BusinessMagazin

Tag: pozitie

  • O tânără de 34 de ani povesteşte care au fost paşii prin care a ajuns partener la una dintre cele mai mari companii de consultanţă şi audit fiscal din România: „Un astfel de pas în carieră presupune parcurgerea unui proces intens şi foarte solicitant de confirmare”

    Ruxandra Târlescu coordonează o echipă de aproximativ 20 de persoane, o parte fiind membri ai echipei de corporate tax, iar ceilalţi ai echipei de pharma & healthcare în cadrul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică al PwC România.

    Ea a absolvit Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori (Academia de Studii Economice) şi a urmat un master în managementul financiar şi pieţe de capital (Academia de Studii Economice). Îşi aminteşte cu plăcere de două momente cheie din cariera sa: „Primul a fost atunci când am fost promovată în poziţia de manager în cadrul al PwC România, în anul 2011. A fost o surpriză pentru că această oportunitate a apărut relativ la puţin timp după ce venisem în companie”.

    Cel de-al doilea a avut loc la începutul acestui an, când a fost propusă pentru promovare în poziţia de partener PwC, la scurt timp după ce aflase că este însărcinată. „Bineînţeles că un astfel de pas în carieră presupune parcurgerea unui proces intens şi foarte solicitant de confirmare. Din fericire, l-am finalizat cu succes cu doar câteva zile înainte să devin mamă, un alt moment extraordinar şi definitoriu în viaţa mea”. Ruxandra Târlescu spune că cea mai importantă experienţă este cea pe care a avut-o în cadrul unui secondment (detaşare temporară) pe care l-a avut într-unul dintre birourile PwC din Londra; timp de trei luni, ea a fost implicată în proiectul Paying Taxes, derulat de PwC în parteneriat cu Banca Mondială.

    „A fost un prilej să cunosc mulţi oameni, să leg prietenii, să mă bucur de atmosfera londoneză şi să învăţ multe lucruri care mă ajută şi astăzi în profesie”, îşi aminteşte Ruxandra Târlescu.

  • Cine este tânăra care coordonează departamentul de vânzări la distanţă al Metropolitan Life

    Cristina Albu este head of direct to consumer sales în cadrul Metropolitan Life şi în prezent coordonează o echipă de patru persoane, principalele sale responsabilităţi fiind dezvoltarea şi managementul zonei de vânzări la distanţă. Ea spune că anul trecut eforturile departamentului său s-au concretizat prin atragerea a peste 80.000 de clienţi noi. „Am desfăşurat peste 12 campanii de vânzari. Totodată, am implementat un program de informare proactivă a clienţilor cu privire la statusul poliţei de asigurare prin care aceştia au mereu cele mai noi detalii la îndemână şi îşi pot gestiona mai eficient planul de protecţie financiară. De asemenea, am implementat un nou parteneriat cu Transfer Rapid prin intermediul căruia asigurăm protecţia financiară a unei noi categorii de clienţi, cei sprijiniţi financiar de către cei care lucrează în afara ţării.” Cristina Albu studiat în cadrul ASE şi s-a alăturat echipei Metropolitan Life în 2012 pe poziţia de telemarketing manager, primind funcţia actuală în 2015. Anterior, a lucrat în cadrul Citibank ca telesales outsourcing manager, la UniCredit Bank pe poziţia de bancassurance product manager şi a deţinut o serie de funcţii în cadrul Alico Asigurari România. Printre celelalte experienţe profesionale se numără joburile în cadrul companiilor AIG Life Asigurări România, Interamerican şi ING Asigurări de Viaţă. 

    Profilul Cristinei Albu a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Milena Bianca Gîţ, digital marketing manager Answear România

    Milena Bianca Gîţ conduce echipa de vânzări şi marketing a companiei Answear România şi are în subordine şase oameni.

    „Activitatea departamentului de vânzări şi marketing se reflectă la nivelul întregii companii, iar rezultatele sunt comune cu cele ale grupului, astfel că în 2018 Answear.ro a avut venituri de 16,2 mil. euro, iar pentru 2019 ne-am propus dublarea cifrei de afaceri”, spune ea. Primul moment-cheie din cariera Milenei Gîţ a fost mutarea de la Cluj-Napoca la Bucureşti, „Ceea ce a însemnat o nouă dinamică profesională.”

    Un alt moment important în parcursul său profesional a fost preluarea poziţiei de manager de marketing şi vânzări în cadrul Answear România, „o poziţie care mi-a facilitat o dezvoltare atât personală cât şi profesională şi care mi-a adus numai satisfacţii şi beneficii”. Ea a urmat cursurile Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi un master în comunicare şi relaţii publice în cadrul SNSPA. 

  • Tânăra care a trecut de la auditul financiar la o firmă românească din construcţii: „E necesar să ne schimbăm pentru a ţine pasul cu businessul”

    După mai bine de 10 ani în domeniul auditului financiar, Ioana Birta a ales să se alăture Grupului TeraPlast.  „Acesta a fost un moment cheie deoarece am trecut de la audit, ca industrie, în mediul antreprenorial”, spune ea.

    Consideră că succesul are o semnificaţie diferită pentru fiecare: „Parcursul profesional pe care l-am avut şi poziţia pe care o ocup în prezent îmi aduc o satisfacţie deosebită. Este important să lucrez într-un climat unde calităţile mele, dar şi ale celor din jur sunt puse în valoare. Sunt cel mai implicată atunci când învăţ lucruri noi, când pot avea un impact pozitiv asupra sistemelor şi pot să las lucrurile mai bune decât le-am găsit şi implicit am posibilitatea de a mă dezvolta în acest proces”, spune directorul financiar.

    Pe lângă funcţia de CFO, Ioana Birta este şi administrator executiv al TeraSteel Serbia. Ea este membru al ACCA (Association of Chartered Certified Accountants), organizaţie globală de experţi contabili. Grupul TeraPlast a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 172 de milioane de euro, în creştere de 91% faţă de 2017, şi o EBITDA de aproximativ 14 milioane de euro, cu 55% mai mult faţă de 2017. De asemenea, şi-a consolidat poziţia pe piaţa din regiune, devenind un exportator important în Europa Centrală şi de Est.

  • Tânărul manager care conduce businessul înfiinţat de el şi fratele său în urmă cu două decenii

    Angelo-Dan Popa este director general al afacerii DPAP.RO, înfiinţată de el şi fratele său, Adrian, în urmă cu aproximativ două decenii. El a renunţat în 2004 la studiile de la Academia de Studii Economice din Bucureşti pentru a se alătura businessului din poziţia de agent de vânzări.

    Patru ani mai târziu, a preluat poziţia de director de vânzări şi a început mutarea treptată a businessului din zona de distribuţie către zona de soluţii complete pentru companii. Înfiinţată în 1998 de el şi fratele său, Adrian, sub denumirea juridică Biro Media Trading, compania avea iniţial ca domeniu importul de produse de birotică şi papetărie. În 2005 au lansat primul magazin online din România creat special pentru companii, cu peste 2.000 de produse de birotică şi papetărie, iar în 2013 au intrat şi pe segmentul IT&C şi al soluţiilor IT & software, al produselor de curăţenie, cât şi al serviciilor de personalizări şi catering.

    Următorul pas a fost transformarea, în 2014, într-un integrator de soluţii complete pentru companii –  soluţii IT & software, al produselor de curăţenie, cât şi al serviciilor de personalizări şi catering. Pentru anul în curs, reprezentanţii companiei previzionează afaceri de 22,8 milioane de lei (peste 5 mil. euro). Aceasta are o ofertă de peste 26.000 de produse, dintre care 60% sunt livrate din stocul DPAP.RO; compania dispune de un depozit de 1.000 de metri pătraţi şi stocuri pentru produsele uzuale în valoare de aproximativ 500.000 euro.

    Angelo-Dan dezvoltă în continuare afacerea DPAP.RO alături de fratele său, Adrian Popa, el având rolul de development şi marketing manager al afacerii. 

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Ada Bălăiţă, Director executiv Ţiriac Auto Bacău

    Ada Bălăiţă lucrează de 17 ani în industria auto, dintre care mai bine de trei în cadrul grupului de dealeri şi service Ţiriac Auto. Din rolul de director executiv al punctului de lucru din Bacău, ea coordonează o echipă de 63 de persoane. Reprezentanţa de care este responsabilă asigură atât puncte de vânzare auto, cât şi servicii postvânzare; o altă direcţie de concentrare este şi dezvoltarea unei divizii de autovehicule rulate. „Am încheiat anul 2018 cu un profit de peste 260.000 de euro şi avem ca ţintă pe 2019 să ne menţinem pe un trend crescător”, descrie ea cele mai recente rezultate înregistrate şi planurile de viitor.
    Ada Bălăiţă şi-a început cariera din poziţia de vânzător de maşini noi, apoi a ocupat, pe rând, poziţii de manager de vânzări, manager de calitate, manager de service, de unde a evoluat în poziţia curentă.  „Am fost norocoasă să-mi pot construi o traiectorie profesională sănătoasă, cu poziţii diverse,  ce m-au ajutat să înţeleg industria auto şi s-o pot privi din perspective diferite”, spune ea. 

  • Cine sunt cei mai periculoşi criminali români din istorie . Pe prima poziţie este frumoasa VERA

    Nu realizam insa ca, la doar cativa pasi, o alta lume decat cea cunoscuta noua isi tese itele intunecate… .. lumea tenebroasa a criminalitatii.
     
    In aceasta ordine de idei, Descopera.ro isi propune sa va aduca in fata, intr-o forma narativa, cazurile celebre care au constituit subiectul anchetelor politienesti din Romania de-a lungul timpului si, totodata, imaginea sumbra a catorva dintre cei mai temuti criminali de la noi din tara.
     
    4. Ion Rimaru – Teroarea anilor ‘70

    Cu siguranta nu exista un alt criminal in analele stiintei criminalistice romanesti a carui notorietate sa fie mai mare decat a celui care a terorizat Bucurestiul in urma cu aproape patru decenii. Trei omoruri deosebit de grave, un omor calificat, sase tentative de omor, cinci violuri, o tentativa de viol si mai multe furturi si talharii. Toate sunt faptele unui singur om: Ion Ramaru.

    Trista reconstituire a faptelor celebrului criminal incepe cu data de 5 martie 1971, data la care era descoperit trupul neinsufletit al unei tinere femei. Cercetarile au dovedit atunci ca victima fusese ucisa intr-un mod sadic si apoi violata, aceasta purtand pe corp numeroase urme de muscaturi. O luna mai tarziu, o crima identica a fost semnalata in sectorul 4 al Bucurestiului, iar Militia Capitalei adauga acestor fapte alte doua omoruri similare care avusesera loc in anul 1970 si al caror autor nu fusese identificat. Era deja evident ca autoritatile se confruntau cu un criminal in serie.

    Mobilizarea fortelor de ordine a fost una de proportii nemaivazute. Sute de persoane au fost interogate si tinute sub observatie, iar specialistii Institutului de Medicina Legala reuseau in premiera mondiala sa reconstituie portretul robot al criminalului numai dupa amprentele dentare. Si totusi, autorul odioaselor crime continua sa actioneze nestingherit. A fost poate mana hazardului cea care a ajutat la prinderea lui Ion Ramaru. Langa corpul ultimei victime, criminalul scapase o adeverinta medicala. Din acest moment, capturarea sa nu mai reprezenta decat o problema de timp.

    Arestat in caminul studentesc al Facultatii de Medicina Veterinara, acolo unde era student in anul 3, Ramaru isi recunoastea faptele dupa mai multe ore de interogatorii. Procesul care a urmat a fost unul rapid, iar ucigasul primea pedeapsa maxima: moartea. In acelasi an, 1971, la 23 septembrie, in curtea penitenciarului de la Jilava, Ion Ramaru era executat prin impuscare. Ultimele sale cuvinte aveau insa sa ramana intiparite in mintea celor prezenti si se vor dovedi ulterior extrem de adevarate: „Chemati-l pe tata. El este de vina.” Ce vroia oare sa spuna criminalul?

    3. Florea Ramaru – Ereditatea crimei


    Anii din timpul ultimului Razboi Mondial au fost, fara doar si poate, unii extrem de tulburi pentru toate tarile Europei. Lipsurile si atrocitatile razboiului dusesera la o recrudescenta fara egal a crimelor, iar Romania isi avea si ea tristii reprezentanti. Era anul 1944, atunci cand o serie de crime zguduia Bucurestiul. Intr-un singur an, cinci femei fusesera ucise cu bestialitate, iar amprentele recoltate de autoritatile vremii nu se potriveau cu cele ale infractorilor din baza de date. Era vorba, asadar, de un individ fara antecedente penale. Cu toate acestea, timpul a trecut iar criminalul nu a fost niciodata identificat.

    Misterul iesea din nou la iveala in anii ’70, atunci cand seria de crime a lui Ion Ramaru ingrozea intreaga Capitala. Spre surprinderea criminalistilor, amprentele celui care ucidea erau identice cu cele ale criminalului din 1944. Cum ar fi fost insa posibil asa ceva? In fond, trecusera peste 25 de ani, iar infractorul ar fi trebuit sa aiba o varsta inaintata, posibilitate exclusa din start de autoritati. Si totusi, modul de operare si de infaptuire a crimelor erau aproape identice. Notorietatea cazului Ramaru si prinderea temutului criminal aveau sa arunce din nou in uitare celebrele amprente din timpul razboiului. O stranie coincidenta raspundea totusi intrebarilor care existau de atatia ani. La exact un an de la executia lui Ion Ramaru, la 23 septembrie 1972, la Institutul de Medicina Legala era adus cadavrul unui barbat care aparent cazuse din tren. Examinarea acestuia aducea un rezultat socant. Amprentele celui care murise in bizarul accident erau cele ale ucigasului din 1944. Era nimeni altul decat Florea Ramaru, tatal celui mai cunoscut asasin din istoria Bucurestilor.

    2. Vasile Tcaciuc – Macelarul din Iasi

    Romania anilor 1930 a fost zguduita de o serie de crime al caror autor ar putea figura cu succes in galeria neagra a celor mai mari criminali in serie din lume. Chiar si astazi, la mai bine de 70 de ani de la comiterea ingrozitoarelor crime, oamenii de stiinta incearca inca sa inteleaga acel resort interior care a fost capabil sa tranforme un om intr-unul dintre cei mai odiosi asasini cunoscuti vreodata. Totul a inceput in 1935, an in care noul proprietar al unui imobil iesean, a fost alertat de cainele unui musafir, caine care daduse semne de agitatie si care zgaria insistent podeaua casei. Curios, acesta sapa in locul indicat de animal si, spre oroarea sa, descoperea sase cadavre ingropate la mica adancime. Absolut toate prezentau urme de lovituri cu un corp contondent, cel mai probabil un topor, iar starea in care se aflau acestea trada un sadism atroce. Prinderea ucigasului nu a fost atat de dificila pe cat s-ar crede.

    De fapt, fostul proprietar al imobilului, basarabeanul Vasile Tcaciuc, se afla deja in arestul politiei iesene pentru mai multe jafuri si talharii. Desi, initial, acesta nu a recunoscut faptele, confruntat cu doua dintre concubinele sale, el renunta la masca nevinovatiei si marturisea autoritatilor crudul adevar.

    Tcaciuc recunostea atunci uciderea si ciopartirea celor sase victime pe care le ingropase chiar sub podeaua casei in care locuia dar, spre groaza tuturor celor prezenti la interogatoriu, acesta nu era decat inceputul unui sir ingrozitor de crime. In cinci ani, basarabeanul ucisese nu mai putin de 26 de persoane, printre care si un copil, unicul scop al acestor odioase fapte fiind jaful. Dupa cum el insusi marturisea, ucigasul isi comandase chiar si un topor special, realizat astfel incat sa nu alunece din mana, iar eficienta loviturilor sa fie maxima. Nu a mai apucat sa fie judecat. In timpul reconstituirii uneia dintre crime, Vasile Tcaciuc incerca sa scape prin fuga, profitand de lipsa de atentie a celor care il insoteau. A fost ucis pe loc de mai multe focuri de revolver. Astfel lua sfarsit povestea celui poreclit de presa vremii „Macelarul din Iasi”.

    1. Vera Renczi – Vaduva Neagra

    Prima parte a vietii celei care ocupa primul loc in topul celor mai mari criminali romani reprezinta si azi un mister pentru criminalisti. In fond, nici macar numele adevarat nu ii este cunoscut, atata vreme cat in analele criminologiei ea a ramas cunoscuta ca Vera Renczi , numele de familie apartinand celui de-al doilea sau sot. Unele surse ii indica drept an al nasterii anul 1903 dar, cel mai probabil, Vera s-a nascut la sfarsitul secolului al XIX-lea, in Bucuresti, in urma legaturii dintre un om de afaceri ungur si o frumoasa tanara din Romania. Copilaria si-o petrece la Bucuresti, acolo unde ramane pana la varsta de 13 ani.

    Odata cu pierderea mamei, Vera este mutata de tatal sau la Berkerekul, oras din fosta Iugoslavie, unde acesta detinea o mica mosie. Adolescenta Verei este marcata de numeroase aventuri amoroase, ea ajungand nu o data, pe prima pagina a ziarelor locale din cauza scandalurilor in care implica de la elevi de liceu pana la bancheri si oameni de afaceri. Nimeni nu se astepta ca tanara sa isi mai uite moravurile, insa miracolul se produce atunci cand Vera il cunoaste pe Karl Schick, un influent bancher austriac, cu care se va si casatori. In ciuda previziunilor, tanara nu isi continua escapadele, ci devine o sotie atenta si placuta, mai ales dupa nasterea fiului lor, Lorenzo. La mai putin de un an, Karl dispare misterios pentru a nu mai reveni niciodata.

    CITIT CONTINUAREA ARTICOLULUI 

     

     

     

     

     

     

  • Alexandra Rîştariu, CEO Mondelez România: „Am plecat de la iluzia că în afară sunt mai multe oportunităţi, dar celor care pleacă, le-aş spune să se întoarcă”

    Alexandra Rîştariu a preluat conducerea Mondelez România începând cu luna iunie. Din poziţia actuală, ea coordonează strategia de creştere a businessului Mondelez pe piaţa locală prin alinierea acesteia la strategia globală, lansată recent.
    În prezent, România generează 15-20% din businessul Mondelez în regiune. „Mi-am început cariera la Mondelez International acum 11 ani şi am lucrat, anterior, în alte ţări – Austria, Polonia – , iar din poziţia de sales controlling manager SCE am coordonat activitatea financiară din regiunea Europei Centrale şi de Sud, cu expunere în 10 ţări din regiune: România, Bulgaria şi ţările est-adriatice”, îşi aminteşte Alexandra Rîştariu, care adaugă faptul că s-a întors în România pentru oportunităţile profesionale. În anul 2015 ea a devenit membru al echipei de leadership a Mondelez SCE, iar din 2017 a coordonat departamentul de vânzări al Mondelez România, format dintr-o echipă de 120 de persoane. Alexandra Rîştariu a absolvit Facultatea de Contabilitate şi Sisteme Informaţionale din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi şi este membru al Association of Chartered Certified Accountants (ACCA).

    Alexandra Rîştariu a apărut în anurul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, ediţia 2019 şi a fost premiată de Business MAGAZIN în gala de lansare a catalogului.

  • Românul de 35 de ani care conduce cel mai important investitor în proprietăţi imobiliare din Europa Centrală şi de Est – VIDEO

    Alex Morar este CEO al NEPI Rockcastle, cel mai important investitor, dezvoltator şi operator de proprietăţi în Europa Centrală şi de Est de aproximativ un an. Unul dintre momentele-cheie ale carierei sale a fost alegerea de a lucra în România, la Deloitte, renunţând la poziţia pe care o avea în cadrul firmei de consultanţă Bearing Point, în New York.

    Perspectiva unei cariere internaţionale începuse după perioada studiilor:  „Educaţia din cadrul New York University a avut o latură practică aplicabilă în zonele mele de interes şi m-a ajutat să încep o carieră în consultanţa de business încă din timpul studiilor”, spune Alex Morar.  El punctează şi decizia de a accepta o poziţie într-un start-up (NEPI, 2007), „în loc să aleg un loc de muncă sigur sau să plec din România şi mă bucur că am contribuit la dezvoltarea acestui spirit antreprenorial în companie”.

    Compania a realizat în anul 2018 investiţii de 854 milioane de euro în regiune: peste 594 milioane de euro au fost investite în achiziţia de proprietăţi premium, iar peste 260 milioane de euro au fost investite în terenuri şi în dezvoltarea proiectelor premium. Valoarea totală a portofoliului de proprietăţi directe deţinut de NEPI Rockcastle este de peste 5,9 miliarde de euro, cu 20% mai mare decât la sfârşitul anului 2017.

    Profilul lui Alex Morar a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, ediţia din 2019 şi el a fost premiat în cadrul galei organizate de Business MAGAZIN cu prilejul lansării acestui catalog.

  • Dezastrul demografic într-una dintre cele mai importante ţari din Europa: Populaţia ţării se va înjumătăţi

    Guvernul populist din Italia a adoptat o poziţie anti-imigraţionistă încă de când politicienii partidelor care guvernează astăzi erau în campanie, iar acea poziţie a început să se transforme în politici care ar putea dăuna Italiei pe termen lung.

    Populaţia zonei euro se va diminua cu 20 de milioane de oameni până la finalul secolului, potrivit previziunilor Eurostat, citate de Bloomberg.

    În principal acest lucru se va datora Italiei, ţară cu 60 de milioane de locuitori în prezent, încât populaţia ţării va scădea cu 16 milioane de oameni – pe fondul populaţiei îmbătrânite şi a natalităţii scăzute.

    Dacă nu vor exista fluxuri de oameni care să migreze în Italia pentru restul secolului, pe fondul politicilor anti-imigraţie, populaţia Italiei va scădea cu 30 de milioane de persoane, adică la jumătate faţă de nivelul pe care îl înregistrează în prezent.

    O nouă lovitură populistă asupra imigranţilor a venit săptămâna aceasta, când Matteo Salvini, liderul partidului de populişti La Liga, a închis în Sicilia ceea ce a fost în trecut cel mai mare centru de imigranţi din Europa.

    Închiderea centrului Mineo, cu o capacitate de peste 4.000 de persoane, este încă o victorie a populiştilor.

    Potrivit BBC, în timp ce numărul de imigranţi ajunşi în italia a scăzut dramatic, de la 181.000 în 2016 la 3.071 până acum în 2019, numărul celor declaraţi morţi sau dispăruţi a crescut semnificativ la 667, adică 1 din 6.