintre aceştia însă doar 27% fac şi cumpărături pe internet, arată datele ZF de la jucătorii din piaţă. Restul intră doar să citească ştiri, să petreacă timp pe reţele sociale sau să se documenteze despre anumite produse pe care să le cumpere apoi offline. În ceea ce priveşte profilul românilor care cumpără online, circa 84% provin din mediul urban şi au între 25 şi 35 de ani. În ultimul an se observă însă o creştere a achiziţiilor făcute şi de consumatorii din mediul rural. La fel, se observă că vârsta medie a consumatorilor este în creştere. Astăzi 15% dintre cei care fac shopping online au între 45 şi 55 de ani, numărul lor fiind în urcare cu 5% faţă de acum doi ani. Românii se află pe ultimul loc în UE după numărul de persoane care comandă bunuri sau servicii online, după cum arată un studiu al companiei de cercetare de piaţă Eurostat.

  • Schimbările aduse de Alexandra Copos la conducerea afacerii de familie

    Introducerea sistemului japonez Kaizen în producţie, pentru reducerea pierderilor, extindere, investiţii, noul brand Ana Baking Co, intrarea cu spaţii în malluri sunt doar o parte dintre lucrurile care s-au întâmplat de când a preluat conducerea firmelor, povesteşte Alexandra Copos de Prada, CEO şi preşedintele companiilor Ana Pan şi Ana Hotels. Vorbeşte degajat, iar englezismele, ca „shop“, „brand“, „task“, „full“, apar adesea în discursul său, trădând cei zece ani trăiţi pe meleaguri străine, la studii şi ca angajată a firmei de consultanţă McKinsey. De altfel New Yorkul este tema de inspiraţie pentru Ana Baking Co, un concept lansat anul trecut.

    Alexandra Copos a preluat conducerea Ana Pan în august 2013, iar după condamnarea la închisoare a tatălui său, responsabilităţile sale s-au extins şi asupra Ana Hotels. George Copos a primit o pedeapsă de trei ani şi opt luni de închisoare în dosarul transferurilor de jucători de fotbal şi una de patru ani de închisoare pentru evaziune fiscală în dosarul Loteria. El a executat un an şi o lună de închisoare. Fiica sa nu a dorit să comenteze pe marginea modului în care această situaţie s-a reflectat asupra companiei, a relaţiei cu clienţii, furnizorii sau partenerii de afaceri, ci a declarat: „Prefer să nu aduc în această discuţie situaţia tatălui meu. Afacerile s-au derulat şi se vor derula întotdeauna după propriile legi, dictate de piaţă, de performanţele echipei şi ale produselor şi serviciilor noastre, de modul în care noi le calibrăm şi le perfecţionăm zi de zi, şi fără legătură cu politicul sau cu cancanul“.

    INFUZIE DE MANAGEMENT ŞI IDEI

    Alexandra Copos povesteşte că a început să lucreze în companie din copilărie, de la opt ani, în 1991, „când primul business (al părinţilor) care a prins, după eforturi de genul vânzării de jeans prespălaţi din Turcia, a fost o cofetărie“. După şcoală mergea la cofetărie şi principala sa sarcină era curăţarea vitrinei, sub îndrumarea mamei sale, despre care spune că este, în continuare, foarte implicată în afacere. A plecat apoi la studii în SUA, unde a trăit zece ani; după studii lucrat în cadrul firmei de consultanţă McKinsey şi a călătorit foarte mult, mai ales în Orientul Mijlociu, SUA şi Europa. Oriunde a fost, povesteşte ea, mereu a evaluat cafenele, cofetării şi restaurante în care a intrat. „Analizez în două minute, văd ce îmi place, care sunt lucrurile care se pot importa şi în România.

    Ideea conceptului Ana Baking Co s-a născut în urmă cu foarte mult timp.“ Idee care s-a definit, „ştiind că Ana Pan, la momentul în care eu am plecat, avea un minus pe partea de imagine, în sensul că partea vizuală era în aşteptare, pentru a fi rebranduită“. Şi pentru că dorea să dezvolte o idee nouă, tânăra antreprenoare s-a gândit că e bine să o diferenţieze de marca de bază, Ana Pan. „Cu Ana Baking am vrut să şi ridicăm puţin imaginea companiei şi să testăm un concept nou, de fresh food, mâncare supersănătoasă, care poate fi mâncată aici la masă, dar poate fi luată şi la birou.“ Lansat la sfârşitul lui 2014, Ana Baking Co este un bakery-coffee shop situat pe Calea Dorobanţilor din Bucureşti, care reuneşte dulciurile care au consacrat Ana Pan pe piaţă şi realizează jumătate din vânzări, dar şi o gamă de fresh food şi băuturi (care înseamnă 30% din vânzări), precum şi produse de patiserie. Anul trecut a fost unul de test, meniul a fost adaptat, „la 2-2,5 luni adăugăm lucruri noi, în aşa fel încât să putem învăţa din activitate“.

    De la inaugurarea noului concept, spaţiul, în care funcţionase anterior una dintre primele cofetării Ana Pan, a înregistrat o creştere de aproape 20% a vânzărilor. Traficul de pe bulevardul Dorobanţi, unde este plasat Ana Baking Co, a scăzut mult în ultimii ani, clienţii alegând mai degrabă mallurile. „Cofetăria avea clienţii ei, dar nu creştea aşa cum ar fi trebuit. Rezultatele în primul an de funcţionare au fost în linie cu aşteptările. În ultima perioadă am atras o clientelă fidelă,“ afirmă Alexandra Copos, care adaugă că spaţiul este primul deschis după ce a preluat conducerea companiei Ana Pan.

     

  • Campania anticorupţie din China scade profitabilitatea unor producători de lux precum Prada

    Prada şi-a listat acţiunile la bursa din Hong Kong în urmă cu patru ani, atrasă de cererea mare de produse de lux de pe pieţele asiatice.

    Vânzările înregistrate de Prada în anul fiscal încheiat la 31 ianuarie au scăzut cu 1%, la 3,55 miliarde de euro, în timp ce în regiunea Asia Pacific declinul a fost de 3,1%, relatează MarketWatch.

    Ca şi alţi producători de articole de lux, vânzările Prada au scăzut în China şi Hong Kong din cauza campaniei anticorupţie, inclusiv împotriva mitei acordată unor oficiali sub formă de cadouri costisitoare.

    LVMH, care comercializează o gamă largă de bunuri de lux, între care poşetele Louis Vuitton, a menţionat în februarie problemele înregistrate în China şi Hong Kong din acest motiv.

    Prada a avertizat în raportul anual că pe piaţa internaţională a produselor de lux există încă numeroase incertitudini, din cauza problemelor la nivel local şi a volatilităţii valutelor.

    Compania menţionase încă de luna trecută, la anunţarea datelor preliminare privind vânzările anuale, că a avut loc o înrăutăţire semnificativă a condiţiilor pe pieţele din Hong Kong şi Macao.

    În Hong Kong, principalele artere comerciale au fost închise timp de 79 de zile anul trecut, din cauza protestelor pro-democraţie, iar numărul turiştilor din China a scăzut semnificativ. Şi în Macao, cel mai mare centru de jocuri de noroc din lume, a scăzut numărul turiştilor bogaţi proveniţi din China, care au început să prefere călătoriile în Coreea de Sud şi Japonia.

  • Se poartă mare. Mare de tot (FOTO)

    Prezentările multor case de modă printre care Prada, Jonathan Saunders, VFIles ori Thom Browne, au pus accentul pe silueta care pare mai mare decât este, scrie The New York Times. Experţii în domeniul modei susţin că tendinţa nu este deloc surprinzătoare, întrucât “gigantismul” afişat de manechinele îmbrăcate în haine prea mari sau de celebrităţile care deja au în garderobă asemenea articole vestimentare e de fapt o reacţie la îmbrăcămintea prea strânsă pe corp care s-a purtat multă vreme.

    În plus, hainele mai mari, unde intră mai mult material, tind să apară în vremuri de reviriment economic, cum ar fi colecţia New Look a lui Christian Dior din 1947.

    Alteori, cum s-a întâmplat de-a lungul istoriei, astfel de tendinţe apar atunci când purtătorii doresc să-şi arate puterea economică sau statutul social, cum s-a întâmplat cu croielile de haine cu umeri supradimensionaţi şi coafurile mari din moda anilor ’80.

    Preferinţa actuală pentru hainele supradimensionate se manifestă printr-o intrepretare a hainelor masculine adaptate la silueta feminină, cu blazere lungi şi largi şi mâneci care trec lejer de încheietura mâinii, dar şi prin accesorii uriaşe, cum ar fi rucsacul afişat recent de Rihanna.

    Unii creatori de modă susţin că atunci când au realizat astfel de haine nu au vrut decât să se joace cu proporţiile şi să-i provoace pe cei ce le privesc să regândească ideea de normalitate vestimentară. Mai există şi voci care spun că asemenea haine au avantajul de a se potrivi cu uşurinţă pe multă lume, indiferent de siluetă, şi implicit le pot face pe purtătoare să pară mai slabe.

  • Cu materialul, culorile şi iniţialele clientului

    Această dorinţă a sa nu a trecut neobservată de companiile din domeniul luxului, care le permit clienţilor să personalizeze produse deja existente sau să solicite produse lucrate manual la comandă.

    Spre exemplu, Bottega Veneta le oferă clienţilor posibilitatea să-şi pună iniţialele pe genţile de piele cu litere în divese culori, iar Louis Vuitton le oferă clienţilor mai multe opţiuni prin serviciul său Haute Maroquinerie, astfel încât aceştia pot contribui la realizarea designului unei genţi alegând unul dintre cele cinci stiluri oferite, culorile şi căptuşeala sau elementele metalice, după care comanda este trimisă la atelierele firmei.

    Casa Prada are şi ea un serviciu similar prin care clienţii pot cumpăra genţi şi alte articole de marochinărie lucrate la comandă şi au posibilitatea să aleagă culori şi finisaje. La fel şi Goyard, care realizează geamantane şi genţi de voiaj la comandă din 1853, iar mai nou creează şi genţi pentru biciclete pliabile ori garderoburi pentru hăinuţele căţeilor. Alte companii oferă servicii de personalizare cu iniţialele utilizatorului a produselor de papetărie folosite ori a mapelor pentru documente.

    Creşterea cererii de produse lucrate la comandă se datorează, spun specialiştii, dorinţei firmelor de a oferi clienţilor garanţii că produsul este deosebit, chiar greu de reprodus dacă are o lucrătură mai complicată, dar şi dorinţei clienţilor de a avea ceva mai trainic, în condiţiile în care multe din produsele din ziua de azi nu mai sunt realizate să ţină prea mult.