Tag: PRABUSIRE

  • De la 10 miliarde de dolari la zero. Cum s-a prăbuşit 3AC, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii cu profil crypto din lume

    Recent, în martie, Three Arrows Capital a gestionat active de aproximativ 10 miliarde de dolari, ceea ce îl face unul dintre cele mai importante fonduri de criptomonede din lume, conform CNBC.

    Acum, firma, cunoscută şi sub numele de 3AC, se îndreaptă spre faliment, după ce prăbuşirea preţurilor criptomonedelor şi o strategie de tranzacţionare deosebit de riscantă au contribuit la pierderea activelor şi la imposibilitatea de a mai plăti creditorii.

    Acest lanţ al durerii s-ar putea să fie abia la început. 3AC a avut o listă lungă de contrapartide, adică de companii care şi-au investit banii în capacitatea firmei de a rămâne cel puţin pe linia de plutire. În condiţiile în care piaţa criptomonedelor a scăzut cu peste 1 trilion de dolari din aprilie, în special din cauza scăderii bitcoin şi ethereum, investitorii care au pariat pe firme precum 3AC suferă consecinţele.

    Platforma de exchange Blockchain se pare că se confruntă cu o lovitură de 270 de milioane de dolari din cauza împrumuturilor către 3AC. Între timp, brokerul de active digitale Voyager Digital a solicitat protecţia Capitolului 11 al Legii falimentului, după ce 3AC nu a putut rambursa cele aproximativ 670 de milioane de dolari pe care le-a împrumutat de la companie. Genesis şi BlockFi, platforma BitMEX şi exchange-ul FTX sunt, de asemenea, afectate de pierderi.

    Strategia celor de la Three Arrows presupunea împrumutarea de bani din întreaga industrie, iar apoi se întorcea şi investea acel capital în alte proiecte cripto, adesea incipiente. Firma exista de un deceniu, ceea ce a ajutat să le ofere fondatorilor Zhu Su şi Kyle Davies o anumită credibilitate într-o industrie populată de începători. Zhu a fost, de asemenea, co-prezentator al unui podcast popular despre cripto.

    “3AC ar fi trebuit să fie adultul din camera”, a declarat Nik Bhatia, profesor de finanţe şi economie de afaceri la University of Southern California.

    Documentele judiciare analizate de CNBC arată că avocaţii care reprezintă creditorii 3AC susţin că Zhu şi Davies nu au început încă să coopereze cu ei “în mod semnificativ”. De asemenea, documentele susţin că procesul de lichidare nu a început, ceea ce înseamnă că nu există bani pentru a plăti creditorii companiei.

    Căderea Three Arrows Capital vine după prăbuşirea proiectului Terra (UST), în luna mai, care a fost unul dintre cele mai populare proiecte de stablecoin ce urmărea paritatea cu dolarul american. 

    Stabilitatea UST se baza pe un algoritm, cu foarte puţini bani lichizi care să susţină aranjamentul, în ciuda promisiunii că îşi va păstra valoarea indiferent de volatilitatea de pe piaţa criptomonedelor în general. Investitorii au fost stimulaţi pe o platformă de creditare însoţitoare numită Anchor, cu un randament anual de 20% pentru cei care deţin UST, o rată despre care mulţi analişti au spus că este nesustenabilă.

    “Corecţia activelor de risc, coroborată cu o lichiditate mai mică, a expus proiectele care promiteau APR-uri ridicate şi nesustenabile, ceea ce a dus la prăbuşirea lor, cum ar fi UST”, a declarat Alkesh Shah, strateg global în domeniul cripto şi active digitale la Bank of America.

    Vânzările de panică asociate cu căderea UST şi a tokenului său soră Luna, au costat investitorii 60 de miliarde de dolari.

    3AC a declarat pentru Wall Street Journal că a investit 200 de milioane de dolari în Luna. Alte rapoarte din industrie au declarat că expunerea fondului a fost de aproximativ 560 de milioane de dolari. Oricare ar fi pierderea, această investiţie a devenit practic fără valoare atunci când proiectul stablecoin a eşuat.

    Implozia UST a zdruncinat încrederea în acest sector şi a accelerat declinul criptomonedelor, care era deja în curs de desfăşurare.

    Creditorii 3AC au cerut înapoi o parte din numerar, dar banii nu erau acolo. Multe dintre contrapartidele firmei au fost, la rândul lor, în imposibilitatea de a satisface cererile investitorilor lor, inclusiv ale deţinătorilor de retail cărora li se promisese un randament anual de 20%.

    “Nu numai că nu acopereau nimic, dar au şi evaporat miliarde de dolari din fondurile creditorilor”, a spus Bhatia.

    Peter Smith, directorul general al Blockchain, a declarat săptămâna trecută, într-o scrisoare adresată acţionarilor, vizualizată de CoinDesk, că bursa companiei sale “rămâne lichidă, solvabilă, iar clienţii noştri nu vor fi afectaţi”. Dar investitorii au mai avut parte de acest tip de sentiment înainte. Voyager a spus acelaşi lucru cu câteva zile înainte de a se declara în faliment.

    Bhatia a spus că “acestă cascadă” poate să lovească orice jucător de pe piaţă cu o expunere semnificativă şi poate duce la o deteriorare a activelor şi la o criză de lichidităţi. Piaţa cripto vine cu atât de puţine protecţii pentru consumatori încât investitorii nu au nici-o idee dacă vor ajunge să deţină ceva.

    Clienţii de la Voyager Digital au primit recent un e-mail în care li se indica faptul că va trece ceva timp până când vor putea accesa criptomonedele deţinute în conturile lor. Directorul general Stephen Ehrlich a declarat pe Twitter că, după ce compania va trece prin procedura de faliment, clienţii care au criptomonede în cont vor primi un fel de “pachet” de lucruri.

    Aceasta ar putea include o combinaţie între criptomonedele pe care le deţineau, acţiuni la noul Voyager reorganizat, token-uri Voyager şi orice venituri pe care le pot obţine de la 3AC. Investitorii Voyager au declarat pentru CNBC că nu văd prea multe motive de optimism.

  • Duminica neagră: Piaţa crypto este în cădere liberă continuă. Pierderi masive la toate criptomonedele

    Piaţa crypto este în cădere liberă, Bitcoin a ajuns la 18.638 dolari, Ethereum la 967 dolari. Egold a scăzut la 45 de dolari, la ora 12:00 a României.

    Cea mai mare criptomonedă din lume a scăzut cu peste 2% în ultimele 24 de ore, în timp ce Ethereum s-a prăbuşit cu peste 2,5% în aceeaşi perioadă, potrivit datelor Coimarketcap.

    În ultimele 5 zile, Bitcoin a pierdut peste 32%, în timp ce Ethereum s-a prăbuşit cu peste 34%.

    Începutul căderii libere s-a produs la începutul acestei săptămâni , deoarece platforme de tranzacţionare precum Celsius şi Binance au oprit retragerile, iar unele companii au redus locurile de muncă.

    Celsius a declarat că retragerile, operaţiunile de swap şi transferurile între conturi vor fi oprite din cauza “condiţiilor extreme de pe piaţă” şi că această măsură a fost menită să “stabilizeze lichiditatea şi operaţiunile”.

    “Luăm această măsură astăzi pentru a pune Celsius într-o poziţie mai bună pentru a-şi onora, în timp, obligaţiile de retragere”, a declarat compania într-un memoriu.

    Între timp, Binance, cea mai mare bursă de criptomonede din lume, a întrerupt retragerile de bitcoin timp de peste trei ore “din cauza unei tranzacţii blocate care a provocat o întârziere”.

    Capitalizarea pieţei pentru criptomonede a scăzut luni sub 1.000 de miliarde de dolari pentru prima dată din februarie 2021, potrivit datelor CoinMarketCap. Aproximativ 200 de miliarde de dolari au fost şterse de pe piaţă în ultimele zile.

    În timp ce împrumuturile crypto au devenit o afacere din ce în ce mai mare, sectorul a intrat sub control de reglementare, în special în SUA.

    Pieţele crypto au fost sub presiune în ultimele luni, scăzând alături de alte aşa-numite active de risc, pe măsură ce ratele dobânzilor au crescut în întreaga lume. D

    De asemenea, scăderile de preţ au fost cauzate şi au contribuit la prăbuşirea unor proiecte crypto . Cea mai notabilă a fost căderea stablecoin-ului TerraUSD, care luna trecută a rupt legătura cu dolarul şi şi-a prăbuşit valoarea, zguduind industria crypto.

     

     

  • Acţiunile Netflix continuă să primească recomandări de vânzare, după ce compania s-a prăbuşit cu 75% faţă de maximul atins toamna trecută

    • Compania este pe minus cu 72% anul acesta, cel mai mare declin din rândul emitenţilor incluşi în S&P 500

     

    Selloff-ul acţiunilor Netflix, liderul industriei de video streaming la nivel mondial, pare că nu va lua sfârşit în viitorul apropiat, chiar dacă gigantul din Statele Unite a scăzut cu circa 75% prin comparaţie cu maximul atins în octombrie 2021.

    Recent, Matthew Harrigan, analist al băncii de investiţii Benchmark, cu o capitalizare de 350 milioane de dolari, a oferit cel mai pesimist preţ ţintă de pe Wall Street în ceea ce priveşte acţiunile Netflix, conform MarketWatch.

    Fără dinamica şedinţei de tranzacţionare de miercuri, preţul unei acţiuni atinge 167,54 dolari, cu 0,5% peste media ultimilor cinci ani de 166,37 dolari per unitate.

    Harrigan spune că a revenit la o recomandare de tip de tip „sell” după ce a acordat în ianuarie un rating de tip „hold” (menţinere). Astfel, analistul oferă acum un preţ ţintă de 157 de dolari, cel mai scăzut din rândul a 44 de analişti intervievaţi de furnizorul de date financiare FactSet.

    La momentul actualizării din 21 ianuarie, venită în urma dezamăgitoarelor rezultate din T4/2021 şi estimărilor privind dinamica viitoare care au provocat un declin de 22% al acţiunilor, analistul – cunoscut pentru poziţiile sale pesimiste – a sugerat că selloff-ul a ajuns la final.

    Analistul şi-a menţinut recomandarea de menţinere şi după ce acţiunile au scăzut cu 35% pe 20 aprilie ca urmare a publicării rezultatelor din T1/2022, care au surprins prima scădere importantă a numărului de abonaţi din ultimii ani. Declinul a fost influenţat de ascensiunea rivalilor HBO Max, Disney+ şi Amazon Prime Video, printre alţii.

    În prezent, Harrigan susţine că este „sceptic cu privire la orice creştere susţinută a acţiunilor Netflix”, în pofida declaraţiilor altor analişti, conform cărora evaluarea companiei a devenit mult mai atractivă datorită scăderilor de anul acesta.

    Acţiunile Netflix s-au depreciat cu 72% în 2022, suferind cel mai mare declin din rândul emitenţilor incluşi în indicele bursier S&P 500, care este pe minus cu 22% în acelaşi interval de timp.

    Având una dintre cele mai creşteri din timpul pandemiei de coronavirus, beneficiind din plin de lungile perioade de lockdown, compania afişează acum o capitalizare de 74,4 miliarde de dolari, de la 300 de miliarde de dolari toamna trecută.

     

  • Răstunare de situaţie în cazul accidentului aviatic în care au murit 132 de oameni în China. Avionul ar fi fost prăbuşit intenţionat

    Datele de zbor sugerează că cineva din cabină a împins Boeing 737-800 în coborâre aproape verticală, conform unei evaluări preliminare efectuate în SUA

    Ipoteza unui act premeditat se conturează, însă autorităţile chineze nu au confirmat varianta anchetatorilor americani

    Avionul Boeing 737-800 s-a prăbuşit în urma impactului survenit cu versantul unui munte În tragedie şi-au pierdut viaţa toţi pasagerii aflaţi la bord, în număr de 132
    Datele de zbor indică faptul că cineva din cabina de pilotaj a prăbuşit în mod intenţionat cursa companiei China Eastern, potrivit unei evaluarări preliminare a oficialilor americani.
    Boeing 737-800 zbura la mare altitudine când a coborât brusc într-un unghi aproape vertical. Manevra inexplcabilă a dus la accident, aeronava lovindu-se violent de versantul unui munte la o viteză extremă.
    Datele culese din cutia neagră recuperată din accident sugerează că cine se afla la manşă a împins avionul în coborârea fatală, relatează The Wall Street Journal.
    „Avionul a făcut ceea ce i-a spus să facă cineva din cabina de pilotaj”, a declarat un oficial american, membru al echipei de evaluare.
    De asemenea, la baza evaluării oficialilor americani stau rapoartele autorităţilor chineze, care conduc ancheta, până acum nu au semnalat nicio problemă mecanică sau de control al aparatului de zbor implicat în catastrofa din 21 martie din sudul Chinei.
    „Orice speculaţie neoficială poate interfera cu investigarea accidentului şi poate afecta progresul real al industriei globale de transport aerian”, a declarat compania aeriană China Eastern.
    Autorităţile chineze nu au indicat omologilor lor americani când ar putea comunica public determinările lor oficiale din anchetă, astfel că varianta colegilor din SUA nu poate fi confirmată momentan.
     

  • Scăderi uriaşe în industria crypto: Bitcoin coboară sub 27.000 de dolari pentru prima dată în ultimele 16 luni. Ethereum şi XRP se depreciază cu 21%, respectiv 27%. Solana pierde 31%

    Bitcoin, cea mai valoroasă criptomonedă din lume, a scăzut astăzi sub pragul de 27.000 de dolari pentru prima dată în ultimele 16 luni, într-o perioadă în care piaţa crypto continuă să sufere pierderi pe fondul temerilor privind inflaţia şi prăbuşirea unui controversat proiect stablecoin, scrie CNBC.

    La ora publicării ştirii, preţul unui Bitcoin atingea 27.500 de dolari, conform CoinDesk, în scădere cu 11,7% în ultimele 24 de ore.

    Cu o pierdere de 21%, Ethereum ajungea sub pragul de 2.000 de dolari pentru prima dată din iulie 2021. Între timp, XRP şi Solana se depreciau cu 27,4%, respectiv 31%. Cardano era pe minus cu 33%.

    Investitorii părăsesc segmentul crypto pe măsură ce pieţele de acţiuni continuă să se îndepărteze de maximele atinse în timpul pandemiei de coronavirus, principalele temeri constând în ritmul galopant al inflaţiei şi deteriorarea perspectivelor economice.

    Datele privind inflaţia din Statele Unite au arătat că preţurile bunurilor şi serviciilor au crescut cu 8,3% în aprilie, mai mult decât estimau analiştii şi aproape de cel mai ridicat nivel din ultimele patru decenii.

    Mai mult, investitorii îşi recalibrează aşteptările în urma prăbuşirii monedei de tip stablecoin TerraUSD (UST), a cărei valoare era legată de dolarul american. Activul a scăzut miercuri la 30 de cenţi, ştergând astfel din încrederea investitorilor privind aşa-numitul spaţiu descentralizat.

    În puţin reglementata piaţă crypto, stablecoin-urile reprezintă un soi de depozit bancar, investitorii în monede virtuale alegându-le în momente marcate de volatilitate. Însă UST, un stablecoin „algoritmic” care are la bază un cod, nu cash ţinut în rezerve, s-a chinuit să rămână stabil în vreme ce investitorii au renunţat masiv la poziţii.

    Azi, la ora 12:30, un UST se tranzacţiona la 50 de cenţi, cu mult sub pragul obligatoriu de 1 dolar. 

  • Criptomoneda care s-a prăbuşit cu 98% în doar 24 de ore, de la o valoare de piaţă de 40 de miliarde de dolari la mai puţin de 400 de milioane de dolari

    Proiectul crypto Terra (LUNA) s-a prăbuşit cu peste 99% faţă de vârful pe care l-a atins în aprilie, ceea ce a creat haos în piaţă, în contextul în care moneda era una din top 10 la nivelul întregii pieţe.

    Astfel, de la un vârf de 120 de dolari pe monedă în aprilie, preţul a ajuns la sub 1 dolar, conform informaţiilor colectate de The Independent.

    Cea mai mare parte a pierderilor s-a întâmplat peste noapte, când LUNA a scăzut cu 98% în doar 24 de ore. Prăbuşirea a însemnat că valoarea totală de piaţă a proiectului a scăzut de la 40 de miliarde de dolari la sub 400 de milioane de dolari, generând pierderi fără precedent pentru investitorii crypto care se axează pe proiecte majore, aflate la vârful pieţei.

    „Mi-am pierdut economiile de-o viaţă. (…) Am cumpărat LUNA la 85 de dolari, nu ştiu ce să fac acum”, a scris un investitor într-o discuţie desfăşurată pe platforma Reddit.

    Un altul a scris că a pierdut în total 15.000 de dolari şi că ar fi trebuit să marcheze un profit semnificativ luna trecută, când moneda se tranzacţiona la peste 100 de dolari.

    „Trebuia să ies când era 100 de dolari şi aş fi avut profit 25.000 de dolari. Dar am fost lacom crezând că voi câştiga mai mulţi bani pentru a-mi permite avansul pentru o casă. Se pare că nu am rămas nici cu casă, nici cu economii”.

    În mijlocul acestui haos, Binance, cel mai mare exchange crypto din lume, a suspendat temporar retragerile pentru LUNA, ceea ce a însemnat că din acel moment nimeni nu a mai putut vinde, chiar dacă îşi dorea să facă acest lucru.

    Explicaţia Binance a inclus ideea că „volumele ridicate de retrageri aflate în aşteptare au dus la o încetinire şi o congestie a reţelei”.

    Prăbuşirea proiectului Terra vine într-un moment în care întreaga piaţă crypto este în scădere, cu Bitcoin ajungând să piardă mai mult de 50% din preţ faţă de vârful istoric de 69.000 de dolari atins în luna noiembrie. Totuşi, dezastrul provocat de LUNA pentru investitori mai are în spate un motiv.

    Reţeaua Terra operează şi aşa-numitul „stablecoin algoritmic” cunoscut drept UST, a cărui valoare ar fi trebuit să rămână la paritate de 1 la 1 cu dolarul american.

    La începutul săptămânii, preţul UST s-a decuplat de la dolar şi a ajuns chiar să scadă până la 0,29 dolari per monedă. Într-o încercare de a menţine valoarea monedei, reprezentanţii proiectului au vândut masiv din rezervele de BTC pe care le-au acumulat, ceea ce a pus şi mai mult presiune pe preţul celei mai scumpe criptomonede. Concret, în doar câteva ore, compania a vândut circa 60.000 de BTC.

    Acum, fondatorii încearcă să facă rost de 1 miliard de dolari pentru a restabili valoarea UST la 1 dolar, însă mulţi investitori sunt de părere că proiectul nu îşi va mai reveni niciodată.

  • Bitcoin, la cel mai scăzut nivel din ianuarie, în ton cu prăbuşirea pieţelor bursiere

    Bitcoin a ajuns, luni, la cel mai scăzut nivel din ianuarie, în condiţiile în care pieţele bursiere în scădere au continuat să afecteze criptomonedele, care se tranzacţionează în prezent în linie cu aşa-numitele active mai riscante, cum ar fi acţiunile tehnologice, scrie Reuters.

    Bitcoin a coborât până la 33.266 dolari în tranzacţiile de luni dimineaţă, testând minimul din ianuarie, de 32.951 dolari. O scădere sub acest nivel ar fi cel mai scăzut nivel din iulie anul trecut.

    Apoi s-a stabilizat pentru a se tranzacţiona în jurul valorii de 33.500 dolari, în scădere cu 1,4%.

    „Cred că tot ceea ce ţine de criptomonede este încă clasificat ca activ de risc şi, similar cu ceea ce am văzut cu Nasdaq, majoritatea criptomonedelor sunt lovite”, a declarat Matt Dibb, COO al platformei de criptomonede Stack Funds din Singapore

    Indicele Nasdaq (.IXIC), puternic în sectorul tehnologic, a scăzut cu 1,5% săptămâna trecută şi a pierdut 22% de la începutul anului până în prezent, afectat de perspectiva unei inflaţii persistente care să forţeze Rezerva Federală a SUA să majoreze ratele, în ciuda încetinirii creşterii economice. Contractele futures ale Nasdaq au scăzut cu încă 0,8% în tranzacţiile din Asia, luni dimineaţă. MKTS-GLOB

    Dibb a declarat că alţi factori care au contribuit la declinul din weekend – bitcoin a închis vineri în jurul valorii de 36.000 de dolari – au fost lichiditatea scăzută a pieţei criptografice în weekend, dar şi temerile de scurtă durată că moneda stabilă algoritmică numită Terra USD (UST) şi-ar putea pierde legătura cu dolarul.

    Stablecoins sunt jetoane digitale ancorate la alte active tradiţionale, adesea la dolarul american.

    UST este urmărită îndeaproape de comunitatea criptografică atât datorită modului inedit în care îşi menţine nivelul de ancorare la dolar de 1:1, cât şi datorită faptului că fondatorii săi au stabilit planuri de constituire a unei rezerve de bitcoin în valoare de 10 miliarde de dolari pentru a susţine moneda stabilă, ceea ce înseamnă că volatilitatea UST ar putea să se răsfrângă asupra pieţelor de bitcoin.

    Ether, a doua cea mai mare criptomonedă din lume, care stă la baza reţelei ethereum, a coborât luni până la 2.421 de dolari, cel mai scăzut nivel de la sfârşitul lunii februarie.

  • BREAKING Dezastru pentru Sberbank, cea mai mare bancă rusească şi controlată de stat: prăbuşire de 70% pe Bursa de la Londra. Lukoil, prăbuşire de 61%. Încă nu este clar dacă Moscova decide să-şi deschidă astăzi bursa

    De la 4,06 dolari pe acţiune în şedinţa de vineri la 1,2 dolari astăzi, adică o prăbuşire de 70%: aceasta este situaţia pentru Sberbank – cea mai mare bancă din Rusia şi una controlată majoritar de administraţia de la Kremlin, pe Bursa de la Londra în debutul şedinţei de tranzacţionare de luni.  

    Cu alte cuvinte într-o singură zi de tranzacţionare cea mai mare bancă din Rusia pierde câteva zeci de miliarde de dolari ajungând la o capitalizare de 16 mld. dolari. De la începutul anului 2022 acţiunile SBER au un colaps de 92% la Londra.

    Sberbank Europe AG, care avea active totale de 13,64 miliarde de euro (15,3 miliarde de dolari) la sfârşitul anului trecut, împreună cu unităţile sale din Croaţia şi Slovenia, a suferit o retragere rapidă a depozitelor în ultimele zile şi este posibil să nu reuşească să îşi plătească datoriile sau alte pasive, potrivit Băncii Central Europene, notează Reuters.

    “Sberbank Europe AG şi filialele sale au înregistrat ieşiri semnificative de depozite ca urmare a impactului asupra reputaţiei provocat de tensiunile geopolitice”, a precizat BCE într-un comunicat. “Acest lucru a dus la o deteriorare a poziţiei sale de lichiditate”, a adăugat BCE. “Nu există măsuri disponibile cu şanse reale de a restabili această poziţie la nivel de grup şi în fiecare dintre filialele sale din cadrul uniunii bancare”.

    În weekend, Europa a îngheţat principalele afaceri ale Sberbank în blocul comunitar, după ce autorităţile de reglementare au stabilit că este posibil ca acestea să dea faliment în urma sancţiunilor impuse ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, notează agenţia americană de ştiri Bloomberg.

    Consiliul unic de rezoluţie, care se ocupă de băncile europene care au probleme, a suspendat plăţile, executarea şi drepturile de reziliere pentru trei divizii ale Sberbank până la sfârşitul zilei de 1 martie. Această măsură a fost luată după ce Banca Centrală Europeană a stabilit că Sberbank Europe AG, cu sediul în Austria, şi filialele sale din Croaţia şi Slovenia nu vor putea probabil să îşi plătească datoriile sau alte pasive la scadenţă.

    Rusia încă nu şi-a deschis piaţa de capital, amânand cu câteva ore debutul şedinţei de vineri.

     

     ​

  • În corporaţii, tema principală a sfârşitului de an 2021 este căderea, prăbuşirea psihică, burnoutul angajaţilor. Problerma este că urmează încă un nou an de COVID-19

    Din păcate intrăm în valul cinci de COVID – Omicron – şi nimeni nu ştie câte valuri vor mai urma şi câţi ani mai trebuie să purtăm mască, să trăim cu restricţii, să lucrăm de acasă, să reducem la minimum întâlnirile cu prietenii, să stăm cu teama că în orice moment putem ajunge în spital. La finalul acestui an, tema principală în corporaţii, în multinaţionale, nu este îndeplinirea bugetului, inflaţia, creşterile de salarii, ci căderea, prăbuşirea psihică, burnoutul angajaţilor/angajatelor.

    În martie 2020, când a venit această nebunie cu virusul SARS-Cov-2, când lumea a fost trimisă în casă şi să lucreze de acasă, toţi au crezut că va dura o lună, maximum două, până vine vara şi căldura va omorî virusul. Suntem în a 22-a lună de COVID şi vine o altă variantă de virus, iar numărul celor care nu mai pot să reziste creşte în fiecare zi. Munca de acasă începe să devină o povară, mai ales dacă şcolile, grădiniţele sunt închise. Varianta hibridă – de a lucra de acasă şi de la birou – dă un respiro, cel puţin psihologic, dar birourile nu sunt pline, ci chiar au rămas goale. Nu foarte multă lume s-a întors la birou pentru scenariul hibrid. În primul an de COVID, productivitatea a crescut, dar acum încep să apară problemele. În primul an stăteam conectaţi, voiam să ne facem taskurile, iar parametrii de productivitate erau în creştere. Acum s-a instaurat o oboseală peste tot, vedem din ce în ce mai multe cazuri de burnout, ceea ce, într-un final, va afecta productivitatea, a spus la ZF Live Diana Mişa, director executiv HR la OTP Bank.

    Ne confruntăm cu un impact emoţional foarte puternic, este din ce în ce mai greu să reconectăm echipele şi să refacem conexiunile umane prin modul de lucru. Ceea ce părea că este un câştig foarte mare, independenţa de a lucra de acasă, din păcate vine la pachet cu aceste costuri, care îi afectează atât pe angajaţi, cât şi organizaţia. Se pierde spiritul de echipă, se pierde modul în care oamenii sunt implicaţi în ceea ce fac.

    Femeile sunt cele mai afectate de aceste lucruri, mai ales dacă în spate au copii mici şi de şcoală primară, menţionează Diana Mişa. Munca la distanţă şi cea hibridă au crescut productivitatea pe termen scurt pentru majoritatea companiilor la nivel global, peste obiectivele stabilite, dar încrederea angajaţilor în angajatori a scăzut, parţial din cauza burnoutului, pentru că mulţi nu au reuşit să echilibreze viaţa personală cu volumul de muncă, conform unui sondaj Future of Work and Skills, realizat de PwC, firma globală de consultanţă şi audit. În acest context, a apărut fenomenul „valul de demisii” la nivel global şi ataşamentul tot mai scăzut faţă de companii, de angajatori, din partea angajaţilor. Dinu Bumbăcea, country managing partner PwC România, spune că firmele trebuie să găsească un echilibru între modul de lucru şi sănătatea oamenilor, având o abordare bazată pe date, pentru  a preveni motivele care au diminuat capacitatea de retenţie a angajaţilor.

    Pentru a face faţă în noul context, de cădere psihică a angajaţilor, corporaţiile au început să apeleze tot mai mult la psiholog şi coach, care să discute cu cei care au ajuns într-o stare de burnout şi sunt la limită cu rezistenţa psihică. Aceste servicii sunt „medicamentele” pe termen scurt, până trece pandemia. Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova, spune că nu se poate permanentiza munca de acasă, pentru că atât angajaţii cât şi companiile nu vor rezista în acest context.

    Viitorul muncii este flexibil şi hibrid, dar angajaţii trebuie să fie legaţi, să se simtă parte dintr-o organizaţie. Chiar dacă în viitor se va lucra din ce în ce mai mult pe proiecte, tot trebuie constituite echipe şi realizate mecanisme de colaborare.

    Până când întoarcerea la birou va fi generală, corporaţiile trebuie să facă faţă acestui val de prăbuşire psihică a angajaţilor.

    Această opinie a apărut prima dată pe Business Magazin.

     

  • Cum să distrugi o afacere de 7 miliarde de euro cu 13.000 de farmacii şi peste 50.000 de angajaţi. Şi chiar să ajungi şi la puşcărie

    Anton Schlecker, cândva unul dintre cei mai de succes oameni de afaceri din Germania, deţinătorul unui lanţ de mii de farmacii, trebuie să facă faţă unui nou proces. El este bănuit că ar fi direcţionat peste 20 de milioane de euro de la creditori în conturile familiei sale, înainte ca lanţul său de distribuţie să intre în faliment în 2012.

    În cazul în care judecătorii de la tribunalul districtului Stuttgart îl găsesc vinovat pe businessman-ul în vârstă de 72 de ani, acesta ar putea fi condamnat la zece ani de închisoare. Soţia sa şi cei doi copii,  Meike şi Lars sunt, de asemenea, bănuiţi de complicitate. Este acesta sfârşitul poveştii de succes a lui Schelcker? 

    Schlecker şi-a deschis prima farmacie într-un oraş din sudul Germaniei, aproape de Stuttgart, în 1975. Din această primă afacere, el a continuat să construiască un imperiu de retail de neegalat. Doi ani mai târziu, deţinea deja 100 de magazine, iar până în 1984 numărul a crescut la 1.000.

    Nu după mult timp, antreprenorul a căutat să acceseze noi pieţe şi extindă afacerea şi în străinătate. Până în 2007, reţeaua de magazine a companiei s-a extins în 13 ţări europene, cu un număr de peste 52.000 de persoane, şi a generat venituri anuale de 7 miliarde de euro.

    În decurs de câteva decenii, Schlecker a  devenit lider de piaţă în Germania. Dar creşterea nu a fost una perfectă. Schlecker şi soţia sa au puşi timp de zece luni sub urmărire după ce au fost găsiţi vinovaţi de fraudă în 1998. Aceştia le spuneau angajaţilor că sunt plătiţi după normele legale, însă îi plăteau mai puţin.

    În 2010, Schlecker a avut noi probele cu legea, după ce s-a descoperit că montase ilegal camere video pentru a-şi monitoriza angajaţii, plătiţi, şi de această dată, sub media legală a salarizării. Ulterior, Schlecker a o lege menită să protejeze angajaţii part-time în folosul său, reuşind să reducă salariile lucrătorilor de la 12 euro la 6,5 euro pe oră. Chiar dacă practica a fost legală şi autorităţile nu au avut nicio putere să intervină, imaginea lui Schlecker a avut mult de suferit în urma acestui scandal.

    Pe măsură ce clienţii şi-au pierdut din ce în ce mai mult încrederea, conducerea companiei a decis să revizuiască imaginea magazinelor şi a lansat, în acest sens, o mare campanie de marketing. Cu toate acestea, campania nu a avut efectul scontat, banii au fost pierduţi, iar în 2012 compania a intrat în faliment.  

    Anton Schlecker şi întreaga sa familie au fost găsiţi responsabili pentru falimentul companiei. Aceştia au declarat ulterior că nu deţin “active private”. Instanţa din Stuttgart va decide dacă acest lucru este adevărat – sau dacă au fost doar suficient de rapizi pentru a-şi direcţiona ultimele economii din credite.