BusinessMagazin

Tag: postare

  • Comerţul online duce piaţa de poştă şi curierat la peste 4 miliarde lei

    Pe fondul dezvoltării serviciilor logistice şi a cererii în creştere pentru transportul de mărfuri, afacerile din această industrie au crescut în 2017 cu 8% faţă de anul precedent şi cu 130% faţă de 2007, la 3,8 miliarde de lei.

    „Dezvoltarea shopping-ului online a adus o adevărată gură de oxigen în piaţa serviciilor de poştă şi curierat. Văzută de mulţi experţi drept un domeniu în declin, pe fondul dezvoltării tehnologiei (poşta electronică, serviciile de suport online etc.), poşta continuă să rămână, şi în 2019, un serviciu esenţial pentru economie. Curieratul se află în prim-plan cu volume în creştere de la an la an, transportul de pachete de produse fiind unul dintre domeniile în care există în continuare un potenţial semnificativ, dovadă faptul că multe dintre firme reuşesc cu greu să facă faţă cererii de servicii venită în special din sectorul operatorilor digitali (magazine online, servicii de HORECA online etc.)”, au mai menţionat reprezentanţii KeysFin.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cinci greşeli pe care dacă le faci în CV eşti refuzat din start

    Bock recunoaşte că a analizat mai mult de 20,000 de CV-uri şi că în unele zile la Google primea peste 50,000 de CV-uri într-o săptămână. 

    “Unele sunt extraordinare, majoritatea sunt ok, iar multe sunt dezastre”, recunoaşte Bock.

    Principalele greşeli pe care Bock le semnalizează sunt:

    1. Typos. Un studiu din 2013 a găsit faptul că 58% din CV-uri au typos, greşeri de scriere ce nu sunt foarte grave, dar dau o impresie proastă despre candidat. Aceste greşeli sunt fatale, spune Bock, pentru că angajatorii văd în asta o lipsă de atenţie la detalii. Citeşte-ţi CV-ul înainte de a-l preda sau pune pe altcineva să ţi-l citească atent.

    2. Lungimea. Dacă eşti la început de carieră s-ar putea să nu ai o problemă cu asta, dar odată ce ai lucrat câţiva ani în mai multe locuri trebuie să fii atent să nu scrii prea mult pentru că plictiseşti angajatorul. O regulă ar fi, spune Bock,  10 ani de muncă pentru o pagină de CV. Trebuie să sintetizezi, să prioritizezi şi să fii concis.

    3. Formatarea. Dacă nu aplici pentru un job de designer atunci ar trebui să te concentrezi să creezi un CV curat şi eligibil scris cu un font de cel putin 10, margine stânga, dreapta, spaţiu între propoziţii şi coloane etc.

    4. Informaţii confidenţiale. Nu trebuie să divulgi informaţii confidenţiale în CV pentru că nimeni nu ar vrea să angajeze pe cineva care ar putea spune ce nu trebuie. Noi am găsit că între 5% şi 10% dintre CV-uri dezvăluie informaţii confidenţiale.

    5. Minciuni. Nu ar trebui niciodată să minţi în CV, fie că e vorba de studii sau ce abilităţi ai. Oricine e interesat poate verifica aceste informaţii – despre studiile tale, comportamentul la fostul loc de muncă, iar abilităţile, pe care nu le ai, îţi vor fi testate la noul job. Chiar şi aşa, poate ai minţit şi ai fost angajat, apoi peste 15 ani ai fost promovat pe o poziţie importantă şi se descoperă în CV-ul tău o minciună. Ce se întâmplă? Eşti concediat.

     

  • Teleportare pe piaţa serviciilor de curierat

    Piaţa serviciilor de curierat din România a crescut în ultimii ani cot la cot cu dezvoltarea comerţului electronic, însă pe măsură ce comenzile online au accelerat presiunea pe ultima verigă din acest lanţ – companiile care duc pachetele până la uşa clienţilor – soluţiile alternative încep să devină dintr-o nişă o tendinţă în industrie.

    Una dintre soluţiile noi care simplifică procesul de livrare este serviciul de tip click & collect, care permite achiziţia online a unui produs şi ridicarea acestuia din magazin, în cazul retailerilor prezenţi şi în offline, sau de la aşa-numitele pachetomate – dulapuri instalate în diferite locaţii precum centre comerciale, benzinării, parcări în care sunt plasate coletele cu comenzile online pentru a fi ridicate de clienţi la o oră convenabilă prin introducerea unui cod securizat.

    „Circa 90% din piaţa serviciilor de curierar din România este de tip door to door, iar în prezent una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă curierii este lipsa de personal pentru realizarea livrărilor. Pachetomatele reprezintă una dintre soluţiile care rezolvă această problemă, mai ales în perioadele de vârf de peste an, precum cea a sărbătorilor de iarnă, când livrările întârzie foarte mult”, a declarat Marek Różycki, managing partner în cadrul companiei de consultanţă în curierat Last Mile Experts. El a atras atenţia asupra faptului că retailerii online scapă din vedere importanţa serviciilor de livrare, punând accent mai multe pe experienţa digitală a clienţilor, în condiţiile în care doar în momentul livrării au practic o interacţiune „fizică“ cu aceştia, care îi poate determina să cumpere din nou de la acel magazin online sau să nu mai cumpere niciodată, în funcţie de experienţa avută.

    Conform unui studiu efectuat de Metapack, peste 60% din persoanele care fac cumpărături online spun că dacă au avut o experienţă bună în ceea ce priveşte livrarea, vor face în continuare comenzi de la acel magazin online. Totodată, este esenţial ca utilizatorii magazinelor online să aibă mai multe opţiuni pentru livrare, dat fiind că mulţi dintre ei renunţă să realizeze comanda pentru că nu regăsesc o metodă de livrare convenabilă. Astfel, în străinătate au apărut de mai mulţi ani serviciile de tip click & collect.

    „Cea mai grea parte din curierat este last mile-ul din depozit la client. În străinătate, magazinele au servicii de tip click & collect, click & reserve, pick-up in store şi return in store”, a punctat Cătălin Maftei, fondatorul şi CEO-ul companiei locale C Solution SRL, care administrează serviciile plationline.ro, livrarionline.ro şi Poşta Panduri.

    În prezent, în România serviciul de pick-up in store este oferită de câteva magazine online, precum emag.ro, altex.ro, farmaciatei.ro, elefant.ro, decathlon.ro şi myauchan.ro. În ceea ce priveşte serviciile de tip last mile, pe plan local acestea sunt furnizate de Cargus, FAN Courier, Cargus, GSL, DPD, PayPoint, care oferă puncte de tip pick-up/drop-off (PUDO) sau pachetomate exterioare.

    „Noi am fost la cele mai mari târguri dedicate serviciilor de curierat din Europa şi am vorbit cu cei mai mari jucători din industria de profil din ţările europene pentru a afla ce soluţii au ei pentru last mile. Aşa am venit cu soluţia de click & collect pentru piaţa din România”, a precizat el.

    Recent, Poşta Panduri a lansat trei servicii de tip click & collect dedicate pieţei locale de comerţ electronic: teleportarea (ridicarea în câteva ore a produselor achiziţionate online), pachetomate rezidenţiale (din scările de blocuri) şi staţiile poştale digitale Panduri, care integrează primul sistem autonom (digital), complet independent, de livrare automată în atmosferă controlată. Astfel, clienţii magazinelor online nu mai depind de programul curierilor, putând ridica oricând cumpărăturile făcute din locaţiile convenabile lor.

    „Oamenii apreciază aceste soluţii pentru că ei decid când se duc să-şi ridice comanda. Sunt maximum cinci zile în care se pot ridica produsele din pachetomate, însă acestea se ridică în cel mult o zi”, a menţionat Cătălin Maftei.

    Poşta Panduri şi-a construit o reţea proprie de pachetomate încă din 2016, acestea fiind practic nişte dulapuri metalice inteligente amplasate în zonele intens circulate, unde curierul vine şi lasă comanda, iar clientul o ridică atunci când poate. Celulele pachetomatelor sunt de patru dimensiuni – 15 cm, 20 cm, 30 cm şi 60 cm, astfel încât să poată încăpea produse de diferite mărimi. În plus, temperatura din interiorul acestora este controlată, astfel încât dacă aceasta creşte la peste 24, comercianţii care vând produse termosensibile sunt alertaţi automat de sistem.

    Pentru a folosi serviciul de ridicare de la pachetomat, în loc de cel clasic de livrare prin curier, clienţii magazinelor online trebuie să bifeze varianta livrării prin pachetomat atunci când fac achiziţia electronic, bineînţeles, dacă retailerul are încheiat un parteneriat cu Poşta Panduri. În total, compania colaborează cu peste 1.500 de comercianţi online, printre care se numără B&B Collection, QuickMobile, SensoDays, Ideall, CEL, Farmacia Tei, Bebe Tei, LibrariOnline.ro şi ArtSport.ro.

    În prezent, reţeaua Poşta Panduri cuprinde 70 de pachetomate cu peste 1.100 de celule amplasate în marile oraşe din ţară – Bucureşti (26), Braşov (5), Piteşti (4), Cluj (4), Constanţa (4), Timişoara (4), Galaţi (3), Sibiu (2), Satu Mare (2), Ilfov (2), Baia Mare (2), Iaşi (2), Arad (2) şi câte unul la Ploieşti, Sinaia, Brăila, Bacău, Craiova, Râmnicu Vâlcea, Câmpulung, Târgu-Mureş şi Oradea.

    „Lunar, livrăm peste 5.500 de pachete. Pachetomatele noastre pot fi găsite, în 22 de localităţi, în locaţii de interes ca Pipera Plaza, Liberty Center, Plaza România, Carrefour Market, Cora, Auchan, WinMarkt. Unele pot fi accesate la orice oră, în timp ce altele, în funcţie de orarul centrelor comerciale.”

    Anul acesta compania vrea să dubleze reţeaua de pachetomate, odată cu noile servicii lansate, pachetomatele putând fi regăsite şi în alte locaţii, cum ar fi scările de bloc. Mai exact, pachetomatele rezidenţiale se montează în scările blocurilor şi permit atât primirea, cât şi expedierea (returul) coletelor, acestea având câte 16 sau 20 de celule (casete de depozitare) de diverse dimensiuni, în care curierii depun coletele comandate sau locatarii retururile. Pentru a avea un astfel de serviciu acasă, este nevoie ca asociaţia de proprietari/locatari să încheie contracte cu Poşta Panduri. Contractele se încheie pe durata a zece ani, primul an fiind gratuit. Din al doilea an, anual se va plăti o taxă anuală de 120 de euro, iar Poşta Panduri va asigura mentenanţa şi asigurarea pachetomatului. De asemenea, pachetomatele sunt deja instalate în diferite clădiri de birouri din Bucureşti.

    „Proximitatea este foarte importantă. Am instalat pachetomate în complexul de clădiri de birouri West Gate, unde lucrează 6.000 de oameni. Toate coletele sunt ridicate în ziua respectivă”, a subliniat el. 

    O altă metodă prin intermediul căreia clienţii magazinelor online îşi pot ridica comenzile o reprezintă staţiile poştale digitale Panduri. Acestea sunt formate dintr-un container special, cu aer condiţionat, în care sunt montate mai multe pachetomate interconectate în cloud şi un bancomat. Staţiile poştale vor fi plasate în parcările centrelor comerciale şi în ansamblurile rezidenţiale. Accesul în incintă se va face prin echipamente de acces control, iar zona va fi monitorizată video.

    Poşta Panduri a lansat şi un serviciu numit teleportare, care le oferă utilizatorilor posibilitatea de a ridica în câteva ore produsele comandate şi plătite online prin serviciul plăţionline.ro de la pachetomatele din locaţia aleasă.

    „Pentru aceasta, punem la dispoziţia clienţilor noştri sute de celule în pachetomate, unde să aibă deja depozitate o parte din produsele scoase la vânzare prin campanii şi promoţii. Cumpărătorul va putea deschide celula cu codul unic de ridicare primit prin SMS pe telefon, după efectuarea plăţii online”, potrivit reprezentanţilor C Solution SRL. Compania urmează să lanseze în curând primele implementări ale serviciului de teleportare, realizate pentru librariaonline.ro şi bebetei.ro.

    Cum se utilizează însă pachetomatele? Sistemul este simplu de utilizat. Odată ajunşi la locaţia aleasă, clienţii se conectează la pachetomat prin intermediul aplicaţiei dedicate Poşta Panduri şi a tehnologiei Bluetooth, lockerul deschizându-se automat după ce identifică codul primit prin SMS de utilizatori atunci când au plasat comanda online.

    Compania C Solution SRL a avut anul trecut o cifră de afaceri de 1,35 milioane euro, iar pentru 2019 ţinteşte afaceri de peste 1,5 milioane de euro. Majoritatea businessului – 70% – este generată de platforma plationline.ro, primul procesator pentru tranzacţiile online din România. Investiţia pentru dezvoltarea şi implementarea serviciului PostaPanduri.ro se ridică la 425.000 euro, aferentă perioadei 2016-2018, şi va fi suplimentată anul acesta cu încă 300.000 euro pentru extinderea şi consolidarea reţelei.

    „Încă nu ne-am recuperat investiţia iniţială, care provine doar din fonduri proprii, însă am ajuns la pragul de rentabilitate”, a punctat Cătălin Maftei.
    Poşta Panduri nu este însă singurul jucător de pe piaţa locală care a instalat pachetomate în diferite locaţii din ţară, eMAG, cel mai mare magazin online de pe piaţa locală, lansând în noiembrie anul trecut în Bucureşti o reţea proprie de automate de livrare. Aceasta urma să ajungă la 100 de unităţi până la finalul anului trecut, iar din 2019 să fie extinsă la nivel naţional, fiind folosită în primă fază ca metodă de livrare a comenzilor de clienţii care şi-au achitat comenzile online cu cardul. Automatele de livrare eMAG sunt situate în spaţii unde să poată fi accesate 24 de ore din 24, respectiv în benzinării OMV Petrom. Spaţiile de depozitare din automate sunt suficient de mari încât să permită livrarea unui laptop sau a unui televizor mai mic.

    În viitor, potrivit lui Iulian Stanciu, CEO-ul eMAG, automatele de livrare vor putea fi utilizate şi pentru a prelua produsele care sunt returnate de clienţi şi vor integra totodată şi terminale de plată, astfel încât clienţii să poată achita comenzile direct acolo, cu cardul.

    „Noi nu vom introduce plata la pachetomate pentru că acest lucru ar distruge de fapt serviciul în sine. S-ar pierde mai mult timp pentru realizarea plăţii, creându-se cozi, ceea ce ar anihila din avantajele serviciului – simplitate şi rapiditate”, a punctat Cătălin Maftei, dând exemplu cazul Singaporelui, unde s-au scos terminalele de plată de la pachetomate după ce s-au creat cozi, iar oamenii începuseră să renunţe la serviciu.

    Serviciile de tip click & collect sunt soluţii care vor deveni tot mai folosite în următorii ani şi în România, în condiţiile în care deja pe pieţele din străinătate sunt utilizate cu recurenţă pentru simplificarea şi eficientizarea procesului de livrare către clienţi. 

    Cine este Marek Różycki?

    A absolvit Universitatea Birmingham (Marea Britanie) cu diplomă în Finanţe-Bănci.

    În 1990 s-a mutat în Polonia, unde a lucrat la DHL Polonia pe poziţia de controlor financiar.

    Apoi a lucrat la mai multe companii, precum Coopers & Lybrand, Kraft, Allied Domecq, Grand Metropolitan, MonSanto, Poşta din Suedia şi La Poste/DPD.

    A fost vicepreşedinte pe Europa în cadrul Amazon, responsabil cu setarea operaţiunilor logistice ale retailerului american în ţările europene.

    Are experienţă antreprenorială, înfiinţând Masterlink în Polonia, companie ce ulterior a fost cumpărătă de DPD şi este astăzi DPD Polonia, lider pe piaţa poloneză de curierat.

    În prezent este managing partner în cadrul companiei de consultanţă în domeniul logisticii Last Mile Experts.

    A fost consilier sau membru în board pentru mai multe companii de curierat din Europa, precum Pekaes SA, InPost, DPD (în mai multe ţări) şi Urgent Cargus.

  • #10yearchallenge: Postare virală sau antrenament pentru roboţi?

    Dincolo de latura amuzantă, „10 year challenge“ ar putea ascunde ceva mult mai serios, şi anume o metodă de a antrena algoritmii să recunoască modul în care oamenii îmbătrânesc, perfecţionându-şi astfel sistemele de recunoaştere facială. Pare o simplă teorie a conspiraţiei, dar e una prezentată de tot mai mulţi analişti sau jurnalişti de tehnologie.

    Cei de la Wired pleacă de la următoarea ipoteză: să spunem că cei de la Facebook vor să antreneze un algoritm de recunoaştere facială pe o serie de caracteristici, aşa cum ar fi progresia vârstei. Ideal ar fi să existe un set larg de date care să conţină un număr semnificativ de portrete; ar ajuta, de asemenea, ca acestea să fie datate la o distanţă fixă de ani – în acest caz, 10. Facebook ar putea să caute în fotografiile de profil ale oamenilor, la datele la care acestea au fost postate şi la datele EXIF (Exchangeable Image File, set de informaţii ataşate unei imagini – n.red.), dar asta ar genera şi o cantitate importantă de conţinut fals, pentru că oamenii nu postează întotdeauna fotografii la momentul la care au fost luate sau în ordine cronologică. Frecventă este şi situaţia în care oamenii nu postează ca imagine de profil fotografii proprii, ci fotografii cu peisaje sau chiar animale de companie. Ar fi, prin urmare, mult mai uşor să ai două imagini care se încadrează perfect în normele cerute de algoritm; dacă există şi un hashtag care să semnalizeze apariţia imaginilor, cu atât mai bine.

    Nici chiar datele EXIF nu sunt întotdeauna sigure – spre exemplu, dacă cineva face o poză unei fotografii şi urcă apoi poza pe o reţea socială, datele EXIF nu vor reflecta imaginea originală, ci poza făcută de utilizator, scrie Kate O’Neill, autoarea articolului din Wired.

    Revenind la „10 year challenge“, unii utilizatori au oferit chiar informaţii suplimentare: „eu în 2009 la Sinaia / eu în 2019 la Ateneu“, dând şi mai multă acurateţe imaginilor postate.

    Pe de altă parte, foarte mulţi utilizatori ai Facebook au postat imagini cu legătură indirectă cu provocarea, spre exemplu schiţe cu starea autostrăzilor în 2008 şi starea lor în 2018. Dar aceste parodii au apărut recent, la 2-3 săptămâni de la viralizare, iar analiştii ştiu că cele mai de încredere seturi de date sunt cele apărute în prima perioadă de după viralizarea unei astfel de postări. Facebook neagă, desigur, orice implicare în „10 year challenge“: „Este vorba de o postare generată de utilizatori care s-a viralizat“, a declarat un purtător de cuvânt al reţelei de socializare celor de la Wired. „Facebook nu a pornit acest trend, iar provocarea se referă la poze care există deja în baza de date. Trebuie să amintim şi că utilizatorii au posibilitatea de a opri oricând recunoaşterea facială.“

    Privind la evenimentele ultimelor 12 luni, pare o provocare să dăm crezare celor spuse de Facebook. Scandalul Cambridge Analytica a ridicat numeroase semne de întrebare vizavi de modul în care datele personale ale utilizatorilor sunt colectate şi ulterior folosite; multe dintre acestea au rămas încă fără răspuns, iar companiile caută metode de a transparentiza şi mai ales proteja fluxul de date private. 87 de milioane de utilizatori au fost afectaţi de acest scandal, pornit de la o aplicaţie ce funcţiona în cadrul platformei Facebook şi care a colectat datele personale ale utilizatorilor şi ale prietenilor utilizatorilor care au accesat-o.Respectivele date au fost utilizate mai târziu de Cambridge Analytica pentru campania prezidenţială a lui Donald Trump, servind drept instrumente de profilare. Dintre cele 87 de milioane de conturi afectate, peste 100.000 aparţin românilor. În momentul în care Christopher Wylie, director de cercetare în cadrul companiei Cambridge Analytica, a ieşit în faţă şi a discutat cu publicaţia britanică The Guardian despre modul în care firma ajută campania lui Trump, reacţia reprezentanţilor Facebook a fost una defensivă. Mai exact, aceştia au declarat că problema a pornit de la faptul că firma de consultanţă Cambridge Analytica i-a minţit şi a abuzat de politica companiei. Criticii au aruncat ulterior vina şi asupra reţelei de socializare, cerând o serie de explicaţii în numele utilizatorilor şi solicitând noi reglementări pentru companiile de profil.

    În luna decembrie, cei de la New York Times au dezvăluit că Facebook a permis unor companii din domeniul tehnologiei, precum Amazon, Spotify şi Microsoft, să aibă acces la mesajele private ale utilizatorilor.

    Potrivit documentelor obţinute de publicaţia americană, Facebook a oferit Netflix şi Spotify acces la mesajele private ale utilizatorilor pentru a promova show-uri şi piese prin intermediul mesageriei reţelei. În urma unor înţelegeri speciale încheiate, compania Bing a putut vedea listele de prieteni ale utilizatorilor, fără consimţământul acestora. Amazon a avut acces la numele şi datele de contact ale utilizatorilor, prin intermediul prietenilor acestora, iar Yahoo a folosit platforma pentru a vedea mesaje private.

    Înţelegerile încheiate între Facebook şi aceste companii au avut ca scop, pe de o parte, creşterea numărului de utilizatori ai reţelei de socializare online şi promovarea acesteia. Pe de altă parte, companiile au putut să îşi promoveze produsele şi serviciile mult mai eficient în ceea ce priveşte publicul ţintă.
    The New York Times scrie că Facebook a încheiat astfel de înţelegeri cu peste 150 de companii, cele mai multe fiind distribuitori online, din divertisment şi alte domenii tehnologice.

    Potrivit unui oficial de la Facebook, niciunul dintre aceste parteneriate nu a încălcat regulile privind protejarea datelor personale ale utilizatorilor şi reglementările din domeniul comerţului, iar companiile au fost obligate să respecte politicile reţelei de socializare online privind abonaţii.

    Mai mult, accesul oferit acestor companii s-a tradus printr-o îmbunătăţire a serviciilor sale. De asemenea, nu a fost nevoie să ceară permisiunea utilizatorilor în acest sens, pentru că accesul este reglementat prin regulile de folosire a Facebookului.

    Tot în luna decembrie, Facebook a anunţat că a expus fotografiile private a milioane de utilizatori fără permisiunea acestora.

    Compania a anunţat că o eroare recent descoperită a permis unei aplicaţii dezvoltate de terţi să acceseze fotografii pe care oamenii nu le-au încărcat în platformă drept „publice”. Facebook a anunţat că peste 6,8 milioane de utilizatori au fost afectaţi.

    Comisia pentru Protecţia Datelor din Irlanda, autoritatea care supraveghează măsura în care Facebook s-a conformat la legislaţia europeană, a anunţat vineri că a lansat o anchetă asupra Facebookului, ca urmare a breşelor de securitate multiple cu care s-a confruntat compania anul acesta.

    Utilizatorii au fost expuşi timp de 12 zile în luna septembrie, potrivit unei postări pe blogul oficial al lui Tomer Bar, engineering director în cadrul companei.
    Concluzionând astfel că Facebook are destule probleme în ceea ce priveşte credibilitatea, următoarea întrebare care trebuie ridicată e următoarea: este demersul în sine unul negativ?

    Perfecţionarea algoritmilor de recunoaştere facială este un lucru care poate avea multe beneficii, lucru dovedit de un proiect de anul trecut al poliţiei din New Delhi, India. Folosind tehnologia de recunoaştere facială, aceştia au găsit, în doar patru zile, peste 3.000 de copii pierduţi. Dacă aceştia ar fi dispărut cu mai mult timp în urmă, să spunem mai mult de un an, e posibil ca tehnologia de azi să nu îi fi putut depista.

    În mod uzual, recunoaşterea facială e folosită mai ales în publicitate: algoritmii ţintesc anumit grupuri demografice şi le livrează un tip de publicitate. Specialiştii vorbesc însă şi alte posibile utilizări, aşa cum ar fi în industria de asigurări: cineva care îmbătrâneşte mai repede ar urma să plătească poliţe mai mari decât cei care se păstrează, cel puţin fizic, într-o formă mai bună.

    Aşa cum e cazul de cele mai multe ori, avansul tehnologic are părţi bune şi rele. Problema legată de „10 year challenge“, în cazul în care se va dovedi că Facebook a pornit această mişcare, e că reţeaua de socializare a trădat încă o dată încrederea utilizatorilor săi.

    Noi, ca utilizatori, ar trebui să înţelegem mult mai bine modul în care facem publice informaţii private. Ca utilizatori, ar trebui să fim conştienţi că datele pe care le transmitem pot fi folosite, fără ştiinţa noastră, în folosul unor companii.

  • Permanent în vacanţă! Ce înseamnă asta pentru copiii bogaţi ai Instagramului – GALERIE FOTO

    Copiii bogaţi ai Instagramului stârnesc zilnic invidia şi admiraţia urmăritorilor cu postări din destinaţiile exotice în care au mers de sărbători, în care mulţi nici nu îndrăznesc să viseze că vor ajunge.

    Fie că se relaxează cu băuturi sofisticate pe marginea piscinelor, petrec câteva ore citind reviste gossip în lounge-urile de clasa întâi ale aeroporturilor sau îşi fac poze pe plaje exotice şi în vârful zgârie-norilor, influencerii de top de pe reţelele sociale ştiu cum să capteze atenţia publicului! E şi normal, când, în locul unui mic dejun obişnuit, vezi moştenitorii imperiilor financiare sau antreprenori de succes savurând masa de dimineaţă în safari, alături de girafe şi elefanţi.

  • Cumpărături online: Poşta Română lansează un serviciu prin care se pot returna produsele comandate de pe două site-uri

    Poşta Română preia mărfurile pe care clienţii doresc să le returneze în termen de 30 de zile de la achiziţie, le transportă şi le livrează la adresele indicate de către beneficiar.

    „Clientul se va prezenta într-unul din cele peste 500 de oficii poştale PostCollect, cu produsul ambalat în condiţii aferente coletelor poştale. Va înmâna oficiantului numărul AWB generat de site-ul retailerului după aprobarea cererii de retur. Timpul de livrare pentru o astfel de trimitere este Z + 3 zile lucrătoare, de la data prezentării trimiterii în subunitatea poştală”, au detaliat reprezentanţii Poştei Române, într-un comunicat de presă transmis vineri.
     
    Trimiterile PostCollect „Retur 30” se pot monitoriza prin Track&Trace, pe site-ul Poştei Române, de la prezentare, până la livrarea către beneficiar.
     

  • O tânără din România a „inventat” casa pentru care nu ai nevoie de autorizaţie si este rezistentă la cutremur şi foc – FOTO

    Posta Maria a realizat, în scop demonstrativ, o casă dintr-un container industrial, de tip birou. Aceasta are izolaţie, aer condiţionat şi multă lumină. Tîrgumureşeanca spune că există posibilitatea construirii unei astfel de case şi din containere maritime care sunt mult mai rezistente, însă cu mai puţine facilităţi, relatează Radio Mureş.

     Containerul maritim nu are izolaţie. La fel, nu are sistem electric încorporat. Cel industrial are. Din acesta am făcut atelierul meu şi, momentan, îl folosesc ca şi atelier dar, între timp, dacă doresc să schimb ceva, atunci pot să-l folosesc şi pentru casă de weekend, de exemplu, sau pentru orice.”

    O casă construită din containere are mai multe avantaje: nu necesită proiect şi nici autorizaţie de construcţie deoarece se poate amplasa direct pe teren. În plus, e rezistentă la cutremur şi foc. Costurile sunt comparabile cu cele ale construcţiilor clasice, spune Posta Maria:

     Nu are nevoie de autorizaţie de construcţie, nu are nevoie de un proiect anume pentru realizarea unei case pentru că este ca şi un joc Lego. Se montează unul lângă celălalt, se pot pune la etaj… deci, numai creativitatea nu are limite. Costul unei astfel de case este undeva între casa de cărămidă şi cea de lemn. Deci, costurile sunt undeva la mijloc şi includ toate amenajările, tot ce ţine de construcţie.”
     

     

  • Simona Halep îşi anunţă RETRAGEREA din turneul de la Moscova

    „Am încercat tot ce am putut pentru a fi în formă, am vrut cu adevărat să joc aici la Moscova, dar, din păcate, problemele la coloană îmi provoacă încă durere şi nu vreau să îmi asum niciun risc inutil.

    Deşi este dezamăgitor, ştiu că este important să îmi pun pe primul loc sănătatea. Mi-am petrecut câteva zile minunate aici la Moscova şi le doresc tuturor succes la acest turneu”, a scris Simona Halep.

    În locul constănţencei organizatorii Kremlin Cup au introdus-o pe tablou sportiva din Grecia Valentini Grammatikopoulou (170 WTA).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Filmarea de pe Facebook care i-a adus unei societăţi timişorene o amendă de 50.000 de lei

    Filmarea a fost realizată în zona CET Sud, la ieşire din Timişoara. După ce au văzut imaginile, inspectorii de mediu au identificat făptaşii. Nu a fost greu, din moment ce în filmare se vede şi numărul de înmatriculare al maşinii.

    ”Urmare a postărilor apărute pe unele reţele de socializare, ce conţin un material video în care o vidanjă descarcă necontrolat ape uzate, comisarii GNM din cadrul Comisariatului Judeţean Timiş s-au autosesizat şi au deschis o anchetă. Întrucât proprietarul vidanjei a fost identificat după numărul de înmatriculare al acesteia, imediat, s-a dispus un control la sediul societăţii ce deţine aceasta autoutilitară.

    În urma controlului, comisarii GNM au ajuns la concluzia că pentru apele uzate menajere vidanjate nu s-a asigurat descărcarea controlată în staţia de epurare a Municipiului Timişoara, cu asigurarea trasabilităţii şi dovada îndeplinirii condiţiilor de calitate a apelor uzate, acestea fiind descărcate – conform precizărilor reprezentanţilor societăţii – în căminele existente de-a lungul reţelei de canalizare municipală, aspect ce contravine prevederilor legale şi actelor de reglementare/avizelor deţinute pentru desfăşurarea activităţii din punct de vedere al protecţiei mediului”, au transmis cei de la Garda de Mediu, scrie banatulazi.ro

     

     

  • Mihai Bobonete: „In spatele oricarui barbat de succes,a fost tot timpul o masina rosie ,veche, cu care francezii carau ouă pe coasta de Azur

    „In spatele oricarui barbat de succes,a fost tot timpul o masina rosie ,veche,cu care francezii carau ouă pe coasta de Azur la bogati si ca sa nu le sara din cofrage ,au inventat Deux Chevaux, masina e din 1980 iar pe sotie o am din 1995 si o iubesc tare mult…

    Defapt asta era idea dar m-ati luat voi cu intrebarile despre masina si m-am pierdut…uite ca si acum…cum?…nu a intrebat nimeni nimic?…scuze atunci!;)”, a scris actorul.