Pandemia de COVID-19 a început cu o criză a sistemului medical şi a degenerat într-o criză economică, ceea ce înseamnă şi o deteriorare a mediului de investiţii. Acum este mult mai greu pentru companii să se capitalizeze decât era în urmă cu trei luni. Indiferent ce declară unii investitori pentru a-şi crea imagine, criteriile pentru a face o investiţie s-au înăsprit, evaluarea companiilor a scăzut, dimensiunea rundelor de investiţii s-a redus, iar întregul proces durează mai mult. Acesta este adevărul, iar cosmetizarea adevărului nu face bine nimănui, mai ales antreprenorilor care încearcă să obţină investiţii în perioada de criză”, este de părere Cristian Munteanu, managing partner al fondului de investiţii cu capital de risc Early Game Ventures. O dată în plus, adaugă el, este nevoie ca antreprenorii să vină bine pregătiţi la discuţii. „Nu este momentul pentru abordări în glumă, superficiale sau ezitante; nu pentru cei care vor cu adevărat să obţină investiţia.”
Oferind drept reper decembrie 2008, când a lovit criză precedentă, Munteanu spune că din cele 128 de investiţii făcute în start-up-uri de tehnologie în Silicon Valley, 45% au fost investiţii făcute la un evaluare mai scăzută decât valoarea de piaţă anterioară a start-up-urilor (down round), 48% au fost up rounds (mai ridicat decât valoarea de piaţă anterioară a start-up-urilor) şi 7% au fost flat rounds (aceeaşi valoare de piaţă ca şi înainte de criză). „Cred că aceasta este ilustrarea perfectă a ce se întâmplă cu investiţiile de venture capital în criză.”
În primul an de activitate, Early Game Ventures a investit circa
5,5 milioane de euro în zece start-up-uri: SymphoPay, Underline, Watto, RoboSelf, Bunnyshell, Adiem, Neobility, Druid, Tokinomo şi Milluu. Deşi fondatorii pot avea orice naţionalitate, fondul de venture capital investeşte doar în companii româneşti aflate la început de drum, care pot activa însă pe orice piaţă globală. „Investim în primul rând în tehnologie, dar putem investi şi în alte tipuri de companii care au în centrul modelului de business proprietatea intelectuală şi care pot produce ceea ce se numeşte «venture returns». Mai pe româneşte, companii care, dacă au success, se pot vinde pe sute de milioane de euro.” Criza cauzată de COVID-19 a prins EGV în plin proces de finalizare a patru tranzacţii. Două dintre acestea au fost semnate deja, celelalte urmând să fie finalizate în curând.
Potrivit lui Munteanu, în ciuda schimbărilor aduse de pandemie, EGV nu şi-a modificat în niciun fel termenii şi condiţiile pentru investiţiile făcute, cele patru investiţii în care fondul era implicat la momentul începerii crizei mergând mai departe fără nicio modificare a termenilor. „Dar cazul nostru este unul foarte special, pentru că încă din luna martie 2019 am anunţat public că aşteptăm o criză economică şi că nu investim în modele de business care sunt sensibile la o astfel de criză. COVID-19 ne-a prins pregătiţi din această perspectivă.”
Bugetele de investiţii, ajustate
În ceea ce priveşte bugetul de investiţii, comparativ cu 2019, când companiile din portofoliul EGV au primit finanţări de 5,5 milioane de euro, în 2020, din cauza crizei, Cristian Munteanu spune că această sumă va fi, probabil, mai mică, luând în considerare şi faptul că vor exista mai puţini coinvestitori în tranzacţiile de anul acesta. „Deja vedem cum mulţi investitori preferă să fie prudenţi şi să aştepte vremuri mai bune. Altminteri, fondul nostru are capital suficient şi noi suntem gata să discutăm cu oricâte echipe care se ridică la standardul pe care l-am impus pe piaţă până azi. EGV are o abordare elitistă şi caută doar crème de la crème în termeni de idei şi de oameni în care investeşte. Portofoliul nostru o dovedeşte.”
Faţă de perioada similară a anului trecut, în primele luni din 2019 el remarcă o scădere a numărului de start-up-uri care au venit să ceară finanţare. „Pot exista multe explicaţii pentru acest lucru. Poate antreprenorii au avut alte priorităţi, de pildă, să îşi adapteze compania la efectele crizei, sau poate nu sunt optimişti şi încrezători în a aborda investitorii în aceste vremuri grele.” În primele trei luni de la debutul pandemiei, EGV a primit câteva zeci de cereri de finanţare, o bună parte dintre acestea fiind din sectorul medical. „EGV nu investeşte în acest domeniu, dar cu toate acestea, am primit cereri de finanţare, încă o dovadă că unii antreprenorii nu fac efortul minim de documentare şi habar nu au la cine se duc să ceară finanţare. Aceşti antreprenori nu sunt finanţabili pentru că nu deţin nici măcar calităţile de bază pentru a primi o investiţie.”
Cât timp va dura însă până ce economia locală va reveni la nivelul dinaintea crizei? „Cred că trebuie să învăţăm din istoria recentă şi să ne uităm la ce s-a întâmplat în criza din 2008. Cu acest exemplu în minte, aş spune că anul 2020 şi anul 2021 vor fi ani de cădere economică şi că vom începe o revenire abia în 2022. Să sperăm că în 2023 vom reveni la nivelul economic din 2019, dar acesta este totuşi un scenariu destul de optimist. Coronacriza este un exemplu atipic de crah economic, fiindcă s-a petrecut extrem de abrupt, iar îngheţul a fost aproape total. Şomajul şi contractele de colaborare închise vor avea efecte de lungă durată în consum, iar victimele făcute de criza economică vor depăşi cu mult numărul de victime ale virusului. S-a întâmplat la fel şi înainte: după căderea turnurilor din New York în 9/11, oamenii nu au mai vrut să zboare cu avionul; numărul de victime cauzate de accidentele rutiere după 9/11 a depăşit cu mult numărul de victime din turnurile gemene”, subliniază Munteanu.
Nu lăsa pe
mâine investiţia pe care o poţi cere azi
La întrebarea „Este acum momentul potrivit pentru ca o companie să ceară finanţare?”, răspunsul lui Rudolf Vizental, CEO al ROCA Investments, a fost: „În antreprenoriat cel mai bun moment este «acum». Nu există noţiunea de moment potrivit, există acţiune şi asumare. Tot acum, în această perioadă de reaşezare a economiei globale, avem oportunitatea de a reconstrui o economie naţională robustă, bazată pe piloni solizi, cu direcţii strategice.”
ROCA Investments a pornit la drum în 2018, la început cu trei acţionari şi cu un capital de 4,5 milioane de euro, ajungând, în 2019, la un număr de şapte acţionari, un capital de 12,8 milioane şi la o valoare de piaţă a capitalurilor proprii estimată la 22,3 milioane de euro, „conform raportului de evaluare întocmit de către una din cele mai reputate companii evaluatoare din România”, spun reprezentanţii ROCA. Investiţiile fondului de private equity sunt destinate exclusiv companiilor româneşti, îmbinând „o formulă combinată de capital şi management, care asigură un parteneriat necesar pentru revitalizarea şi consolidarea IMM-urilor care traversează momente de dificultate.” Până în prezent, fondul a investit în opt companii.
Ca să echilibreze componenta de incertitudine, care este mai mare în ultima perioadă, Vizental spune că în cazul ROCA au creat nişte structuri de tranzacţii ajustabile în funcţie de evoluţia şi performanţa viitoare. „Dar odată ce suntem parteneri într-o companie, înţelegem să împărţim riscurile, succesul şi dificultăţile în egală măsură.” La început de an, reprezentanţii fondului aveau planificată o majorare de capital şi îşi propuseseră zece investiţii până la finele lui 2020. Deşi timp de două luni au „jucat mai mult în apărare – cu focus pe protejarea companiilor din portofoliu”, odată cu încetarea stării de urgenţă Vizental spune că sunt din nou foarte activi în piaţă şi pregătiţi să meargă înainte la viteză maximă. „Fiindcă ne adresăm companiilor în dificultate, această criză este o oportunitate pentru misiunea ROCA Investments şi avem convingerea că până la sfârşitul anului vom recupera lunile pierdute. Marile companii cresc în momente de criză.”
Când vine vorba de domeniile cu cel mai mare potenţial în momentul de faţă, executivul spune că „dacă am începe acum toţi să facem măşti şi ventilatoare, curând majoritatea am da faliment”. „Investiţiile trebuie gândite întotdeauna pe termen mediu şi lung. Trebuie să anticipăm modul în care se vor schimba comportamentele de consum peste 6 luni, un an. Mai mult, e nevoie să înţelegem legăturile între diverse sectoare de activitate şi că media aritmetică nu reprezintă pe nimeni, în sensul că nu toate companiile din food vor avea profit şi nu toate companiile de aviaţie vor da faliment. Marii lideri înoată împotriva curentului.”
Pentru a depăşi dificultăţile acestei perioade, reprezentanţii ROCA Investments au alocat un fond de intervenţie de 20% din valoarea actuală a participaţiilor, cu rolul de a asigura companiilor din portofoliu capitalul suplimentar necesar pentru a depăşi cu succes impactul crizei. „Companiile din portofoliul ROCA Investments provin din zone economice diferite, cum ar fi servicii B2B, logistică, producţie, agricultură, industria chimică, fiind afectate cu intensităţi variate de ordonanţele militare care au dus la restricţii de activitate şi scăderea consumului. Sunt companii care au fost afectate mai mult, altele mai puţin. Mai important pentru noi este că aceleaşi domenii de activitate pot fi, pe termen mediu şi lung, câştigătoare ale acestei crize.”
În opinia sa, recuperarea postcriză depinde de noi, de cât de determinaţi suntem să acţionăm şi să ne asumăm oportunităţile care apar în mod inevitabil. „Această perioadă ne dă şansa să revenim la o stare economică mult mai sănătoasă şi avantajoasă decât cea anterioară pandemiei.”
Şi în opinia Simonei Gemeneanu, partner al fondului de private equity Morphosis Capital, acum este un moment prielnic pentru ca un antreprenor să încheie un parteneriat cu un fond de private equity, motivele fiind multiple: „Vor fi oportunităţi de M&A (mergers and acquisitions – n. red.) pe piaţă şi ar putea să obţină cotă de piaţă printr-o strategie de «cumpărare şi construire». De asemenea, şi-ar putea ajusta modelele de business până când rezultatele sunt văzute în fluxul de numerar. În plus, ar putea beneficia de expertiza operaţională a partenerului, care le-ar ajuta să depăşească mai uşor criza.” Oferind drept exemplu DocProcess, prima companie cu care Morphosis Capital a efectuat o tranzacţie, Simona Gemeneanu spune că aceasta creşte în continuare cu două cifre chiar şi în regim de criză şi are un flux puternic de clienţi noi în diferite etape de negociere. „Având în vedere că în criza trecută câştigători au fost cei care şi-au ajustat rapid ofertele şi modelele de business în concordanţă cu provocările aduse de criză, compania lucrează la diferite soluţii prin care să se adapteze noii ordini mondiale a mediului de lucru de acasă. De asemenea, DocProcess şi-a îmbunătăţit relaţiile cu partenerii săi, cum ar fi PwC, şi ne aşteptăm să genereze primele rezultate în următoarele 2-3 luni.”
Morphosis Capital Fund I a fost lansat în decembrie 2018, cu un capital angajat de la investitori de 45 de milioane de euro, iar în 2019 a reuşit să atingă pragul de 50 de milioane de euro capital angajat, urmând să facă subscrierea finală anul acesta, la sfârşitul lunii iunie. În această perioadă, fondul şi-a concentrat atenţia pe aceleaşi sectoare ca în perioada precriză: tehnologie, sănătate şi servicii B2C şi B2B. „Căutăm din ce în ce mai multe modele de afaceri durabile care vor rezista bine în lumea postcriză”, spune Gemeneanu.
Matei Dumitrescu, vicepreşedinte al asociaţiei de investitori privaţi TechAngels, este de asemenea de părere că în prezent este momentul potrivit pentru ca un start-up să ceară o finanţare, pentru că „start-up-urile rezolvă nevoi ale oamenilor, ale societăţii, ale economiei, iar într-o criză sunt şi mai multe nevoi, precum şi mai multe probleme de rezolvat”, atât timp cât antreprenorii din spatele acestora îşi ajustează predicţiile la contextul actual şi nu se focusează prea mult doar pe oportunităţile create de criză, fără a avea un plan de business solid în spate.
Doar în ultimii trei ani, TechAngels a investit în peste 100 de start-up-uri, în general din România, investiţiile ridicându-se, pentru fiecare start-up, în jurul sumei de 50.000 de euro. „Căutăm start-up-uri aflate la început de drum, dar preferăm să aibă cel puţin un prototip gata făcut”, notează Dumitrescu.
La TechAngels, investitorul spune că s-a hotărât să se meargă înainte, deşi recunoaşte că există o uşoară tendinţă de a fi precaut, la nivelul fiecărui individ. „La nivel personal, chiar la începutul crizei am fondat un nou micro-VC, Smart Impact Capital. Şi am făcut primele patru investiţii chiar în carantină. Dar am redus cam la jumătate planurile pe care le aveam la începutul anului, pe de-o parte pentru că unele afaceri nu se mai potriveau cu contextul economic actual, iar, pe de altă parte, ca o simplă măsură economică de precauţie. Însă la momentul de faţă discutăm despre revenirea la nivelul estimat iniţial, dacă nu chiar despre o creştere.”
Dacă în urmă cu câţiva ani TechAngels organiza anual două întâlniri mari, iar de un an a început să organizeze mai multe evenimente lunare, de dimensiuni mai mici, în urma pandemiei acestea au fost mutate în online. „Având în vedere că întâlnirile acestea online se organizează din trei clicuri, acum facem întâlniri săptămânale, aşa că vedem zeci de start-up-uri în fiecare lună. Câteodată situaţiile rele au şi părţi pozitive”, spune Dumitrescu. Potrivit lui, acum este mare nevoie de afaceri cu impact pozitiv în societate. „Evident că domeniul medical a fost pe val. Numai noi, prin Smart Impact Capital, am finanţat trei startupuri din domeniu: Telios, Sanopass, VoxiKids.”
În opinia lui Dumitrescu, există şanse mari ca anul viitor economia locală să fie bine. „Dar toţi jucătorii din economie, fie că vorbim de afaceri la început de drum, investitori, sau sectorul public, trebuie să fim pregătiţi pentru toate variantele”, subliniază el.
Pentru că TechAngels investeşte în principal în faze incipiente de dezvoltare ale start-up-urilor, multe dintre ele încă nici nu sunt pe piaţă, spune Dumitrescu, aşa că această criză „este o perioadă de acalmie în care pot să-şi folosească în continuare finanţarea pentru a-şi construi produsul.” Celelalte, adaugă el, nu sunt într-o piaţă afectată de criză. „Dacă ne gândim la educaţie online, telemedicină, jocuri, online video, e-commerce, lucrurile merg foarte bine!”
Sfatul său pentru companiile care vor să obţină o finanţare în noul context de piaţă este: „Să fie realiste, să-şi facă planuri de rezervă, iar în general să planifice foarte bine lucrurile, şi să încerce să îşi păstreze agilitatea; condiţiile se pot schimba, iar businessul trebuie să fie proiectat să se poată adapta”.
Numărul cererilor de finanţare, înjumătăţit
Cu toate că piaţa locală de business a fost puternic afectată de pandemie, pentru GapMinder planurile de viitor nu s-au schimbat în mod fundamental. „În această perioadă este foarte mult vorba despre prioritizări. Este una intensă de lucru cu companiile din portofoliu, şi asta implică şi pregătirea pentru potenţiale runde ulterioare. Suntem încrezători că veţi vedea noutăţi în acest sens prin trimestrul 3 sau 4. Eforturile din pipeline, adică noi investiţii, sunt consecvente şi aliniate cu teza noastră de investiţii. Probabil că vom avea 4 investiţii în zona de seed până la finele anului. În zona de pre-seed lucrăm în continuare cu partenerii de la TechAngels, programul de accelerare Techcelerator este în derulare şi vom selecta şi de acolo start-up-uri în care vom investi. Probabil 5-8 start-up-uri de accelerare”, spune Dan Mihăescu, partener fondator al GapMinder Venture Partners.
De la înfiinţarea sa, în ianuarie 2018 şi până în decembrie 2019, fondul de venture capital GapMinder a investit în 31 de companii şi a atins o dimensiune a fondului de 45 de milioane de dolari, iar în perioada următoare reprezentanţii businessului spun că numărul investiţiilor va creşte, probabil, la 40. „În principal, ne uităm la companii high-tech care se nasc în România, dar au ambiţia şi capabilităţile de a scala global”, notează Mihăescu.
Despre „câştigătorii crizei”, el spune că businessurile din zona MedTech au avut ocazia, chiar dacă nu în cel mai fericit context, să îşi demonstreze relevanţa pe piaţă. „Pe lângă acestea, urmărim îndeaproape zone precum fintech, securitate cibernetică şi sisteme de autentificare, machine learning şi alte servicii orizontale, de bază ale retailului online. În general, companii care susţin la un nivel de platformă transformarea unor verticale care prioritizează digitalizarea proceselor.” Nu toate start-up-urile însă trebuie sau pot să ridice bani după o reţetă de tip venture vapital, notează el. „Sunt multe oportunităţi acum la trecerea forţată din offline în online, de exemplu în online retail, dar care se pot finanţa din alte surse, de tip angel investor.”
În primele luni ale anului, pe fondul răspândirii pandemiei de COVID-19, numărul companiilor care au venit să ceară finanţare (inbound pipeline) din partea GapMinder a scăzut cu 50%. În schimb, „numărul de companii către care am mers sau mergem noi (outbound pipeline) este relativ constant”, menţionează investitorul. La nivelul bugetelor, la final de martie GapMinder a anunţat că a rezervat până la 1 milion de euro pentru investiţii în cele nouă companii din batch-ul 4 al Techcelerator. „Companiile selectate au ocazia de a accesa şi fonduri din partea TechAngels. În baza parteneriatului dintre cele două entităţi, GapMinder va participa în orice rundă de investiţii cuprinsă între 40.000 şi 200.000 de euro realizată de membrii TechAngels cu o sumă similară. Adiţional, sume mai mari vor merge spre pipeline-ul de companii din zona seed şi serie A pe care le urmărim.”
În ceea ce priveşte „termenii şi condiţiile” impuse pentru acordarea unei finanţări, Mihăescu spune că, la GapMinder, acestea nu au fost ajustate. „Dacă ne place o companie, ne alăturăm ei în termenii obişnuiţi din lumea Venture Capital.” Pe de altă parte, remarcă el, pentru rundele de tip seed studiile arată că numărul de runde, valoarea lor precum şi evaluările au scăzut puternic în ultimele săptămâni faţă de vârful din T4/2019. „Interesant este că a crescut uşor numărul de runde de serie A şi serie B, precum şi dimensiunea acestora. Un lucru pe care punem mai mult accentul acum este acela de a înţelege dacă runda de seed respectivă poate asigura un runway de 18 luni.”
Nevoia de finanţare va fi şi mai mare pentru companiile care vor fi supravieţuit acestei perioade, notează Mihăescu, însă există şi o parte bună: faptul că aceste luni le-au maturizat. „Aşa că atunci când vin să ceară finanţare, multe companii ne aşteptăm să aibă o abordare mai pragmatică, responsabilă. La rândul nostru, le ajutăm să îşi extindă perioada de sustenabilitate bazându-se pe cash-ul din finanţări, plus cel generat.”
În opinia sa, este foarte greu să estimăm cât timp va dura până ce economia locală va reveni la nivelul dinaintea crizei, „mai ales că cele mai multe companii din România nu au început încă să simtă cu adevărat brutalitatea acestei crize macro.” „Sunt diferite scenarii avansate de McKinsey & Co, de Roland Berger, JP Morgan, DB, Goldman Sachs, precum şi alte organizaţii conform cărora perioada de revenire la nivelul precedent poate varia oriunde între 2 ani şi 5 ani. Pentru EU se pare că scenariul cu probabilitatea cea mai mare arată o revenire prin trimestrul 3 din 2023. Evident că astfel de estimări sunt doar orientative şi bazate pe informaţii care se pot modifica în următorul trimestru.”
Pe de altă parte, adaugă Mihăescu, este de aşteptat ca zona de hightech să se revigoreze mult mai devreme. „Sunt semnale destul de puternice că se vor accelera proiectele de transformare digitală care să creeze noi eficienţe operaţionale şi căi de a interacţiona cu clienţii, angajaţii, partenerii proprii. Acest val va fi favorabil şi start-up-urilor din tehnologie.”
Investiţie
„cu de toate”
Alexandru Bogdan, CEO al Roca X, spune că în paralel cu dezvoltarea sectorului de tehnologie, care înregistrează o creştere în rată şi grad de adopţie, fiind sectorul care promite să devină un pilon de dezvoltare pentru economia românească, subsectoarele tech şi-au luat la rândul lor avânt în ultima perioadă, aşa că pentru start-up-uri „este o perioadă înfloritoare, iar digitalizarea se propagă accelerat în toate afacerile şi îşi dovedeşte potenţialul atât ca bază solidă pentru viitorul dezvoltării businessului românesc cât şi în viitorul investiţiilor.” Aşadar, „din punctul de vedere al deciziilor de investment, actualmente, un coş investiţional variat, care include şi sectorul tech, promite să fie cel mai sigur pariu.” Iar dacă privim din perspectiva companiilor, executivul spune că „acest moment de oportunitate de piaţă necesită o susţinere adecvată din punct de vedere financiar, pentru a putea scala şi atinge cât mai rapid potenţialul de adopţie al tehnologiei propuse.”
Lansat anul trecut, portofoliul ROCA X cuprinde în momentul de faţă 14 afaceri în valoare de 2,5 milioane de euro, din Portugalia, Italia, România şi Israel. ROCA X activează în principal în etapele iniţiale de dezvoltare (pre-seed şi seed funding), acestea fiind, potrivit lui Bogdan, zonele cel mai puţin acoperite de sursele financiare existente pe piaţă şi care contribuie semnificativ la dezvoltarea ecosistemului de inovaţie. „De aceea, pe lângă etapa iniţială de dezvoltare, ROCA X îşi păstrează receptivitatea pentru runde ulterioare de susţinere financiară a companiilor din proiect, care să le asigure creşterea accelerată dorită”, subliniază el.
În noul context de piaţă, „în care tehnologia se confirmă ca element cheie pentru depăşirea crizei economice actuale”, executivul spune că ROCA X aplică în continuare aceleaşi măsuri „pe care le recomandăm şi afacerilor pe care le susţinem: teste de stres periodice şi o calibrare permanentă la dinamica din piaţă.”
În primul trimestru al acestui an fondul s-a implicat în cinci noi start-up-uri, care activează pe nişe diferite din tech. Printre afacerile româneşti se numără xVision, tool pentru interpretarea radiografiilor care a dezvoltat şi un feature pentru depistarea coronavirsului, Code of Talent, platformă de micro-learning, Humans, un API pentru conţinut digital, şi Milluu, aplicaţie mobilă dedicată închirierii rezidenţiale, cărora li se alătură FAB, start-up de tech din Israel care oferă o soluţie de monitorizare şi optimizare dedicată parcurilor eoliene bazată pe drone autonome şi rezidente. Tot în T1 din 2020, fondul a făcut şi primul follow on într-un start-up, adică plasarea de capital adiţional în Beez, platforma de cashback care şi-a validat viabilitatea în piaţă şi primul proiect finanţat de ROCA X. „Misiunea noastră nu este afectată de pandemie sau de efectele ei financiare. Dimpotrivă, considerăm că în situaţia curentă, atât din punct de vedere economic cât şi referitor la pieţele de capital, investiţia în start-up-uri inovatoare, agile, cu modele de business flexibile este una dintre cele mai importante opţiuni de plasament smart pe termen scurt şi mediu”, susţine Alexandru Bogdan, adăugând că în ecuaţia alegerii start-up-urilor viabile intră, desigur, şi efectele evenimentelor actuale, alături de evoluţia pieţelor pe care acestea activează. „Dar mizăm pe paleta de modele de business şi creativitatea antreprenorilor cu care suntem în contact în identificarea de noi oportunităţi, în toate domeniile pe care le aveam în focus. Privind imaginea de ansamblu, tehnologia este unul dintre sectoarele cu şanse la dezvoltare accelerată şi o rezistenţă ridicată la criză. Vom continua să sprijinim dezvoltarea acestei industrii pe măsura potenţialului uriaş pe care îl are, obiectivul fiind ca până la finalul anului să susţinem 25 de companii la început de drum.”
Potrivit lui Bogdan, start-up-urile se confruntă momentan cu două provocări, puţin diferite de restul businessurilor în această perioadă: accesul la informaţie de încredere şi reticenţa la nou a mediului de business din România, despre care spune că poate fi toxică. „Dar asta mai înseamnă şi că ecosistemul de start-up-uri este avantajat. Din centrul inovaţiei, antreprenorii de tech anticipează tendinţe şi construiesc infrastructura României digitalizate, şi ne referim aici şi la companiile ROCA X, a căror agilitate şi mobilizare pentru a traversa cu brio situaţia actuală o aplaudăm. Multe dintre businessurile noastre au explorat soluţii la nevoile emergente din piaţă, transformându-le în oportunităţi de business şi, mai important, oportunităţi de inovaţie socială.”
În opinia sa, transparenţa, agilitatea, identificarea oportunităţilor de business şi sharingul acestora cu potenţialii investitori vor consolida încrederea în echipa de fondatorii start-up-urilor şi vor facilita accesul la finanţare în viitorul apropiat. „Pe cât posibil, fondatorii ar trebui să amâne acţiunile efective de finanţare cu 2-3 luni, în primul rând ca să câştige în acest răstimp o mai mare încredere în planurile pe care le expun”, este sfatul său.
Executivul fondului ROCA X este de părere că lipsa tehnologizării e resursa a cărei absenţă din multe companii şi industrii româneşti le face necompetitive. „Şansele economiei la o revenire lină pe un trend ascendent sunt direct proporţionale cu digitalizarea”, spune el. În ceea ce priveşte investiţiile în sectoarele cu cel mai mare potenţial de finanţare în momentul de faţă, Alexandru Bogdan crede că, deşi tentantă, o redirecţionare a energiei către domeniile favorizate de perioada recentă ar fi nesăbuită pe termen mediu şi lung, „aşa că noi ne concentrăm să navigăm prin această incertitudine alături de companiile noastre şi ne conservăm capacitatea de previzionare pentru ideile şi companiile care vor fi în focus după ce această furtună va trece.” Ca trenduri emergente în care se observă o durată lungă de viaţă, remarcă el, eHealth, edutech şi remote work sunt cele trei domenii unde rata de adopţie şi folosire a tehnologiilor a urcat exponenţial în ultima perioadă, „iar proptech, zona de tooluri din real estate, vine din urmă.”
Investiţia, direct proporţională cu rezultatul
Consecinţele economice create de situaţia sanitară nu inhibă în nici un fel planurile de investiţii ale Black Sea Fund, spune Adrian Vasile, founding partner al fondului de private equity înfiinţat în 2019, cu activitate în diferite sectoare printre care se numără servicii medicale, tehnologia informaţiei şi producţie. „Fondul nostru de investiţii are un capital de 43 de milioane euro din care putem investi anul acesta până la 25 milioane euro.” În schimb, adaugă el, toate cazurile de investiţie luate în considerare în februarie 2020 sunt astăzi revizuite în lumina şocului extern indus. „E evident că vânzările următoarelor 12-18 luni vor fi afectate semnificativ de decizia clienţilor de a face investiţii, de sentimentul consumatorilor care îşi văd veniturile şi sănătatea ca fiind în pericol. Soluţia noastră e de a adresa incertitudinea structurând investiţiile în aşa fel încât capitalul investit să fie alocat gradual de-a lungul următoarelor 24 luni în funcţie de rezultatele companiilor în care investim.”
Vasile este de părere că o deteriorare semnificativă şi bruscă a economiei afectează în primul rând firmele cu un bilanţ fragil (puţin numerar în bancă, datorii către furnizori mai mari decât creanţele, credite la bancă scadente). „Aşadar, o contracţie a economiei accentuează diferenţele dintre firmele care concurează într-un anumit sector de piaţă favorizându-le pe cele cu un bilanţ mai solid. Prin urmare, apar firme care au o poziţie competitivă solidă, dar care vor să traverseze turbulenţele economice în siguranţă, asigurându-şi o bază solidă de capital. Un fond de investiţii precum Black Sea Fund poate fi furnizorul unui asemenea capital inteligent, mai ales că o contracţie a pieţei oferă oportunităţi de consolidare a pieţei respective prin preluarea unor competitori.”
Incertitudinea evoluţiei economiei în următoarele 12 luni, remarcă el, este un fapt clasificat la capitolul factorilor care nu pot fi controlaţi. „Nimeni nu poate anticipa cât de rapidă va fi revenirea la parametrii prepandemie. Cine pretinde că ştie îşi face iluzii. Investiţia tipică a fondului nostru are o perioadă de deţinere de 4-7 ani în funcţie de sector (mai scurtă, de pildă, în industria tehnologiei informaţiei). Evident, valoarea unei companii la un moment dat se determină în funcţie de performanţa viitoare, performanţa trecută permiţându-ne doar să înlăturăm o parte din incertitudinea despre viitor.”
În opinia sa, domeniile care au cel mai mare potenţial de finanţare în momentul de faţă sunt: tehnologia informaţiei, serviciile de sănătate şi industria de piese de mecanică fină.
