BusinessMagazin

Tag: pozitionare

  • Afacerea românească pornită cu un malaxor improvizat dintr-o oală de fiert rufe care acum produce peste 2 milioane de euro

    „Încrezătoare în beneficiile pe care natura le poate aduce în ştiinţă, mama a pus bazele Cosmetic Plant în 1991. A început să lucreze singură, într-un spaţiu de circa 40 mp, folosindu-se de un malaxor creat de un inginer clujean dintr-o oală de fiert rufe”, povesteşte Susana Laszlo, acţionar şi director general al Cosmetic Plant, despre fondatoarea companiei, Ileana Mester. Abia şase ani mai târziu, odată cu achiziţionarea primelor utilaje profesionale, a făcut pasul către o afacere modernă şi, adăugând treptat câte un nou echipament, compania s-a dezvoltat. Cosmetic Plant a încheiat 2016 cu o cifră de afaceri de 10,4 milioane de lei, în creştere cu 17% faţă de anul precedent, iar în primele nouă luni ale acestui an a înregistrat o creştere de 10,6%. În acelaşi interval profitul a înregistrat un avans de 9,7%.

    „Eu am început să mă implic în afacere prin 1995, în plină dezvoltare a companiei, când mama începuse să simtă nevoia unei echipe. După decesul ei, în 2009, am preluat integral conducerea firmei”, adaugă Laszlo. Investiţia iniţială a fost de circa 1.000 de dolari, iar de atunci dezvoltarea companiei a absorbit un buget de peste 2 milioane de euro, sumă care a acoperit şi investiţia în actualul sediu al firmei, de circa 750.000 de dolari, care include fabrica, depozitul şi birourile administrative. Potrivit antreprenoarei, evoluţia companiei s-a datorat şi creşterii permanente a gradului de tehnologizare a liniei de producţie şi a dezvoltării portofoliului.

    „Elementul principal care ne diferenţiază pe piaţă este dat de faptul că am creat dintotdeauna produse la un preţ accesibil, chiar şi pentru clienţii cu venituri mici şi mijlocii”, spune Susana Laszlo despre poziţionarea companiei. Practic, toate gamele tradiţionale Cosmetic Plant au la bază câte un ingredient activ natural autohton –  gălbenele, cătină, muşeţel, măceşe, busuioc, salvie; „am menţinut convingerea fondatoarei companiei, conform căreia natura completează ştiinţa”, adaugă Susana Laszlo. În ceea ce priveşte gamele moderne, Cosmetic Plant se concentrează pe provenienţa ingredientelor şi extractelor naturale, fiind preferate culturile de plante organice, pentru a dezvolta formule fără parabeni, parafine, siliconi şi coloranţi.

    Gama Cosmetic Plant este disponibilă în propriul magazin online, „probabil singurul magazin în care sunt disponibile toate produsele noastre”, spune Laszlo. Pe lângă acesta, produsele se mai găsesc şi în reţelele de hipermarketuri Cora, Auchan şi Carrefour, în drogheriile DM, dar şi în farmaciile Catena şi Remedia, diverse farmacii independente şi magazine naturiste din ţară. În total, estimează Laszlo, produsele companiei pe care o conduce se pot cumpăra din peste 8.500 de puncte de desfacere, dintre care aproximativ 62% sunt farmacii şi magazine naturiste, iar restul de 38%, în reţelele de hipermarketuri, supermarketuri şi magazine de specialitate şi drogherii.

    Deşi nu deţine informaţii în ceea ce priveşte valoarea bonului mediu la nivel naţional, Laszlo spune că în propriul magazin online cheltuiala medie a fost de circa 110 lei în primele 9 luni ale acestui an. În prezent, Cosmetic Plant comercializează 110 produse împărţite în 16 game sortimentale, iar printre cele mai vândute se numără cele cu gălbenele şi cătină, alături de gamele pentru protecţie solară şi anticelulită. „Consumatorul fidel al Cosmetic Plant este o femeie modernă, cu vârstă cuprinsă între 30 şi 55 de ani, preocupată să aleagă produse cosmetice cu un bun raport preţ/calitate”, descrie Laszlo tipologia clientelei.

    Dintre cele mai recente investiţii, Susana Laszlo enumeră bugetele alocate pentru achiziţia a patru utilaje, o investiţie 1,4 milioane lei şi un malaxor de 150 litri pentru preparat şampoane. Compania se află în plină retehnologizare, proces început în 2017 şi finanţat în totalitate din resurse proprii. Anul acesta, producătorul de cosmetice a participat la diverse târguri internaţionale de specialitate în Republica Moldova şi Ungaria, iar momentan firma se pregăteşte pentru pentru Cosmoprof Asia, organizat la Hong Kong.

  • Povestea tinerilor români care au început afacerea într-un garaj iar acum au în plan să-şi deschidă mai multe magazine

    Ideea a apărut în urmă cu şapte ani, pornind de la observaţia că la vremea respectivă bucureştenii nu mai aveau acces la o pâine de calitate, aşa cum exista în străinătate. Iar cum cei doi făceau de ani de zile pâine în casă, deja acumulaseră cele 10.000 de ore proverbiale, necesare excelenţei în orice domeniu. ”Întrebarea «ce ar fi dacă…» a venit natural şi într-o zi ne-am hotărât să încercăm să facem un business din asta, iar Tartelier 1.0 a început în 2011, într-un garaj. Glumeam cu partenerii că multe companii mari au pornit dintr-un garaj, iar dacă facem şi noi la fel, sigur o să avem succes“, declară Irina Gheorghiu, care deţine împreună cu soţul său afacerea Tartelier. După doi ani au decis să se mute într-un loc mai vizibil, dar din cauza dificultăţilor de a închiria un spaţiu în condiţii acceptabile au fost nevoiţi să-şi întrerupă activitatea.

    Printr-un concurs de împrejurări, Tartelierul a renăscut în varianta 2.0 în primăvara lui 2017, cu noi investitori şi o nouă locaţie. În prezent, Tartelier are cinci acţionari – Irina şi Ştefan Gheorghiu, Andrei Pitiş, un antreprenor foarte cunoscut în domeniul tech, Julien Ducarroz, fost director de marketing al Orange România şi în prezent CEO al Orange Moldova, şi Răzvan Popescu, unul dintre fondatorii Dental Med. Ştefan Gheorghiu are background în ştiinţe – fizică, chimie industrială, inginerie – şi a lucrat 10 ani în cercetare în universităţi de prestigiu din SUA şi Europa, iar soţia sa este de profesie jurnalist, cu experienţă de lucru şi management în presa publică şi privată.

    Iniţial, Tartelierul a pornit din pasiunea cuplului pentru gastronomie, acesta fiind încă motorul activităţii lor. În anii petrecuţi în străinătate, cei doi au explorat cultura şi tradiţiile culinare ale Europei, mai ales partea de brutărie şi patiserie şi cofetărie; au cunoscut morari şi brutari de la care, spun antreprenorii, au învăţat foarte mult despre producţie şi business, iar cu unii colaborează şi în prezent. După ce s-au întors în ţară, după fiecare concediu petrecut în Franţa, aduceau câte un sac de făină în portbagajul maşinii, povesteşte Irina Gheorghiu, iar timp de câţiva ani au făcut pâine în cuptorul de acasă, experimentând metode tradiţionale de fermentaţie, diverse combinaţii de făinuri şi seminţe şi diverse metode ce coacere pe vatră. ”Din cele două pâini care ieşeau din cuptor, pe una o mâncam, iar pe cealaltă o dăruiam. În acest fel ne-am făcut mulţi prieteni şi am descoperit că pâinea are proprietatea magică de a aduce oamenii la un loc“, spune Irina Gheorghiu. Investiţia iniţială s-a desfăşurat în mai multe etape şi este greu de estimat cu exactitate, dar fondatorii spun că se plasează în jurul a 100.000 de euro.

    Principalele categorii produse şi comercializate de Tartelier sunt pâinea, tartele dulci şi sărate, patiseria pe stil francez (croissants, financieri) şi oferta de prânz (sandvişuri, quiche, salate etc.). După cum arată şi numele, Tartelierul este în primul rând un atelier de tarte, deci tartele sunt mediul în care cei doi îşi exprimă cel mai bine talentul şi creativitatea. Astfel, Irina şi Ştefan Gheorghiu au ambiţia şi de a arăta bucureştenilor că tarta poate fi mult mai mult decât prăjitura banală din cofetăriile tradiţionale româneşti. ”Noi interpretăm în mod original reţetele clasice, dar creăm în permanenţă şi altele noi“, spune antreprenoarea. Tartelierul se poziţionează pe segmentul premium, oferind produse care punctează la calitate prin materiile prime din ingrediente bio.

    Categoriile de public ţintă includ ”young professionals“, acei oameni interesaţi de gastronomie sau de mâncare sănătoasă, oameni care cred în bio, susţin agricultura şi un stil de viaţă sustenabil. În Tartelier nu se folosesc aditivi, coloranţi alimentari sau conservanţi, ci totul este produs pe loc, în ziua vânzării. De asemenea, afacerea se adresează comunităţii de expaţi europeni care caută în Bucureşti o calitate a produselor comparabilă cu cea de acasă. În linii mari, valoarea bonului mediu este în jur de 30 de lei.

    Pe de altă parte, piaţa în care activează este din ce în ce mai competitivă, iar dacă în 2011 în tot Bucureştiul existau doar două, trei afaceri cu pâine şi patiserie de calitate, în ultimii ani au apărut multe firme mici care produc marfă bună, afirmă antreprenorii. ”Noi vedem asta ca un semn bun, care arată că piaţa se maturizează şi cererea de produse de calitate creşte. Tartelierul se diferenţiază de concurenţă mai ales prin direcţia bio pe care a ales-o“, explică Irina Gheorghiu. Deşi spune că este prea devreme să vorbească despre datele financiare, ţinând cont că au redeschis businessul de circa jumătate de an, fondatoarea precizează că în momentul de faţă încă mai investesc în schimbări şi amenajări în magazin. Recunoaşte că deocamdată nu se gândesc la extinderea businessului, dar e posibil ca în viitor să îşi deschidă mai multe puncte de vânzare. ”Ne dorim că Tartelierul să devină o destinaţie pentru cei interesaţi de mâncarea bună şi un loc plăcut de întâlnire pentru business sau prieteni“, adaugă antreprenoarea. Pe de altă parte, completează tot ea, Tartelierul nu a fost gândit pentru francizare, deoarece principalul motor al interesului pentru produsele lor este reprezentat de creativitatea echipei de producţie. ”În plus, nivelul de calitate este greu de reprodus în mai multe locaţii“, completează ea.

    Cel mai dificil moment de la lansarea afacerii a fost, conform antreprenorilor, găsirea unui spaţiu corespunzător pentru desfăşurarea afacerii. În primul rând, chiriile foarte mari fac foarte dificilă găsirea unui spaţiu care să permită producţia şi vânzarea în acelaşi loc. Pe de altă parte, infrastructura spaţiilor comerciale este foarte precară – de exemplu, puţine spaţii comerciale au curent trifazic şi o capacitate suficientă pentru instalarea unui cuptor, iar instalarea acestora implică cheltuieli substanţiale care cad de obicei în sarcina chiriaşului, spune Irina Gheorghiu.

    ”Însă un  antreprenor trebuie să aibă curajul să-şi ia viaţa în propriile mâini. În primul rând, trebuie să fie dedicat şi să aibă motivaţia să-şi urmărească scopul şi ideile şi trebuie să fie tolerant la risc. Nu e nevoie să aibă mulţi bani, mai ales că bani pentru afaceri se găsesc din ce în ce mai uşor în ultima vreme“, sunt sfaturile sale pentru cei care vor să ia calea antreprenoriatului. Indiferent în ce domeniu activează cineva, nu poate să obţină acest echilibru decât dacă îi place ceea ce face, pasiunea fiind una din căile sănătoase spre succes, completează antreprenoarea. ”Tinerii sunt mai buni la antreprenoriat decât cei din generaţia noastră. Ei au crescut deja într-o cultură în care totul e posibil şi în care cunoaşterea nu se mai limitează la un manual. Trebuie să aibă curaj să încerce, să nu se teamă de eşec şi să înveţe din el. Tinerii care vor să înceapă o afacere trebuie să înţeleagă cât mai repede că antreprenoriatul nu se potriveşte oricui. Unele lucruri se pot învăţa, altele ţin de personalitatea fiecăruia“, conchide fondatoarea Tartelier.

    Sectorul de morărit şi panificaţie, unde activează peste 6.000 de companii, ajunge anual la circa 10 miliarde de lei, fiind una dintre cele mai importante categorii din industria alimentară, o piaţă de peste 40 miliarde de lei, conform calculelor ZF. În total, primii zece jucători din industrie au împreună afaceri de peste 2 miliarde de lei, deci şi-au adjudecat 20% din piaţă. În industria de panificaţie cele mai multe companii sunt deţinute de români, iar în clasamentul celor mai mari zece jucători domină tot antreprenorii locali.

  • Ioan Popa, proprietarul Transavia, a investit 15 mil. euro într-un complex turistic de lux în care se află cel mai mare teren de golf din România

    „Suntem extrem de încântaţi să anunţăm lansarea Theodora Golf Club, un proiect cu viziune pe termen lung, născut din pasiunea pentru golf, un sport pe care îl practic de peste 10 ani. Complexul îşi propune să devină o destinaţie pe harta turismului românesc şi să crească potenţialul turistic al zonei, la nivel naţional şi internaţional datorită poziţionării sale excelente, chiar în inima ţării, în una dintre cele mai valoroase zone româneşti. Theodora Golf Club este o atracţie unică în ţară şi în lume, ce se remarcă în toate serviciile şi facilităţile sale prin atenţia la detalii, oferind o experinţă de relaxare complexă.” declară Ioan Popa, preşedintele Theodora Golf Club.

    Complexul a fost turistic a fost construit pe o durată de aproximativ doi ani de zile, designul purtând semnătura unei întregi echipe de profesionişti atât din ţară, cât şi din străinătate. Terenul de golf va fi deschis jucătorilor în primăvara anului viitor.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, Theodora Golf Club poziţionează România pe harta internaţională a golfului, iar  principala atracţie a complexului  este terenul de golf, cu o suprafaţă de 56 ha, pe care se desfăşoară cele 18 parcursuri, fiind cel mai mare teren de golf din ţara noastră. Proiectul din localitatea Teleac îşi propune să asigure dezvoltarea golfului în România, un sport foarte practicat în ţările occidentale şi cu oportunităţi de creştere şi în ţara noastră. O premieră este reprezentată de faptul că terenul de golf va avea cel mai lung parcurs din Europa– PAR 6, de 735 de metri.

    Noul club asigură celor interesaţi de învăţarea acestui sport, posibilitatea iniţierii şi deprinderii tehnicilor de joc, în cadrul zonelor de driving range, atât din exterior, cât şi din interior, urmând să fie deschisă şi o Academie de golf dedicată copiilor, în viitorul apropiat. 

    Theodora Golf Club este situat la maximum 10 minute cu maşina faţă de Alba Iulia, fiind totodată o destinaţie de interes pentru turiştii străini, distanţa faţă de aeroportul din Cluj sau cel din Sibiu fiind între 1 şi 2 ore. 

    Resortul TGC este situat pe o suprafaţă totală de peste 62 ha, din care cea mai generoasă parte este alocată terenului de golf (56 ha), iar cele 7 ha sunt ocupate de vilele resortului şi alte facilităţi. În arhitectura sa regăsim 14 vile pentru cazare, 5 vile în regim privat, 1 sală conferinţe, 1 piscină exterioară, clădirea administrativă a clubului care înglobează un driving-range indoor, pro-shop, vestiare, lounge bar şi restaurantul fine dining.

    În completarea facilităţilor de cazare, complexul turistic deţine un restaurant cu o capacitate de 160 de locuri în interior şi 100 locuri pe terasă, ce oferă turiştilor  şi publicului larg un meniu select, cu preparate fine dining şi băuturi rafinate. De asemenea, resortul dispune de o piscină exterioară în sezonul cald. Noul resort se poziţionează ca o destinaţie şi pentru mediul de afaceri românesc, locaţia dispunând de o sală de conferinţe de 70 de locuri, precum şi de o sală pentru întâlniri de business mai restrânse.

  • Povestea tinerilor români care au început afacerea într-un garaj iar acum au în plan să-şi deschidă mai multe magazine

    Ideea a apărut în urmă cu şapte ani, pornind de la observaţia că la vremea respectivă bucureştenii nu mai aveau acces la o pâine de calitate, aşa cum exista în străinătate. Iar cum cei doi făceau de ani de zile pâine în casă, deja acumulaseră cele 10.000 de ore proverbiale, necesare excelenţei în orice domeniu. ”Întrebarea «ce ar fi dacă…» a venit natural şi într-o zi ne-am hotărât să încercăm să facem un business din asta, iar Tartelier 1.0 a început în 2011, într-un garaj. Glumeam cu partenerii că multe companii mari au pornit dintr-un garaj, iar dacă facem şi noi la fel, sigur o să avem succes“, declară Irina Gheorghiu, care deţine împreună cu soţul său afacerea Tartelier. După doi ani au decis să se mute într-un loc mai vizibil, dar din cauza dificultăţilor de a închiria un spaţiu în condiţii acceptabile au fost nevoiţi să-şi întrerupă activitatea.

    Printr-un concurs de împrejurări, Tartelierul a renăscut în varianta 2.0 în primăvara lui 2017, cu noi investitori şi o nouă locaţie. În prezent, Tartelier are cinci acţionari – Irina şi Ştefan Gheorghiu, Andrei Pitiş, un antreprenor foarte cunoscut în domeniul tech, Julien Ducarroz, fost director de marketing al Orange România şi în prezent CEO al Orange Moldova, şi Răzvan Popescu, unul dintre fondatorii Dental Med. Ştefan Gheorghiu are background în ştiinţe – fizică, chimie industrială, inginerie – şi a lucrat 10 ani în cercetare în universităţi de prestigiu din SUA şi Europa, iar soţia sa este de profesie jurnalist, cu experienţă de lucru şi management în presa publică şi privată.

    Iniţial, Tartelierul a pornit din pasiunea cuplului pentru gastronomie, acesta fiind încă motorul activităţii lor. În anii petrecuţi în străinătate, cei doi au explorat cultura şi tradiţiile culinare ale Europei, mai ales partea de brutărie şi patiserie şi cofetărie; au cunoscut morari şi brutari de la care, spun antreprenorii, au învăţat foarte mult despre producţie şi business, iar cu unii colaborează şi în prezent. După ce s-au întors în ţară, după fiecare concediu petrecut în Franţa, aduceau câte un sac de făină în portbagajul maşinii, povesteşte Irina Gheorghiu, iar timp de câţiva ani au făcut pâine în cuptorul de acasă, experimentând metode tradiţionale de fermentaţie, diverse combinaţii de făinuri şi seminţe şi diverse metode ce coacere pe vatră. ”Din cele două pâini care ieşeau din cuptor, pe una o mâncam, iar pe cealaltă o dăruiam. În acest fel ne-am făcut mulţi prieteni şi am descoperit că pâinea are proprietatea magică de a aduce oamenii la un loc“, spune Irina Gheorghiu. Investiţia iniţială s-a desfăşurat în mai multe etape şi este greu de estimat cu exactitate, dar fondatorii spun că se plasează în jurul a 100.000 de euro.

    Principalele categorii produse şi comercializate de Tartelier sunt pâinea, tartele dulci şi sărate, patiseria pe stil francez (croissants, financieri) şi oferta de prânz (sandvişuri, quiche, salate etc.). După cum arată şi numele, Tartelierul este în primul rând un atelier de tarte, deci tartele sunt mediul în care cei doi îşi exprimă cel mai bine talentul şi creativitatea. Astfel, Irina şi Ştefan Gheorghiu au ambiţia şi de a arăta bucureştenilor că tarta poate fi mult mai mult decât prăjitura banală din cofetăriile tradiţionale româneşti. ”Noi interpretăm în mod original reţetele clasice, dar creăm în permanenţă şi altele noi“, spune antreprenoarea. Tartelierul se poziţionează pe segmentul premium, oferind produse care punctează la calitate prin materiile prime din ingrediente bio.

    Categoriile de public ţintă includ ”young professionals“, acei oameni interesaţi de gastronomie sau de mâncare sănătoasă, oameni care cred în bio, susţin agricultura şi un stil de viaţă sustenabil. În Tartelier nu se folosesc aditivi, coloranţi alimentari sau conservanţi, ci totul este produs pe loc, în ziua vânzării. De asemenea, afacerea se adresează comunităţii de expaţi europeni care caută în Bucureşti o calitate a produselor comparabilă cu cea de acasă. În linii mari, valoarea bonului mediu este în jur de 30 de lei.

    Pe de altă parte, piaţa în care activează este din ce în ce mai competitivă, iar dacă în 2011 în tot Bucureştiul existau doar două, trei afaceri cu pâine şi patiserie de calitate, în ultimii ani au apărut multe firme mici care produc marfă bună, afirmă antreprenorii. ”Noi vedem asta ca un semn bun, care arată că piaţa se maturizează şi cererea de produse de calitate creşte. Tartelierul se diferenţiază de concurenţă mai ales prin direcţia bio pe care a ales-o“, explică Irina Gheorghiu. Deşi spune că este prea devreme să vorbească despre datele financiare, ţinând cont că au redeschis businessul de circa jumătate de an, fondatoarea precizează că în momentul de faţă încă mai investesc în schimbări şi amenajări în magazin. Recunoaşte că deocamdată nu se gândesc la extinderea businessului, dar e posibil ca în viitor să îşi deschidă mai multe puncte de vânzare. ”Ne dorim că Tartelierul să devină o destinaţie pentru cei interesaţi de mâncarea bună şi un loc plăcut de întâlnire pentru business sau prieteni“, adaugă antreprenoarea. Pe de altă parte, completează tot ea, Tartelierul nu a fost gândit pentru francizare, deoarece principalul motor al interesului pentru produsele lor este reprezentat de creativitatea echipei de producţie. ”În plus, nivelul de calitate este greu de reprodus în mai multe locaţii“, completează ea.

    Cel mai dificil moment de la lansarea afacerii a fost, conform antreprenorilor, găsirea unui spaţiu corespunzător pentru desfăşurarea afacerii. În primul rând, chiriile foarte mari fac foarte dificilă găsirea unui spaţiu care să permită producţia şi vânzarea în acelaşi loc. Pe de altă parte, infrastructura spaţiilor comerciale este foarte precară – de exemplu, puţine spaţii comerciale au curent trifazic şi o capacitate suficientă pentru instalarea unui cuptor, iar instalarea acestora implică cheltuieli substanţiale care cad de obicei în sarcina chiriaşului, spune Irina Gheorghiu.

    ”Însă un  antreprenor trebuie să aibă curajul să-şi ia viaţa în propriile mâini. În primul rând, trebuie să fie dedicat şi să aibă motivaţia să-şi urmărească scopul şi ideile şi trebuie să fie tolerant la risc. Nu e nevoie să aibă mulţi bani, mai ales că bani pentru afaceri se găsesc din ce în ce mai uşor în ultima vreme“, sunt sfaturile sale pentru cei care vor să ia calea antreprenoriatului. Indiferent în ce domeniu activează cineva, nu poate să obţină acest echilibru decât dacă îi place ceea ce face, pasiunea fiind una din căile sănătoase spre succes, completează antreprenoarea. ”Tinerii sunt mai buni la antreprenoriat decât cei din generaţia noastră. Ei au crescut deja într-o cultură în care totul e posibil şi în care cunoaşterea nu se mai limitează la un manual. Trebuie să aibă curaj să încerce, să nu se teamă de eşec şi să înveţe din el. Tinerii care vor să înceapă o afacere trebuie să înţeleagă cât mai repede că antreprenoriatul nu se potriveşte oricui. Unele lucruri se pot învăţa, altele ţin de personalitatea fiecăruia“, conchide fondatoarea Tartelier.

    Sectorul de morărit şi panificaţie, unde activează peste 6.000 de companii, ajunge anual la circa 10 miliarde de lei, fiind una dintre cele mai importante categorii din industria alimentară, o piaţă de peste 40 miliarde de lei, conform calculelor ZF. În total, primii zece jucători din industrie au împreună afaceri de peste 2 miliarde de lei, deci şi-au adjudecat 20% din piaţă. În industria de panificaţie cele mai multe companii sunt deţinute de români, iar în clasamentul celor mai mari zece jucători domină tot antreprenorii locali.

  • Frumuseţea după 20 de ani de afaceri

    “De ce credeţi că sticla are această formă aici?“, întreabă Gilles Antoine, country manager al L’Oréal România, ţinând în mână o sticlă de parfum. ”Curbura aceasta de la bază ilustrează zâmbetul magnific al ambasadoarei sale, Julia Roberts, elementul care o defineşte“, oferă el răspunsul în chicotele audienţei, formate din jurnaliştii prezenţi la evenimentul L’Oréal, prin care îşi marcheză prezenţa de 20 de ani pe piaţa locală. Prin această intervenţie informală, Antoine vrea să sublinieze că fiecare produs de sub umbrela brandului este însoţit de o poveste, fiecare are specificul său.

    Dacă până odinioară sloganul L’Oréal era ”Frumuseţe pentru toţi“, noua poziţionare poate fi rezumată la ”Frumuseţe pentru fiecare“, în linie cu noul trend, care promovează unicitatea oamenilor. ”Nu ne mai putem uita la consumator ca la un grup ţintă, ca până acum, ci la acel consumator care merge să schieze, care merge să îşi cumpere pantofi, care este foarte interesat de protecţia mediului şi sustenabilitate. Aceşti consumatori fac parte din diferite grupuri, iar noi trebuie să fim capabili să ne adresăm prin modalităţi mereu relevante pentru ei“, explică Antoine. Pe de altă parte, consumatorul de astăzi este din ce în ce mai pretenţios şi strict în ceea ce priveşte produsul şi generează o schimbare a abordării pieţei, spune managerul. Iar asta este doar una dintre provocările cu care trebuie să se confrunte atât L’Oréal, cât şi industria în sine, deoarece trebuie să creeze produse şi mesaje care să răspundă unor clienţi tot mai educaţi.

    În plus, mediul digital este o resursă nelimitată de oportunităţi, canalul de vânzări online al companiei cunoscând cea mai rapidă creştere în ultima vreme, precizează francezul. ”E-commerce-ul schimbă totul, de la facilitarea vânzărilor la modul cum ajungem să ne cunoaştem clienţii“, adaugă Antoine. Mai apoi, industria se confruntă cu schimbări şi în ceea ce ţine de angajaţi, iar managerul punctează aici pe extinderea segmentului milenialilor, ”cu care este dificil să lucrezi, dar care aduc multă creativitate în firmă şi o nouă abordare“; iar compania trebuie să îşi asume valorile acestei categorii, care va reprezenta forţa de muncă a viitorului. ”Trebuie şi vrem să ne modelăm după tendinţe pentru a deveni una dintre cele mai respectate şi admirate companii din ţară, atât pentru ceea ce oferim, cât şi pentru valorile după care funcţionăm. Vrem să devenim un exemplu în ceea ce ţine de dezvoltare durabilă, de sustenabilitate, pentru că acestea se află printre principiile generaţiilor tinere“, explică executivul francez. În următorii ani, majoritatea celor care vor lucra sunt mileniallii, tinerii de astăzi, ”care au înrădăcinat în ADN-ul lor respectul pentru mediu, sustenabilitatea“, spune CEO-ul, care consideră că tinerii respectivi nu vor lucra într-o firmă care nu le respectă valorile.

    Managerul L’Oréal România se declară foarte optimist în ceea ce priveşte viitorul industriei în care activează, precizând că piaţa de cosmetice de astăzi s-a schimbat faţă de acum cinci ani, dar, mai ales, promite evoluţii interesante. ”În primul rând, are un mare potenţial de creştere organică, pentru că mai avem anumite categorii de produse cu o rată foarte mică de penetrare“, spune Antoine, oferind ca exemplu cremele antirid şi anti-aging, a căror rată de penetrare este de doar 11%. Pe de altă parte, compania se află la începutul unui alt pas de dezvoltare pe piaţa locală: vrea să deschidă magazine monobrand proprii. În prezent, L’Oréal operează pe plan local patru unităţi Kiehl’s şi alte trei sub marca Nyx, iar până la finalul anului are în plan să deschidă încă o unitate sau două, în funcţie de poziţie şi de disponibilitea spaţiilor din centrele comerciale vizate. ”E un drum pe care ne aflăm abia la început. Consider însă că e foarte important să creezi relaţii directe cu consumatorul, iar prin intermediul unităţilor proprii poţi facilita această relaţie“, explică executivul francez. Ţine totuşi să precizeze că nu doreşte să se avânte în această direcţie doar din dorinţa de extindere, ci că preferă ca momentan să testeze, să ia pas cu pas dezvoltarea propriei reţele de magazine. ”Dar, da, intenţiile noastre sunt foarte clare: vrem să deschidem magazine proprii atunci când găsim spaţiile şi targetul potrivit“, completează şeful L’Oréal.

  • Cum arată casa de 41 de milioane de dolari pe care familia regală din Qatar a cumpărat-o pentru servitori

    Andrew Farkas, fondatorul companiei imobiliare Island Capital Group, a vândut proprietatea fără implicarea unui broker. Potrivit presei locale, familia regală a cumpărat casa deoarece se află în apropierea celorlalte două proprietăţi aflate în posesia lor. Casa fost renovată în ultimii 10 ani de designerul de interioare Daniel Romualdez şi a fost proiectată iniţial de Henry Allan Jacobs; aceasta se află într-unul dintre cele mai populare zone rezidenţiale din Manhattan.

    Locuinţa are cinci etaje plus un subsol, iar spaţiile exterioare includ o grădină generoasă de 500 mp, o terasă în afara dormitorului principal şi o terasă pe acoperiş amenajată, cu o bucătărie de 922 mp, cu vedere la Central Park. De asemenea, există cinci dormitoare, cinci băi complet renovate, o sală de mese, bar / club, bibliotecă, bucătărie, sală de gimnastică, sală de masaj şi sală de joacă.

    Celelalte două locuinţe sunt poziţionate una lângă cealaltă şi au fost cumpărate de familia regală în 2002.

     

  • Cum arată casa de 41 de milioane de dolari pe care familia regală din Qatar a cumpărat-o pentru servitori

    Andrew Farkas, fondatorul companiei imobiliare Island Capital Group, a vândut proprietatea fără implicarea unui broker. Potrivit presei locale, familia regală a cumpărat casa deoarece se află în apropierea celorlalte două proprietăţi aflate în posesia lor. Casa fost renovată în ultimii 10 ani de designerul de interioare Daniel Romualdez şi a fost proiectată iniţial de Henry Allan Jacobs; aceasta se află într-unul dintre cele mai populare zone rezidenţiale din Manhattan.

    Locuinţa are cinci etaje plus un subsol, iar spaţiile exterioare includ o grădină generoasă de 500 mp, o terasă în afara dormitorului principal şi o terasă pe acoperiş amenajată, cu o bucătărie de 922 mp, cu vedere la Central Park. De asemenea, există cinci dormitoare, cinci băi complet renovate, o sală de mese, bar / club, bibliotecă, bucătărie, sală de gimnastică, sală de masaj şi sală de joacă.

    Celelalte două locuinţe sunt poziţionate una lângă cealaltă şi au fost cumpărate de familia regală în 2002.

     

  • O familie a cumpărat o casă cu 41 de milioane de dolari. Aici vor locui doar servitorii – GALERIE FOTO

    Andrew Farkas, fondatorul companiei imobiliare Island Capital Group, a vândut proprietatea fără implicarea unui broker. Potrivit presei locale, familia regală a cumpărat casa deoarece se află în apropierea celorlalte două proprietăţi aflate în posesia lor. Casa fost renovată în ultimii 10 ani de designerul de interioare Daniel Romualdez şi a fost proiectată iniţial de Henry Allan Jacobs; aceasta se află într-unul dintre cele mai populare zone rezidenţiale din Manhattan.

    GALERIE FOTO

    Locuinţa are cinci etaje plus un subsol, iar spaţiile exterioare includ o grădină generoasă de 500 mp, o terasă în afara dormitorului principal şi o terasă pe acoperiş amenajată, cu o bucătărie de 922 mp, cu vedere la Central Park. De asemenea, există cinci dormitoare, cinci băi complet renovate, o sală de mese, bar / club, bibliotecă, bucătărie, sală de gimnastică, sală de masaj şi sală de joacă.

    Celelalte două locuinţe sunt poziţionate una lângă cealaltă şi au fost cumpărate de familia regală în 2002.

     

  • O familie a cumpărat o casă cu 41 de milioane de dolari. Aici vor locui doar servitorii – GALERIE FOTO

    Andrew Farkas, fondatorul companiei imobiliare Island Capital Group, a vândut proprietatea fără implicarea unui broker. Potrivit presei locale, familia regală a cumpărat casa deoarece se află în apropierea celorlalte două proprietăţi aflate în posesia lor. Casa fost renovată în ultimii 10 ani de designerul de interioare Daniel Romualdez şi a fost proiectată iniţial de Henry Allan Jacobs; aceasta se află într-unul dintre cele mai populare zone rezidenţiale din Manhattan.

    GALERIE FOTO

    Locuinţa are cinci etaje plus un subsol, iar spaţiile exterioare includ o grădină generoasă de 500 mp, o terasă în afara dormitorului principal şi o terasă pe acoperiş amenajată, cu o bucătărie de 922 mp, cu vedere la Central Park. De asemenea, există cinci dormitoare, cinci băi complet renovate, o sală de mese, bar / club, bibliotecă, bucătărie, sală de gimnastică, sală de masaj şi sală de joacă.

    Celelalte două locuinţe sunt poziţionate una lângă cealaltă şi au fost cumpărate de familia regală în 2002.

     

  • Aceasta este CEA MAI SCUMPĂ casă din lume – GALERIE FOTO

    Vila Les Cedres, construită în jurul anilor 1830, este poziţionată în sudul Franţei, pe Coasta de Azur, în localitatea Saint-Jean-Cap-Ferrat.

    În trecut, ea a fost deţinută de regele belgian Leopold al II-lea.

    Casa are 10 dormitoare, o piscină olimpică şi un salon pentru baluri. Terenul adiacent măsoară peste 100.000 de metri pătraţi şi include un grajd pentru 30 de cai.

    Sursa: www.mansionglobal.com