Tag: porti

  • China profită de problemele financiare şi politice din vestul şi estul Europei pentru a cuceri comercial porţile de intrare spre inima UE

    Cu investiţii în proiecte populare, China şi-a cumpărat control în sectoare strategice şi influenţă politică în ţări est-europene din UE şi în statele vecine mai sărace din Balcani, pe unde vrea să-şi construiască rute comerciale spre inima Europei. Profitând de nevoia arzătoare de bani a Portugaliei lovite de criză, Beijingul şi-a cumpărat control şi în sectoarele strategice de acolo.

    În acest fel, aflată în plină expansiune comercială, a doua economie ca mărime din lume se foloseşte de ţări cu probleme politice sau economice pentru a cuceri porţile de intrare dinspre vest şi dinspre  est în zona euro şi în ţările bogate de acolo.

    China a început să-şi construiască o prezenţă solidă în Portugalia, o poartă comercială spre şi dinspre Africa şi Americi, în timpul crizei euro, când troika creditorilor internaţionali i-a cerut guvernului de la Lisabona să-şi vândă din active celui care oferă cel mai mult pentru a face rost de bani. Astfel, companiile chineze au ajuns să-şi cumpere pas cu pas influenţă la companii strategice portugheze într-atât de multă încât trezesc temeri că Beijingul preia controlul economiei portugheze. Washingtonul a dat deja semne de nelinişte. Însă guvernul portughez încurajează investiţiile chineze.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Incendiu de proporţii la Porţile de Fier I, în Mehedinţi, unde a luat foc un transformator

    Potrivit primelor informaţii primite din partea purtătorului de cuvânt al ISU Mehedinţi, Flavius Iscru, incendiul a pornit la un trasnformator de la intrare şi se manifestă cu flacără deschisă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Incendiu de proporţii la Porţile de Fier I, în Mehedinţi, unde a luat foc un transformator

    Potrivit primelor informaţii primite din partea purtătorului de cuvânt al ISU Mehedinţi, Flavius Iscru, incendiul a pornit la un trasnformator de la intrare şi se manifestă cu flacără deschisă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bomba demografică ar putea distruge în 30 de ani finanţele Germaniei, cea mai mare economie a Europei

     

    Dacă actualele tendinţe demografice continuă, în 2035 se va ajunge ca numărul de muncitori şi cel al persoanelor de peste 65 de ani să fie egal. În 30 de ani, îmbătrânirea populaţiei va consuma toate rezervele financiare ale Germaniei. Aşa spun cele mai noi proiecţii.
    Actualul sistem de pensii din Germania nu este sustenabil, deoarece milioane de persoane urmează să se pensioneze, în timp ce populaţia se micşorează. În absenţa reformelor, datoria publică ar putea ajunge atât de mare încât o va eclipsa pe cea a Greciei în câteva decenii, arată un studiu care face ecou în presa germană.

    Poate că nu pare aşa, dar cei mai buni ani ai Germaniei s-ar putea să fi trecut. Este cunoscut de zeci de ani faptul că populaţia ţării îmbătrâneşte. Ca urmare, ponderea pensionarilor în populaţia totală devine o povară tot mai mare pentru finanţele publice. Un nou studiu realizat de Fundaţia Bertelsmann arată cât de gravă ar putea deveni problema în doar câteva decenii dacă nu se face nimic în legătură cu aceasta. Tabloul este sumbru.

    Studiul prevede că, în condiţiile în care milioane de baby-boomeri se vor retrage din câmpul muncii în următorii ani, excedentul bugetar al guvernului de la Berlin va dispărea încă din 2020. Iar de acolo toate vor merge din rău în mai rău. Studiul, văzut de publicaţia germană

    Handelsblatt, a fost prezentat într-o conferinţă a comisiei guvernamentale privind pensiile.
    Analiza a găsit că în timp ce în 2020 vor exista trei oameni care muncesc pentru fiecare persoană de peste 65 de ani, raportul va scădea la 1:1 până în 2035. Acest lucru nu este deloc bun pentru o ţară în care pensiile, asistenţa medicală şi asistarea bătrânilor sunt în mare parte finanţate prin contribuţii sociale obligatorii plătite de cei care muncesc.

    Conform estimărilor, contribuţiile lor ar urma să urce la aproape 50% din veniturile până în 2040, de la 40% în prezent, dacă Berlinul nu reuşeşte să-şi reformeze sistemul de pensii.

    Acest lucru nu va fi suficient pentru a menţine finanţele germane pe linia de plutire. Începând cu anul 2040, ţara va fi zguduită de o explozie a deficitului bugetar şi a datoriei publice, potrivit analizei citate. Până în 2032, deficitul celei mai mari economii a Europei va depăşi limita de 3% stabilită prin tratatele Uniunii Europene. Iar până la sfârşitul anilor 2040 va sări la 9% din PIB-ul ţării.

    Urmarea va fi că datoria guvernului de la Berlin va începe să crească din nou în mai puţin de două decenii, la 80% din PIB până în 2040 şi la 208% în 2060. Datoria, raportată la mărimea economiei, o va depăşi pe cea actuală a Greciei, ţară care a ajuns în pragul falimentului din cauza supraîndatorării. „Finanţele publice ale Germaniei, sub legile actuale, nu sunt sustenabile”, subliniază studiul.

    De asemenea, analiza extrapolează faptul că până în 2080 Germania va acumula o datorie echivalentă cu 467% din PIB-ul său. Desigur, acestă proiecţie este puţin probabil să fie exactă. La fel este cazul celor mai multe previziuni pe o perioadă lungă de timp. Însă extrapolarea arată cât de periculoasă este tendinţa actuală.

    Cu toate acestea, economistul Martin Werding de la Bertelsmann, cel care a scris studiul, este destul de încrezător că previziunile sale, care ajung până în 2040, sunt credibile.

    El crede că nu se pot face prea multe pentru a schimba traiectoria. Economistul şi-a bazat calculele pe premise destul de conservatoare: creştere a PIB mai mare de 1% pe an în deceniile următoare, migraţie netă la 150.000 de persoane anual şi o rată a natalităţii de 1,4 copii per femeie. Dar, observă Werding, „evoluţia costurilor şi a contribuţiilor rămâne aproape identică până în 2040, indiferent de scenariul demografic”. Piaţa forţei de muncă în plină expansiune, creşterea natalităţii şi imigraţia ridicată din Germania din ultimii ani au redus doar puţin riscurile demografice pe termen lung, a descoperit el.

    Aceste constatări se izbesc de politicile pe care guvernul german le-a adoptat în ultimii ani. Ministerul Muncii şi-a făcut rezerve pentru a susţine costurile sistemului de pensii până în 2030, astfel încât până atunci statul-providenţă este viabil din punct de vedere financiar. Dar, după aceea, va fi ca un salt în necunoscut.

    Pe termen mai lung, Germania poate atenua impactul acestei evoluţii prin încurajarea mai multor femei şi a pensionarilor să intre pe piaţa muncii. Însă guvernul nu face prea multe în această direcţie. În ultima campanie electorală, economiştii au cerut creştin-democraţilor conservatori ai cancelarului Angela Merkel să înceapă o discuţie privind ridicarea vârstei legale de pensionare la 70 de ani de la 67 de ani în prezent. Dar apelurile lor s-au izbit de urechi surde.

    De asemenea, Germania va avea nevoie de o rată a natalităţii mai ridicată şi de mai mulţi imigranţi pentru a ocupa posturile lăsate libere de baby boomerii care se pensionează. Aceasta înseamnă că guvernul va trebui să cheltuiască mult mai mult pentru educaţie, pregătire profesională, integrare şi pentru politica familială, în loc să acumuleze excedente bugetare.
    Sau Berlinul ar putea continua să facă ceea ce a făcut până acum: adică nimic şi să spere că lucrurile se vor rezolva ca prin magie. Poate de aceea, comisia guvernamentală pentru pensii a ales să se reunească la sediul central din Berlin al Bisericii Luterane din Germania  comisarii se vor ruga pentru un miracol care să-i salveze pe nemţi, scrie Handelsblatt.

    Un alt studiu, realizat de institutul de cercetare Prognos pentru Asociaţia Industriei din Bavaria, a găsit că în 2030 Germania se va lovi de un deficit de personal calificat de 3 milioane de persoane. Este o prognoză sumbră, notează Thelocal.de. Zece ani mai târziu, deficitul se va umfla la 3,3 milioane de persoane. Una din principalele cauze este îmbătrânirea populaţiei.

    „Ca rezultat al schimbărilor demografice, situaţia de pe piaţa muncii se va înrăutăţi considerabil în următorii 10-20 de ani”, explică Oliver Ehrentraut, autorul studiului. Şi aceste evaluări iau în considerare fluxul de muncitori veniţi din străinătate.
    Însă experţii implicaţi în analiză cred că tendinţa poate fi inversată dacă se acţionează urgent, la nivel politic şi în economie. Pentru a închide deficitul, spun cercetătorii, este nevoie ca pregătirea vocaţională să fie promovată concentrat acolo unde este cel mai probabil să dea roade: în rândul tinerilor.

    Pentru cei cu loc de muncă, ar fi nevoie de o pregătire mai eficientă care să-i ajute să ocupe poziţii noi create în fabrică de îmbunătăţirea tehnologiei.

    După concediul parental, femeile şi bărbaţii ar trebui sprijiniţi în timpul perioadei de tranziţie. De asemenea, bătrânii ar trebui motivaţi să muncească mai mulţi ani, în timp ce salariaţii cu jumătate de normă ar trebui să-şi extindă programul de muncă săptămânal.
    Angajatorii sunt îngrijoraţi de tendinţele demografice.

    La începutul anului, o reclamă de o pagină a apărut în două dintre cele mai citite ziare germane: imaginea unui copil nenăscut în pântecul mamei. Reclama a fost plătită de o organizaţie germană, Iniţiativa Noua Economie Socială de Piaţă, un grup de lobby cu relaţii apropiate cu asociaţiile angajatorilor. Titlul de deasupra copilului spunea: „Planurile tale de pensie sunt cel mai mare duşman al meu”. Scopul mesajului era de a cere oricărei coaliţii de guvernare să nu majoreze nivelul contribuţiilor la asigurări sociale într-o ţară în care acestea sunt deja ridicate. Sunt mulţi analişti şi organizaţii, unele de lobby pentru angajatori, care propun ca soluţie pentru dezamorsarea bombei demografice a imigranţilor.

    Însă „valuri mari de refugiaţi nu ne vor ajuta prea mult”, spune Martin Werding, profesor de finanţe publice şi politici sociale la Universitatea Ruhr din Bochum. El apreciază că migraţia constantă este cea mai bună, însă în această privinţă ar trebui insistat pe persoanele ale căror abilităţi profesionale sau intelectuale le-ar permite să se integreze rapid în forţa de muncă. În ultimii ani a crescut numărul de imigranţi cu astfel de calităţi, dar şi numărul total de refugiaţi, de un milion începând cu 2015.  

    „Din 2010, vedem că mult mai mulţi străini contribuie la sistemul de pensii al Germaniei”, spune Gundula Rossbach, preşedintele Uniunii Asigurătorilor de Pensii din Germania. Majoritatea acestor salariaţi vin din alte state membre ale UE, atraşi de boomul de pe piaţa germană a muncii. Tot aceşti oameni au făcut ca populaţia Germaniei să crească în ultimii şase ani de la 80,3 milioane la 82,8 milioane de persoane. Însă migraţia nu este medicamentul minune pentru problemele demografice ale Germaniei.

    Unul din motive este că muncitorii străini, pe lângă faptul că plătesc pentru sistemul german de pensii, au dreptul de a-şi accesa planurile de pensii din ţările de unde au venit.

    Pentru ca efectul să fie pozitiv, aceşti muncitori străini trebuie să rămână în Germania şi să facă copii acolo. Astfel, s-ar atenua impactul natalităţii scăzute din rândul populaţiei de origine germană, iar copiii ar ajunge să contribuie la sistemul german de pensii.

    Însă adevărul brutal este că niciun model de imigraţie nu poate petici în întregime găurile din sistemul german de pensii, conluzionează  Handelsblatt. 

  • Castele din Transilvania, deschise circuitului turistic. Suma la care se ridică un ”sejur aristocratic”

    După o plimbare cu căruţa şi un dans popular, turiştii şi-au încheiat ziua cu un picnic tihnit la umbră, la castel.

     
    Suntem în curtea castelului Kalnoky, din Micloşoara, judeţul Covasna, printre numeroşi turişti surprinşi de spectacolul naturii.
     
    “Peisajul este superb, absolut superb acel mic lac cu broaşte. Am şi înregistrat ”concertul”, e senzaţional cu brotăceii ăia”, este entuziasmat un turist.
     
    Vechi de patru secole, castelul de la Micloşoara a fost reşedinţa de vânătoare a contelui Kalnoky. Acum este un muzeu al civilizaţiei şi aristocraţilor din Transilvania.
     
    Musafirii au avut la dispoziţie tot domeniul castelului, cu pădure, fâneaţă, heleşteu şi ponei.
     
    Multe dintre Castelele Transilvaniei au intrat în circuitul turistic şi sunt foarte căutate de străini. Dar şi românii le vizitează. O familie din Sibiu, de pildă, a plătit în total 720 de euro pentru trei zile la castel, all inclusive, scrie stirileprotv.ro
     
  • Cum arată prima reşedinţă construită integral sub apă – GALERIE FOTO

    Dezvoltatorii au investit 15 milioane de dolari în proiectul considerat a fi prima locuinţă subacvatică a lumii.

    Numit The Mukara în dialectul local, care înseamnă “coral”, resortul marchează prima încercare de acest fel a companiei. Anterior, Conrad Maldives Rangali Island inaugurase primul restaurant subacvatic din lume, numit Ithaa.

    Casa subacvatică va avea o structură pe două nivele, fiind dotată cu un pat king size, sufragerie, toaletă şi o scară în spirală care va duce la un nivel aflat deasupra apei.

    Designul a fost gândit în aşa fel încât să ofere vedere panoramică de 180 de grade asupra Oceanului Indian.

  • Cipru îşi deschide larg porţile pentru investiţii chineze

    O relaţie neobişnuită este pe cale să se consolideze: cea dintre China şi Cipru, scrie Bloomberg. „Avem investiţii în toate sectoarele economiei“, a declarat recent Christodoulos Angastiniotis, preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a Ciprului, într-un discurs în care a lăudat starea excelentă a relaţiilor dintre cele două ţări.

    În timp ce preşedintele american Donald Trump, dar şi unele dintre economiile mai mari ale Europei ridică bariere în calea comerţului chinez, Ciprul îşi deschide larg porţile în faţa investiţiilor chineze. Reticenţa primelor ar putea veni prea târziu în condiţiile în care China este deja adânc implantată în Europa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un nou hotel se va deschide în Bucureşti. Cine sunt investitorii

    Lanţul hotelier Corinthia îşi va extinde astfel portofoliul de hoteluri de cinci stele prin inaugurarea clădirii de lux din centrul Capitalei.Construită în 1867, clădirea monument istoric a fost folosită ultima dată ca hotel acum mai bine de 10 ani, în prezent trecând prin lucrări masive de modernizare pentru a respecta  standardele şi stilul caracteristic hotelurilor de lux Corinthia.

    Corinthia Grand Hotel du Boulevard Bucureşti va pune la dispoziţia clienţilor 50 de camere şi apartamente, o ofertă gastronomică rafinată, un salon de recepţii, săli elegante pentru întâlniri şi facilităţi de lux.

    Hotelul respectă tradiţia Corinthia de restaurare a marilor hoteluri din Europa secolului al XIX-lea. Hotel Corinthia din Londra, hotelul Corinthia Budapesta, cunoscut anterior drept Hotelul Grand Regal şi hotelul Corinthia St. Petersburg din Rusia sunt proprietăţi emblematice din secolul al XIX-lea, achiziţionate, reamenajate şi redeschise de către lanţul hotelier Corinthia. Fostul Grand Hotel Astoria din Bruxelles a fost cumpărat în 2016, iar în prezent sunt derulate lucrări de restaurare pentru a conserva stilul arhitectural original al clădirii.

    În Bucureşti, rolul lanţului hotelier Corinthia va fi acela de operator conform termenilor şi condiţiilor contractului de management semnat pe data de 5 martie cu proprietarul clădirii, NIRO Investment Group.

    Pe data de 10 mai 2018 va avea loc ceremonia oficială de semnare a parteneriatului în prezenţa reprezentanţilor Corinthia Hotels, NIRO Investement Group şi Beaufort Global Partners alături de care se vor afla invitaţi de onoare. Grupul Corinthia reprezintă un ansamblu de hoteluri de lux de cinci stele, înfiinţat de familia malteză Pisani în 1962. Din anul 2000, Corinthia a devenit o companie publică cu mai multe divizii, operând ca societate comercială sub denumirea de International Hotel Investments plc, proprietarul, dezvoltatorul sau operatorul fiecărui hotel Corinthia, precum şi a proprietăţilor imobiliare din întreaga lume.

    NIRO Investment Group este un grup românesc cu capital integral privat, cu peste 20 de ani de experienţă în domeniul investiţiilor, dezvoltării şi managementului activelor. Grupul, care acţionează ca dezvoltator de afaceri, investitor, antreprenor general şi manager de infrastructură, are un portofoliu de proiecte dezvoltate care totalizează o suprafaţă de 500.000 de metri pătraţi construiti, cu o valoare de peste 400.000.000 €. Printre proiectele dezvoltate şi gestionate de NIRO Investment Group se numără cel mai mare hub comercial din Europa de Est, clădiri de birouri, proiecte rezidenţiale şi hoteluri.

    Beaufort Global este o societate de investiţii, dezvoltare şi administrare a activelor care se axează pe proiecte imobiliare din sectorul ospitalităţii pentru hoteluri, staţiuni, complexe comerciale, spaţii rezidenţiale, infrastructură, master planuri, clădiri cu destinaţie mixtă şi iniţiative guvernamentale. Înfiinţată în Dubai, EAU, şi-a creat de-a lungul timpului relaţii de încredere la cel mai înalt nivel guvernamental, precum şi în rândul companiilor private sau de stat cu scopul executării mandatelor internaţionale orientate pe rezultate.

  • Cele mai urâte modele de Dacia care au ieşit pe porţile de la Mioveni

    acia Liberta este acea Dacie hatchback produsă într-un număr destul de redus, din care nu mai avem prilejul să vedem pe străzi în zilele noastre niciun exemplar.

    Prin prototipul de Dacia 1300 cu 4 portiere şi haion, în 1987 a luat nastere oficial primul automobil Dacia hatchback, potrivit 4tuning.ro. Prototipul este chiar mai urât decât modelul ce avea să fie produs, până la urmă.

    Dacia 1320 a fost prezentata publicului in cadrul Targului International Bucuresti 1987 si pusa in vanzare un an mai tarziu.

    Ca să-şi achite unele datorii financiare faţă de francezii de la Renault, Dacia a asamblat în România câteva cutii de viteză pentru utilitara Renault Estafette. Totuşi, la un moment dat, Ceauşescu a vrut să încerce să vândă şi în România o maşină utilitară marca Dacia, scrie realitatea.net

     

  • Cele mai urâte modele de Dacia care au ieşit pe porţile de la Mioveni

    acia Liberta este acea Dacie hatchback produsă într-un număr destul de redus, din care nu mai avem prilejul să vedem pe străzi în zilele noastre niciun exemplar.

    Prin prototipul de Dacia 1300 cu 4 portiere şi haion, în 1987 a luat nastere oficial primul automobil Dacia hatchback, potrivit 4tuning.ro. Prototipul este chiar mai urât decât modelul ce avea să fie produs, până la urmă.

    Dacia 1320 a fost prezentata publicului in cadrul Targului International Bucuresti 1987 si pusa in vanzare un an mai tarziu.

    Ca să-şi achite unele datorii financiare faţă de francezii de la Renault, Dacia a asamblat în România câteva cutii de viteză pentru utilitara Renault Estafette. Totuşi, la un moment dat, Ceauşescu a vrut să încerce să vândă şi în România o maşină utilitară marca Dacia, scrie realitatea.net