Tag: Portugalia

  • Portugalia ar putea mări salariul minim la 635 de euro, cea mai mică valoare din Europa Occidentală

    Guvernul socialist minoritar din Portugalia a prezentat, miercuri, o propunere de majorare a salariului minim lunar cu aproape 6% la 635 de euro (700 dolari) începând de anul viitor, rămând totuşi cea mai mică valoare înregistrată în vestul Europei.

    Prim-ministrul Antonio Costa a promis că va majora salariul minim lunar cu 25% la 750 de euro până în 2023, atunci când şi-a început cel de-al doilea mandat în funcţie, luna trecută.

    “Această traiectorie contribuie la recuperarea veniturilor şi la îmbunătăţirea nivelului de coeziune socială. Creşterea a coincis cu un dinamism semnificativ în economie şi pe piaţa muncii”, arată textul propunerii, conform sursei precizate.

    Unul din cinci lucrători din Portugalia este plătit cu salariul minim pe economie, iar statutul de muncă de 890.000 de persoane a fost descris oficial, anul trecut, drept unul precar, cu referire la forme de angajare nestandardizate, inclusiv contracte de muncă temporare şi contracte pe durată determinată.

    Înmânată sindicatelor muncitorilor, în cadrul unei reuniuni de miercuri, propunerea Guvernului menţionează că noul salariu minim de 635 de euro va fi implementat la 1 ianuarie 2020.

    Totodată, creşterile vor fi negociate şi revizuite în fiecare an până când va atinge obiectivul de 750 de euro în 2023.

    CTGP, cel mai mare sindicat din Portugalia, a avertizat că majorarea salariului minim pe economie la 635 de euro este „insuficientă”.

  • Vreţi să vă mutaţi din România? O ţară superbă din Europa caută cu disperare imigranţi care să vină să se stabilească la ei pentru că nu mai au muncitori

    În vreme ce majoritatea ţărilor încearcă să scape de imigranţi, Portugalia încearcă să îi atragă ca măsură de a reduce declinul populaţiei.
     
    “Avem nevoie de mai mulţi imigranţi şi nu vom tolera niciun discurs cu tentă xenofobică”, a declarat în mai prim ministrul Antonio Costa, atrăgând aplauze din partea publicului, scriu cei de la South China Morning Post.
     
    Portugalia a fost primul stat care şi-a anunţat disponibilitatea de a prelua imigranţi de la bordul navei de salvare Lifeline, care se află în apropierea coastei italiene încă de pe 21 iunie.
     
    Potrivit unor studii citate de autorităţi, Portugalia are nevoie de 75.000 de noi de rezidenţi anual pentru a menţine la un nivel stabil forţa de muncă, ajunsă azi la doar 10.4 milioane de oameni.
     
    De-a lungul anilor ce au urmat crizei din 2008, peste 300.000 de portughezi au plecat în căutarea unui loc de muncă mai bun, cei mai mulţi fiind tineri absolvenţi.
     
    În perioada 2015-2018, Potugalia a primit 1.552 refugiaţi ca parte a programului de relocare propus de Uniunea Europeană.
  • MAE: Risc de incendii de vegetaţie în Portugalia în perioada 17-20 august

    „Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Republica Portugheză că Institutul local pentru Mare şi Atmosferă (IPMA) a anunţat că, pe fondul temperaturilor ridicate în perioada 17 – 20 august 2019, există risc maxim de declanşare a incendiilor de vegetaţie pentru districtele Bragança, Viseu, Guarda, Castelo Branco, Santarem, Portalegre, Faro, precum şi pentru zonele adiacente acestor districte”, arată reprezentanţii MAE într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    MAE mai informează cetăţenii români că pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Lisabona: +351.213.968.812, +351.213.979.982, +351.213.966.463, +351.213.960.866, apelurile la ultimele două numere de telefon fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • Un român stabilit în Portugalia a cumpărat şapte francize Re/Max pentru a porni o afacere imobiliară în România

    Ştefan Csordaş, un român stabilit în Portugalia, a achiziţionat şapte francize RE/MAX şi va deschide tot atâtea birouri imobiliare în România, sub brandul RE/Max Gold.

    „Fiind rezident în Portugalia, unde RE/MAX este un brand foarte cunoscut, şi având colaborări cu agenţiile încă din anul 2014, m-a atras modelul de lucru, avantajele reţelei şi regulile după care funcţionează. Între timp, eu şi soţia mea ne-am hotărât să începem un business şi în ţara natală, iar căutând informaţii online despre prezenţa acestui brand în ţară, am observat că nu există birouri în toate oraşele. Aşadar, ne-am propus să creăm o reţea de mai multe agenţii, pe modelul celor întâlnite în Portugalia, am luat legătura cu reprezentanţii RE/MAX România şi am achiziţionat, până în prezent, şapte francize”, a declarat Ştefan Csordaş, Broker/ Owner a reţelei de birouri RE/MAX Gold.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Portughezii se întorc spre banii chinezilor: Portugalia devine prima ţară din zona euro care lansează obligaţiuni în yuan

    Portugalia a devenit prima ţară din zona euro care lansează obligaţiuni denominate în yuanul chinezesc, potrivit CNBC.

    Cunoscute drept obligaţiuni „Panda”, titlurile de stat denominate în yuan lansate de un emitent străin, vor fi lansate pe piaţă miercuri şi joi.

    Ţara europeană a anunţat săptămâna trecută intenţia de a vinde obligaţiuni în valoare de 289 milioane euro cu maturitatea la trei ani.

    Aceste obligaţiuni Panda nu reprezintă o premieră în UE, ci doar în zona euro, încât guvernul polonez a lansat o astfel de emisiune de obligaţiuni pe piaţa chineză în 2016, iar Ungaria în 2018.

    Ministrul de Finanţe portughez, Mario Centeno, a declarat pentur CNBC că emisiunea această este „un pas pozitiv în modul în care Portugalia îşi gestionează datoria externă pe termen mediu”.

    Această vânzare va permite Portugaliei să îşi extindă baza de investitori, a declarat Centeno.

    Portugalia este una dintre ţările europene care a beneficiat de cele mai multe investiţii chinezeşti. Ţara a trecut printr-un bailout internaţional în perioada 2011 – 2014 în timpul crizei datoriilor suverane din zona euro.

    De atunci, economia portugheză a revenit pe creştere iar agenţiile de rating sunt din nou optimiste cu privire la perspectivele Portugaliei. Chiar săptămâna trecută, Fitch ratings şi-a schimbat perspectiva asupra Portugaliei de la „stabil” la „pozitivă”, deschizând uşa pentru noi evoluţii.

     

  • Top zece cele mai proaste aeroporturi din 2019 – VIDEO

    123. London Gatwick Airport, Regatul Unit (LGW)
    124. Billy Bishop Toronto City Airport, Canada (YTZ)
    125. Porto Airport, Portugalia (OPO)
    126. Paris Orly Airport, Franţa (ORY)
    127. Manchester Airport, Regatul Unit (MAN)
    128. Malta International Airport, Malta (MLA)
    129. Henri Coanda International Airport, România (OTP)
    130. Eindhoven Airport, Olanda (EIN)
    131. Kuwait International Airport, Kuwait (KWI)
    132. Lisbon Portela Airport, Portugalia (LIS)

  • PSD: Eurostat atestă oficial că PIB-ul României l-a depăşit pe cel al Portugaliei. Suntem mândri

    ”Eurostat atestă oficial că PIB-ul României l-a depăşit pe cel al Portugaliei, dupa ce în urmă cu un an l-a depăşit pe cel al Greciei! Suntem mândri de performanţa ţării noastre şi a românilor care au dat valoare măsurilor PSD de stimulare a investiţiilor şi au făcut posibil acest rezultat excepţional”, transmit social-democraţii pe pagina de Facebook a partidului.
     
    Potrivit PSD, aceasta este ”dovada clară a creşterii bunăstării generale a ţării şi a românilor”.
     
    ”Este dovada clară a creşterii bunăstării generale a ţării şi a românilor, dincolo de cifre şi de sentimentul legitim de mândrie. Economia noastră este azi mai puternică şi continuă să crească, ceea ce va aduce beneficii românilor şi o influenţă mai mare pentru România, inclusiv asupra deciziilor UE! PSD va continua aplicarea programului de guvernare pentru a consolida creşterea economiei naţionale, în beneficiul românilor şi al întregii ţări”, adaugă social-democraţii.
     
  • Vrei un loc de muncă in străinătate, Spania, Portugalia, Marea Britanie sau Olanda ANGAJEAZĂ români. Ce salarii oferă

    Angajaţii în agricultură din Spania vor fi plătiţi 38 euro net/zi, în timp ce cei din Portugalia vor primi un salariu lunar cuprins între 650 euro brut/lună (fără ore suplimentare) şi 1.100 euo brut/luna (cu ore suplimentare).
     
    Alte 160 de locuri de muncă sunt oferite în Marea Britanie (100 pentru lucrător agricultură, 50 pentru îngrijitor persoane la domiciliu şi zece pentru infirmier), iar 141 locuri de muncă sunt disponibile în Olanda (85 pentru lucrător în sere, 25 – lucrător în fabrica de alimente, 20 – lucrător sezonier la flori, 10 – muncitor în grădinărit şi unul pentru asistent manager).
     
    Îngrijitorii de persoane la domiciliu din Marea Britanie vor fi plătiţi cu 10 lire brut pe oră, agricultorii, cu 6-8 lire brut pe oră, în funcţie de vârsta angajatului, iar infirmierii vor primi 8,2 lire brut pe oră.
     
    Angajatorii din Olanda îi plătesc pe români cu 9,82 euro brut/oră, salariu oferit persoanelor cu vârsta peste 21 ani şi care se plăteşte săptămânal.
    În Germania sunt disponibile 71 de locuri de muncă, pentru diferite specializari în construcţii, măcelari, bucătari sau şoferi de autobuz. Salariile oferite variază între 10 şi 12 euro brut pe oră.
     
    Alte joburi sunt disponibile în Irlanda (tranşator carne – 9,80 euro brut/ora), Danemarca (lucrători în agricultură – 700 de euro brut pe lună), Norvegia, Finlanda sau Ungaria.
     
    Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot viziona ofertele accesând www.eures.anofm.ro sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă, unde consilierul Eures îi poate îndruma, precizează ANOFM.
  • Incredibil! A fost o vedetă absolută, dar acum e un om al străzii. Starul care a ajuns să trăiască în mizerie

    După ce şi-a reprezentat ţara la cele două ediţii ale Jocurilor Olimpice, pugilistul de categoria grea a trecut la profesionisti în 1970 şi a obţinut performanţe remarcabile, având 28 de victorii, dintre care 13 prin KO, şi 8 înfrângeri. Printre eşecuri se numără şi unul în faţa lui „The Greatest”, în 1973, la Jakarta. Lubbers a rezistat 12 runde în faţa lui Ali, însă a pierdut la puncte.
     
    S-a retras în 1981, iar viaţa sa a luat o turnură groaznică. Lubbers a fost arestat în Portugalia pentru trafic de droguri, iar după eliberare i-a fost teamă să se mai întoarcă în ţara natală din cauza percepţiei pe care oamenii ar fi putut să o aibă despre el. Astfel, Rudi şi Ria, soţia sa, au trăit mai multă vreme în ţări precum Liban, Maroc, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Portugalia sau Bulgaria.
     
  • De ce este România invizibilă pe pieţele externe, deşi este un producător de vin de calibru mondial

    Vinul roşu de Bordeaux şi şampania sunt perlele coroanei în ceea ce priveşte licoarea lui Bacchus, dar nici vinurile din Toscana sau Rioja nu se lasă mai prejos, iar un riesling de Rin sau un vin de Porto pot oricând să stea la masă cu toate cele de mai sus, în orice colţ al lumii.
    Între aceste nume mari îşi fac loc şi Feteasca Neagră sau Albă, soiuri româneşti care local ţin capul de afiş, dar care la nivel internaţional sunt încă necunoscute.

    De altfel, România este invizibilă pe pieţele externe, deşi este un producător de calibru mondial. Astăzi, mai puţin de 5% din totalul celor 5,2 milioane de hectolitri de vin „made in Romania” ajung pe pieţele externe, pondere ce poziţionează statul pe ultimele locuri în UE (între ţările care produc vin). Prin comparaţie, statisticile europene arată că marii jucători precum Spania, Portugalia sau Italia exportă circa jumătate din ce produc. În cazul Franţei ponderea este la 30%, arată datele biroului de statistică european, Eurostat.

    România este privită pe pieţele din afară ca un producător ieftin, de volum. Totuşi, în ultimii ani, producătorii mici cu vinuri premium au făcut paşi la export şi încearcă să schimbe percepţia străinilor asupra vinurilor locale. Este nevoie de timp şi de multe evenimente organizate în această direcţie. Soiurile româneşti sunt însă pariul producătorilor locali când vine vorba de a cuceri noi orizonturi.

    „Trebuie să redescoperim soiurile româneşti de viţă-de-vie. România are un potenţial enorm, avem zeci de soiuri pe care le putem transforma într-un atu. Dacă pierdem această diferenţiere, vom fi uşor de înlocuit ca ţară producătoare de vin“, spunea recent Oliver Bauer, enologul cramei Ştirbey din Drăgăşani şi coproprietarul cramei Bauer, fondată alături de soţia sa în aceeaşi regiune viticolă.

    În România, mai puţin de un sfert din suprafaţa cu viţă-de-vie este acoperită cu soiuri româneşti, conform datelor Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (ONVPV) citate pe platforma revino.ro, un agregator de tipul Trip Advisor care le oferă vizitatorilor toate informaţiile de care au nevoie pentru a organiza vizite la crame.

    Suprafaţa totală cultivată cu viţă-de-vie pentru producţia de vin în România este de circa 183.000 de hectare, poziţie ce plasează piaţa locală pe locul zece la nivel mondial şi pe poziţia a cincea în UE.

    „Suprafaţa totală cultivată cu viţă-de-vie a fost anul trecut de 182.500 de hectare. Viile locale continuă să treacă printr-un amplu proces de restructurare şi reconversie, ajutate de fondurile UE din programul naţional de sprijin. An de an, în exerciţiul bugetar 2014-2020, România primeşte 47,5 milioane de euro”, spun oficialii Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri (APEV).

    Anterior – şi în perioada 2007-2013 – România a beneficiat de fonduri europene nerambursabile în acest scop. Pentru fiecare hectar, antreprenorii primeau circa 14.000 de euro, potrivit datelor ZF. Odată cu fondurile de la UE au fost realizate investiţii importante în domeniu şi au apărut şi tot mai mulţi jucători de nişă, specializaţi pe segmentul premium. Acest segment a devenit de altfel printre cele mai efervescente, cu nume precum Catleya sau Rasova care şi-au făcut loc pe această piaţă în ultimii ani.

    Pe piaţa din România, în total, există peste 180 de crame care produc vin îmbuteliat, numărul lor fiind pe o tendinţă ascendentă continuă în ultimul an, arată datele portalului de specialitate crameromania.ro. Cele mai multe nume care apar sunt crame butic, ce îşi concentrează atenţia pe producţia de vinuri premium.

    Această schimbare de paradigmă vine în contextul în care şi comportamentul de consum s-a schimbat, iar românii s-au orientat tot mai mult către licoarea lui Bacchus şi tot mai mult către vinuri premium. Mai mult, în ultimii ani, alegerea vinurilor a devenit o activitate tot mai documentată, astfel că un consumator se uită atât la cramele producătoare sau soiurile de struguri, cât şi la culoarea vinului – alb, rosé sau roşu.

    Dezvoltarea apetitului pentru vin, accesul la informaţie şi creşterea puterii de cumpărare au făcut ca românii să îşi schimbe comportamentul de consum, astfel că preferă din ce în ce mai mult vinuri seci, în detrimentul celor demiseci. Totodată, câştigă teren vinurile roşii, rosé şi spumantele în detrimentul vinurilor albe liniştite, care au ţinut mulţi ani capul de afiş.

    Astfel, treptat românii încep să se asemene tot mai mult cu consumatorii din ţările dezvoltate precum Franţa sau Italia, două nume cu tradiţie şi greutate în lume în domeniul vinului. În aceste ţări şi consumul de vin este pe măsură, licoarea lui Bacchus fiind consumată la masă, cu ocazia unor evenimente sau în timpul liber.

    În România cultura vinului nu este la fel de dezvoltată, ba chiar există o scindare între urban şi rural. În timp ce în Bucureşti şi în marile oraşe ale ţării consumul este pe un trend ascendent, în mediul rural se consumă alte tipuri de băuturi alcoolice sau vin produs în casă. În Capitală însă şi în oraşe precum Cluj-Napoca şi Timişoara, pe fondul creşterii puterii de cumpărare, consumatorii ies mai des în oraş şi cheltuie mai mult. Ba chiar se reorientează de la bere către vin.

    Un român consumă în medie 20 de litri de vin pe an, la fel de mult ca un grec sau un britanic. Prin comparaţie, marii consumatori ai lumii vin din Portugalia, Franţa şi Italia, unde consumul mediu este dublu, arată calculele BM pe baza datelor OIV – Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului. Cei mai mari consumatori de vin sunt de regulă şi cei mai mari producători.

    Cea mai mare parte a vinului „made in Romania” rămâne pe piaţa internă, fiind destinat consumului local. Ponderea exportului este astfel de nici 5%. În acest context, o bună parte din consumul local de vin provine din producţia internă. Acest lucru este normal pentru o ţară care are o producţie semnificativă, cum este cazul României sau al Franţei şi Italiei, spunea recent Victor Ciupercă, vicepreşedintele APEV – Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri.

    „Cererea internă foarte mare îi determină pe producătorii români să îşi orienteze eforturile către România şi nu către export. Mai mult, preţul de export este mai mic decât cel de pe piaţa locală, astfel că situaţia are o explicaţie clară”, afirma şi Dan Balaban, antreprenorul care deţine împreună cu oenologul Bogdan Costăchescu producătorul de vinuri premium Davino.

    Producţia locală este suficient de mare pentru a acoperi consumul intern. Mai exact, 2018 se prefigurează a fi cel mai bun an din ultimul deceniu pentru producţia de vin, cu un total de 5,2 milioane de hectolitri. Această valoare plasează România pe locul 12 la nivel mondial şi 6 european, suflând în ceafa Portugaliei, unul dintre marile nume în ceea ce priveşte producţia licorii lui Bacchus. Producţia de vin a României a crescut cu peste 20% anul trecut, jucătorii vorbind de un an excepţional din punct de vedere cantitativ. Calitativ, mai e nevoie de câteva săptămâni pentru a se da un verdict.

    „A fost un an excepţional pentru producţia de vin – cantitativ vorbind. Un astfel de an vine cam o dată la un deceniu. Însă este greu să corespundă acest nivel şi cantitativ, şi calitativ, de regulă ai cantităţi mici şi calităţi excepţionale şi invers”, spunea recent Cristian Podar, administrator al Villa Vinea, producător de vin din zona Transilvaniei.

    Pe piaţa din România există 37 de podgorii care au fost reunite în opt regiuni viticole, dintre care cea mai extinsă este cea a Dealurilor Moldovei, care se întinde pe aproape 70.000 de hectare. Pe poziţia a doua se află Dealurile Munteniei şi Olteniei, cu peste 50.000 de hectare. Podiumul este încheiat de Podişul Transilvaniei.

    Dincolo de cifre şi de businessul din spatele lor, unii zic că vinul este un obiect de cult şi o experienţă culturală, la fel ca arta. Alţii spun că „iubirile, anii şi paharele de vin nu se numără niciodată”. Sunt şi „poeţii” care afirmă că vinul este ca un puzzle pentru că fiecare consumator trebuie să îi studieze culoarea şi claritatea, trebuie să îl respire, iar apoi să îl deguste, pentru ca în final să se contureze o imagine clară şi de ansamblu. Nu degeaba vinul este supranumit „băutura zeilor”, deşi astăzi muritorii sunt cei care se bucură de el.