BusinessMagazin

Tag: posibilitate

  • Dormim mai mult cu o oră: Când trece România la ora de iarnă?

    România trece în noaptea de sâmbătă spre duminică, data de 30 octombrie, la ora oficială de iarnă, ora 4:00 urmând să devină ora 3:00 şi vom dormi mai mult cu o oră. 

    Acest mecanism de schimbare a orei este folosit de România din 1932, acesta fiind folosit de peste 100 de ţări din întreaga lume.

    Ora de iarnă este ora legală oficială standard, de multe ori doar ora oficială, legată de conceptul de oră astronomică, folosită în mod normal în majoritatea ţărilor sau teritoriilor, în special în emisfera nordică, acoperind calendaristic, de obicei, perioada cuprinsă între lunile octombrie a unui an şi aprilie a anului următor.

    Ora de iarnă este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărei scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui, prin mutarea înapoi a orei oficiale cu o oră. Cel care s-a gândit prima dată la posibilitatea introducerii acestui tip de orar convenţional a fost un neo-zeelandez pe numele Hudson, în 1898.

     

  • Ce spun oficialii MidEuropa şi cei ai Medicover despre o posibilitatea de a-şi uni forţele pe piaţa de sănătate privată din România?

    Oficialii fondului de investiţii MidEuropa Parteners, proprietarul reţelei de sănătate privată Regina Maria, spun că nu comentează zvonurile privind o posibilă tranzacţie cu Medicover. De cealaltă parte, oficialii Medicover România neagă că ar exista discuţii în acest sens.

    ZF a scris ieri că fondul de private equity MidEuropa Partners, proprietarul Regina Maria, şi grupul suedez Medicover, discută în birourile centrale de la Londra şi, respectiv, Stockholm despre posibilitatea de a-şi uni operaţiunile din România sub aceeaşi umbrelă.

    „Politica firmei este să nu comentă zvonurile din piaţă”, a spus Berke Biricik, executivul care conduce operaţiunile MidEuropa pe plan local.

    În România, MidEuropa a venit iniţial în anii 2000, iar mai activ în 2015, când a preluat operatorul de servicii medicale private Regina Maria într-o tranzacţie de circa 120 mil. euro, conform datelor de la acea vreme.

    Fondul ce deţine în portofoliul local companii precum Regina Maria (sănătate), Profi (supermakerturi) şi Cargus (curierat) a încercat vânzarea Regina Maria către terţi în mai multe rânduri, potrivit datelor din piaţă. Pentru că nu a reuşit, fondul de private equity , unul dintre cei mai importanţi investitori financiari din România în ultimele două decenii, a vândut operatorul de sănătate privată Regina Maria, însă cumpărătorul este tot el, spun sursele din piaţă. Reprezentanţii MidEuropa nu au confirmat niciodată informaţia ZF.

    Oficialii grupului Medicover, ce deţin în România atât clinicile şi spitalul cu acelaşi nume, cât şi reţeaua de laboratoare Synevo, liderul pieţei de profil, neagă că ar purta discuţii cu MidEuropa privind operaţiunile din România.

    „Explorarea oportunităţilor de expansiune prin achiziţii face parte din activitatea normală a grupului Medicover. Cu toate acestea, în acest caz putem confirma că nu suntem în discuţii cu Regina Maria şi nici cu proprietarul Regina Maria cu privire la o fuziune”, spun oficialii Medicover în România.

    Medicover, ce are o prezentă de aproape 30 de ani pe piaţa locală, are o amprentă mult mai restrânsă în România pe segmentul de clinici, comparativ cu primii jucători – MedLife şi Regina Maria. Însă grupul suedez este foarte puternic pe segmentul de laboratoare, unde deţine reţeaua Synevo, liderul pieţei de profil. Deşi Synevo şi Medicover sunt operate pe entităţi juridice separate, ele sunt amândouă parte a Medicover.

    Astfel, ideea celor doi giganţi de a-şi uni forţele pe piaţa din România aduce beneficii diferite fiecărei părţi în parte, spun sursele ZF. MidEuropa Partners şi-ar întări prezenţa pe segmentul de laboratoare şi ar putea în final să obţină un preţ mai bun dintr-o eventuală vânzare ulterioară a companiei nou create. Medicover, pe de altă parte, a rămas în urmă în cursa dezvoltării din România, cursă în care Regina Maria şi MedLife s-au întrecut în achiziţii menite să le asigure o poziţie la vârful pieţei. Fiecare dintre cei doi jucători a făcut în ultimii 5-6 ani câteva zeci de preluări de ope­ratori privaţi mai mici, ce deţineau clinici ori spitale. Medicover a fost mult mai temperat în achiziţii, iar acum este greu să mai ajungă din urmă ceilalţi jucători.

     

     

     

  • Premierul Republicii Moldova, Natalia Gavriliţă, se teme de o posibilă invazie militară rusă

    Republica Moldova se teme de o posibilă invazie militară a Rusiei, întrucât operaţiunile militare ruse par să se extindă spre sud-vestul Ucrainei, apropiindu-se de regiunea separatistă moldoveană Transnistria, unde sunt staţionate trupe ruse.

    Republica Moldova “a avut o istorie tumultoasă, într-o regiune complicată; nu doar că a fost parte a Uniunii Sovietice, a făcut parte şi din România în perioada dintre Primul şi al II-lea Război Mondial, majoritatea populaţiei este vorbitoare de limbă română, dar avem şi ucraineni, ruşi, bulgari şi găgăuzi, o minoritate vorbitoare de turcă. La ultimele alegeri, oamenii au votat masiv pentru o majoritate proeuropeană, pentru un parcurs al instituţiilor democratice, pentru combaterea corupţiei, asigurarea respectării drepturilor omului şi, desigur, pentru eforturile de integrare europeană. Deci, obţinerea statutului de candidat pentru integrarea europeană a fost o victorie semnificativă pentru Moldova, una pe care oamenii au aşteptat-o mult timp, dar este foarte nefericit că se întâmplă într-un astfel de context complicat în regiune şi în vremuri atât de oribile pentru Ucraina”, afirmă Natalia Gavriliţă într-un interviu acordat postului de televiziune CNN.

    Întrebată dacă este îngriorată că armata rusă ar putea ataca şi Republica Moldova, Natalia Gavriliţă a răspuns: “Suntem îngrijoraţi, desigur, acesta este un risc, deocamdată este un scenariu ipotetic, dar dacă operaţiunile militare se deplasează mai departe spre sud-vestul Ucrainei şi spre Odesa, atunci sigur că suntem foarte îngrijoraţi, mai ales ţinând cont de faptul că sunt trupe pe teritoriul regiunii secesioniste Transnistria. Facem tot posibilul pentru a menţine pacea şi stabilitatea şi pentru a ne asigura că luptele nu escaladează”, a precizat premierul Republicii Moldova.

    “Actuala situaţie este foarte dificilă nu doar pentru Moldova, ci şi pentru orice stat mic, pentru orice ţară care se bazează pe ordinea internaţională axată pe reguli; dacă o ţară poate lansa un război pentru anexarea de teritorii, fără niciun respect faţă de ordinea internaţională, atunci, din acest punct de vedere, nu este nimeni în siguranţă şi cred că numeroase ţări sunt îngrijorate”, a subliniat Gavriliţă.

  • Cum distingem fructele sănătoase de cele cu substanţe chimice?

    Cum putem să ne dăm seama că fructele sunt pline de substanţe chimice?
    Uneori este dificil să alegi fructe sănătoase fără substanţe chimice, deoarece mulţi producători şi vânzători tratează fructele pentru a le păstra proaspete şi atractive cât mai mult timp posibil.
    Este foarte important să ştim să alegem fructe coapte, proaspete, care nu au fost tratate cu substanţe chimice.
    Majoritatea fructelor şi legumelor pot fi păstrate timp de cel puţin câteva săptămâni, dacă condiţiile sunt potrivite. Până la aproximativ 10% din fructele şi legumele noastre „proaspete” au provenit din străinătate.

    Fructele sunt refrigerate cât mai repede posibil după recoltare, astfel încât să se deterioreze mult mai lent. Dar oare noi cum putem să ne dăm seama când acestea sunt pline de substanţe chimice?

    Banana

    Bananele sunt fructe populare şi ieftine, care sunt disponibile în magazine pe tot parcursul anului. Consumul de banane este foarte bun pentru sănătate, aşa că mulţi oameni le cumpără.

    Pentru a alege banane proaspete şi sănătoase, fără substanţe chimice, trebuie să acordaţi atenţie aspectului lor. Dacă coaja fructului este galbenă, dar tulpinile sunt încă verzi, atunci înseamnă că au fost tratate cu substanţe chimice.

    Bananele coapte şi proaspete au o culoare galbenă atractivă, coaja netedă impecabilă, fără urme. Ele pot avea mici pete negre sau maro închis la suprafaţă. Când fructul este stors, se simte moliciunea acestuia.

    Înainte de a mânca fructele, trebuie să le clătiţi sub jet de apă timp de câteva minute pentru a elimina toate substanţele nocive.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Ucraina atrage atenţia privind o posibilă epidemie de holeră în Mariupol

    Un consilier al primarului oraşului portuar Mariupol a declarat marţi că apa potabilă a fost contaminată de gunoaie şi cadavre în descompunere după luni de asediu şi atrage atenţia cu privire la o posibilă epidemie de holeră în oraşul ocupat de ruşi, potrivit NBC News.

    Mariupol, oraşul ucrainean bombardat fără încetare şi asediat de forţele ruseşti timp de luni de zile, s-ar putea confrunta cu o epidemie mortală de holeră, au avertizat oficialii locali citaţi de NBC News.

    Un consilier al primarului oraşului portuar ocupat a declarat marţi că apa potabilă a fost contaminată de gunoaie şi cadavre în descompunere, crescând riscul unei epidemii de holeră.

    „Cuvântul <holeră> nu vine doar de la noi acum, ci şi din interiorul oraşului”, a declarat Petro Andriushchenko la televiziunea ucraineană.

    El a adăugat că oficialii oraşului au primit informaţii potrivit cărora un oraş rusesc din apropiere, aflat peste graniţă, pregăteşte unităţi de boli infecţioase în cazul unei epidemii de holeră care ar putea afecta trupele ruseşti din Mariupol.

    „Deci, într-adevăr, această ameninţare nu este recunoscută doar de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi de noi, ci şi de ocupanţi”, a spus el.

    Într-un alt interviu televizat marţi, Andriuşcenko a declarat că autorităţile ruse care controlează Mariupol au închis efectiv oraşul şi au introdus o carantină autoimpusă.

    „Situaţia este cu adevărat destul de periculoasă”, a spus el, adăugând că speră că ruşii vor permite intrarea în oraş a experţilor epidemiologici, ucraineni sau internaţionali, pentru a ajuta la controlul situaţiei de acolo.

    NBC News precizează că nu a putut confirma în mod independent afirmaţiile lui Andriuşcenko.

    Acestea au venit după ce consiliul municipal din Mariupol a avertizat săptămâna trecută că portul de la Marea Azov este în pragul unei creşteri a numărului de boli infecţioase. Acesta a declarat săptămâna aceasta că oraşul „se îneacă literalmente în gunoaie şi ape uzate”, deoarece sistemele sale centrale de alimentare cu apă şi de canalizare au fost oprite. Căldura de vară a grăbit descompunerea a mii de cadavre aflate sub dărâmături, ceea ce a agravat problema, a spus acesta.

    Vineri, consiliul l-a citat pe primarul din Mariupol, Vadim Boichenko, care a declarat că zeci de mii de oameni din oraşul devastat ar putea muri de dizenterie şi holeră.

  • Rapoarte privind un atac chimic în Mariupol, oficialii occidentali monitorizează

    Oficialii occidentali au reacţionat la informaţiile privind un posibil atac chimic în oraşul ucrainean Mariupol, arată Sky News.  

    Secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby, a declarat: “Suntem conştienţi de rapoartele din mass-media sociale care susţin că forţele ruse au desfăşurat o potenţială muniţie chimică în Mariupol, Ucraina. Nu putem confirma în acest moment şi vom continua să monitorizăm îndeaproape situaţia”.

    El a adăugat că aceste rapoarte, dacă sunt adevărate, „sunt profund îngrijorătoare şi reflectă îngrijorările pe care le-am avut cu privire la potenţialul Rusiei de a folosi o varietate de agenţi de control al revoltei, inclusiv gaze lacrimogene amestecate cu agenţi chimici, în Ucraina”.

    Ministrul britanic de externe Liz Truss a adăugat pe Twitter: “Rapoarte potrivit cărora forţele ruseşti ar fi putut folosi agenţi chimici într-un atac asupra populaţiei din Mariupol. Lucrăm de urgenţă cu partenerii pentru a verifica detaliile. Orice utilizare a unor astfel de arme ar fi o escaladare în acest conflict şi îi vom cere socoteală lui Putin şi regimului său.”

    Ministrul irlandez de externe, Simon Coveney, a scris pe Twitter: “Rapoarte foarte îngrijorătoare din mai multe surse despre posibila utilizare a armelor chimice în Mariupol. Este nevoie de o verificare urgentă a faptelor de către partenerii internaţionali.”

    În discursul său de luni seara, preşedintele Volodimir Zelenski a spus că forţele ruse ar putea folosi arme chimice în Ucraina, dar nu a spus că armele chimice au fost deja folosite.

    La începutul zilei au existat rapoarte neconfirmate care sugerau că ar fi fost folosite arme chimice într-un atac asupra oraşului Mariupol. Preşedinta Comisiei parlamentare pentru integrarea Ucrainei în UE, Ivanna Klympush, a declarat că Rusia a folosit o “substanţă necunoscută” asupra oraşului. Sky News nu a reuşit să verifice în mod independent niciuna dintre aceste afirmaţii.

    Petro Andryushchenko, un consilier al primarului din Mariupol, a scris pe canalul său Telegram că rapoartele privind atacul nu au fost confirmate şi că se aşteaptă să ofere detalii şi clarificări mai târziu.

  • Obligaţiunile ruseşti se prăbuşesc. Investitorii se tem că Rusia ar putea intra în incapacitate de plată pentru prima dată din 1998

    Obligaţiunile ruseşti s-au prăbuşit luni, întrucât investitorii se pregătesc pentru posibilitatea ca cea mai recentă serie de sancţiuni impuse de ţările vestice asupra Rusiei să împingă Moscova în incapacitate de plată pentru prima oară din 1998 până azi, potrivit FT.

    SUA şi Europa au luat noi măsuri în weekend într-o încercare de a deconecta Rusia de la sistemele financiare globale, din cauza invaziei pe care o conduce Vladimir Putin în Ucraina. Mutările au generat temeri cu privire la modul în care cei care au cumpărat datorii ruseşti vor reuşi să îşi primească dobânzile sau principalul din datorie.

    Sancţiunile care lovesc banca centrală a Rusiei în acest moment ar putea aduce problemele pentru momentul în care aceasta va încerca să pună la lucru rezervele strategie străine de 600 de miliarde de dolari pentru a impulsiona finanţele ţării.

    Astfel, pieţele iau în calcul posibilitatea ca o ţară cu o datorie de doar 20% din PIB să intre în incapacitate de plată faţă de cei care au cumpărat datoriile ruseşti.

    „Intrarea Rusiei în incapacitate de plată este o posibilitate”, a notat Tim Ash, economist în cadrul BlueBay Asset Management.

    Obligaţiunile ruseşti denominate în dolari s-au prăbuşit luni. Cea mai mare emisiune de obligaţiuni, de 7 miliarde de dolari, care ajunge la maturitate în 2047 a înregistrat o înjumătăţire a preţului până la 33 de cenţi la dolar, un nivel asociat cu situaţiile care presupun un înalt stress financiar, potrivit datelor Tradeweb

    Evoluţia a venit în urma deciziei S&P Global de a retrograda Rusia în pieţele financiare la statutul de „junk”.

  • Jack Dorsey vrea să revoluţioneze minarea de Bitcoin. Fostul CEO al Twitter îşi doreşte ca oricine să poată mina Bitcoin în propria casă

    Block, compania de plăţi cunoscută anterior drept Square, va construi un sistem de minare de Bitcoin şi începe să angajeze oameni pentru a demara proiectul, a anunţat un executiv al companiei, joi, potrivit Bloomberg.

    „Vrem să facem minarea mai distribuită şi mai eficientă în toate modurile posibile, de la achiziţia echipamentelor, instalare, mentenanţă şi până la minare. (…) Suntem interesaţi de acest lucru pentru că activitatea de minare este mult mai mult decât modul în care generăm Bitcoin. O vedem ca pe o nevoie pe termen lung pentru un viitor cu adevărat descentralizat şi deschis pentru toată lumea (în original: permisionless)”, a scris Thomas Templeton, general manager pentru hardware în cadrul Block, într-o postare pe Twitter.

    Minarea se va derula „în mod deschis şi alături de comunitate”, a adăugat Templeton, confirmând o posibilitate anunţată anterior de Jack Dorsey, CEO-ul Block.

    Jack Dorsey este fostul CEO al Twitter şi fondator al companiei de plăţi cunoscută anterior drept Square. El îşi doreşte să îşi pună amprenta prin intermediul tehnologiei blockchain, ceea ce l-a determinat să transforme Square în Block.

    Echipa pe care o adună Block în prezent va încerca să rezolve probleme care ţin de accesul la echipamente pentru minare, consumul de energie implicat în activitate şi fiabilitatea echipamentelor, precum şi nivelul de zgomot pe care acestea îl produc.

    Ţinta pe termen lung a Block este ca oricine să aibă posibilitatea de a mina Bitcoin în propria casă.

    Mutarea se aliniază convingerii lui Jack Dorsey că Bitcoin poate fi criptomoneda dominantă a internetului. El a părăsit Twitter în noiembrie 2021 condus de credinţa că spaţiul crypto va schimba modul în care banii circulă în lume.

    Block le permite utilizatorilor să cumpere şi să vândă Bitcoin prin Cash App, iar în prezent dezvoltă un nou format pentru un wallet de Bitcoin. Mai mult, compania a cumpărat în februarie 2021 Bitcoin în valoare de 170 de milioane de dolari ca un mijloc de tezaurizare în bilanţul firmei.

  • 2022, anul reglementărilor în crypto? Estonia îşi reconfirmă susţinerea faţă de industrie şi respinge speculaţiile cu privire posibilitatea de a interzice tranzacţionarea

    Estonia încearcă să tempereze temerile investitorilor cu privire la noile reglementări pe care ţara vrea să le introducă în sectorul criptomonedelor, în contextul în care estonienii lucrează din 2019 la o serie de reguli, potrivit Bloomberg.

    Naţiunea baltică vrea să introducă un nou strat de reglementări în industria criptomonedelor, care ar putea aduce introduce în piaţă un mecanism de due diligence, mai multe audituri şi cerinţe de capital mai stricte pentru firmele care activează în piaţa crypto.

    Pentru context, Estonia vrea să îşi îmbunătăţească regulile împotriva spălării banilor în 2022, iar noile reguli trebuie să fie votate în parlament.

    Ministerul de Finanţe al ţării a emis o declaraţie şi un ghid de tip întrebări şi răspunsuri după ce în spaţiul public s-au acumulat speculaţii cu privire la posibilitatea ca noile reguli să interzică tranzacţionarea cu bitcoin şi să treacă în ilegalitate anumite portofele digitale.

    Estonia „a lansat recent un proiect de lege care aduce un cadru de reglementare mai strict pentru furnizorii de servicii cu active digitale”, a anunţat Ministerul de Finanţe.

    „Cu toate acestea, Estonia nu plănuieşte să treacă deţinerea de criptomonede în ilegalitate, aşa cum se înţelege eronat în social media”, a adăugat guvernul.

    Estonia a fost una dintre primele ţări din lume care a oferit licenţe de funcţionare pentru firmele din piaţa crypto, începând încă din 2017. Acea decizie a declanşat un interes ridicat pentru economia estoniană din partea companiilor interesate să activeze în sectorul crypto.

    Între timp, autorităţile au retras circa 2.000 de licenţe, iar în prezent au rămas circa 400 de companii licenţiate. Estonia înăspreşte regulile jocului crypto după o serie de acuzaţii conform cărora miliarde de dolari de bani obţinuţi din activităţi ilegale ar fi circulat prin subsidiara estonă a băncii daneze Danske Bank – în ceea ce s-a conturat drept cel mai mare scandal de spălare de bani din istorie.

     

  • Parlamentarii pregătesc un proiect de lege pentru a atrage nomazii digitali. ”România are un potenţial uriaş pentru că avem o viteză de internet bună, avem conectivitate bună şi un cost de trai scăzut”

    Ciprian Teleman, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, şi Diana Buzoianu, parlamentar PLUS, au prezentat un proiect de lege prin care propun introducerea unei vize de lucru pentru ”nomazii digitali”, adică pentru străinii care doresc să vină să călătorească şi să locuiască în România, dar vor să muncească în continuare de la distanţă pentru un angajator din afara României.

    ”Vorbim despre străinii care ar veni aici, în România, pentru a investi, pentru a consuma resurse aici, deci o metodă, un instrument prin care noi să atragem resurse în economia România. (…)România are un potenţial uriaş pentru că bifează deja nişte criterii esenţiale care o încadrează în topul ţărilor care ar putea să atragă nomazii digitali: avem o viteză de internet bună, avem conectivitate bună şi un cost de trai scăzut”, a spus Diana Buzoianu în cadrul unei conferinţe de presă.

    Ciprian Teleman a explicat că nomazii digitali vor avea posibilitatea să lucreze până la doi ani în România şi că unul dintre lucrurile esenţiale pentru aceşti nomazi va fi asigurare unei bune conectivităţi la internet.

    ”Este un lucru care aduce România în lumea modernă, unul dintre acele lucruri mici care sunt aşteptate. Nomazii digitali vor avea posibilitatea să lucreze până la doi ani în România. Unul dintre lucrurile esenţiale pentru aceşti nomazi va fi asigurare conectivităţii la un standard de minimum 100 mb pe secundă, cu acoperire de 99% din teritoriul naţional. Din punct de vedere economic, acest lucru va ridica valoarea teritoriului, iar pe de altă parte creează condiţii pentru ca aceşti nomazi digitali să aleagă locuri unde nu există aglomeraţie, nu există poluare şi unde au facilităţi uzuale la îndemână, în proximitate”, a spus Teleman în cadrul aceluiaşi eveniment.

     Ciprian Teleman, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, şi Diana Buzoianu, parlamentar PLUS, au prezentat un proiect de lege prin care propun introducerea unei vize de lucru pentru ”nomazii digitali”, adică pentru străinii care doresc să vină să călătorească şi să locuiască în România, dar vor să muncească în continuare de la distanţă pentru un angajator din afara României.

     ”Vorbim despre străinii care ar veni aici, în România, pentru a investi, pentru a consuma resurse aici, deci o metodă, un instrument prin care noi să atragem resurse în economia România. (…)România are un potenţial uriaş pentru că bifează deja nişte criterii esenţiale care o încadrează în topul ţărilor care ar putea să atragă nomazii digitali: avem o viteză de internet bună, avem conectivitate bună şi un cost de trai scăzut”, a spus Diana Buzoianu în cadrul unei conferinţe de presă.

     Ciprian Teleman a explicat că nomazii digitali vor avea posibilitatea să lucreze până la doi ani în România şi că unul dintre lucrurile esenţiale pentru aceşti nomazi va fi asigurare unei bune conectivităţi la internet.

     ”Este un lucru care aduce România în lumea modernă, unul dintre acele lucruri mici care sunt aşteptate. Nomazii digitali vor avea posibilitatea să lucreze până la doi ani în România. Unul dintre lucrurile esenţiale pentru aceşti nomazi va fi asigurare conectivităţii la un standard de minimum 100 mb pe secundă, cu acoperire de 99% din teritoriul naţional. Din punct de vedere economic, acest lucru va ridica valoarea teritoriului, iar pe de altă parte creează condiţii pentru ca aceşti nomazi digitali să aleagă locuri unde nu există aglomeraţie, nu există poluare şi unde au facilităţi uzuale la îndemână, în proximitate”, a spus Teleman în cadrul aceluiaşi eveniment.