BusinessMagazin

Tag: pornire

  • Răspunsul companiei ruseşti Yango la acuzaţiile cu privire la expunerea clienţilor români la influenţa Kremlinului

    Acuaţiile la adresa noastră şi stereotipurile care circulă pe social media nu au niciun temei real şi se bazează în întregime pe originea noastră, explică reprezentanţii regionali ai companiei de ride-hailing Yango, parte a gigantului rusesc Yandex, care a intrat recent pe piaţa din România.

    „Suntem o companie de tehnologie, şi nu am avut niciodată şi nici nu vom avea convingeri politice, religioase, de gen, de rasă sau orice alt tip de convingeri. Acuzaţiile la adresa noastră şi stereotipurile care circulă pe social media nu au niciun temei real şi se bazează în întregime pe originea noastră, şi sunt lipsite de orice verificare elementară de informaţii”, a transmis pentru ZF, Andrei Voicu, director regional Yango pentru România şi Republica Moldova.

    Una dintre figurile publice care instigă la boicot pe social media împotriva ruşilor de la Yango este Andrei Caramitru, consultant fiscal şi consilierul economic principal al USR-ului.

    „Boicotaţi Yango! A apărut o firmă rusească care copiază Uber, deţinută de Kremlin. Ce vor să facă? Simplu. Să ştie exact unde sunteţi fiecare, tot timpul. Se cheamă location tracking – o pot face când le instalaţi aplicaţia în telefon. Să cartografieze tot şi să înţeleagă unde suntem, cu cnie ne întâlnim, în timp real. De ce? Spionaj în masă. Ce vă oferă pentru asta? Un pişcot. Firma asta trebuie boicotată!”, scrie Andrei Caramitru pe profilul său de Facebook.

    Serviciul este operat de Yandex Taxi B.V., companie membră a grupului Yandex. De când a fost lansat în 2011, Yango funcţionează în 16 ţări, inclusiv Estonia, Letonia, Finlanda sau Israel. Reprezentanţii companiei susţin că sunt mulţumiţi de rezultatele din România până acum.

    „Este la alegerea fiecăruia, dar noi vedem o cerere foarte mare pentru Yango în Bucureşti, mult mai mare decât ne aşteptam, şi e în creştere în fiecare zi. Sincer, noi suntem foarte mulţumiţi de rezultate”, spune Andrei Voicu.

    La intrarea pe piaţa din România Yango a încheiat peste 50 de parteneriate cu companii locale, precum Autonom, pentru a avea şoferi şi maşini, ajungând în prezent la circa 3.000 de şoferi, potrivit datelor transmise de companie către ZF.

    Mai multe voci din social media acuză că nu este o coincindeţă că Yango a ales să intre în piaţă imediat după adoptarea OUG pentru reglementarea serviciilor de ride-sharing, însă compania respinge această ipoteză.

    „Ne uitam la piaţa din România de mult timp. Este o coincidenţă, însă avem experienţă vastă în a lucra cu autorităţile în diferite pieţe unde operăm serviciile noastre şi suntem pregătiţi să împărtăşim această experienţă şi aceste cunoştinţe dacă este nevoie”, adaugă Voicu.

    Pe o piaţă în care mai sunt prezente servicii precum Uber, Bolt şi CleverGo, ruşii de la Yango îşi propun să ajungă lideri.

    „Când intrăm în orice piaţă, vrem să ajungem lideri. În ceea ce priveşte numărul de şoferi la care vrem să ajungem, nu facem de obicei planurile publice, dar putem spune că va fi mult mai mare decât este acum”, conchide Voicu.

     

     

     

  • Cine sunt cei doi tineri care au creat cel mai mare competitor al Uber

    Logan Green a crescut în Los Angeles şi a absolvit Universitatea din California, Santa Barbara (UCSB) în 2006. În timpul studenţiei, Green a creat Fondul de Iniţiativă Verde, iar o perioadă de timp a fost şi directorul pentru sustenabilitate al UCSB.

    Atunci când se afla în Los Angeles şi-a petrecut mare parte din timp prins în trafic, iar în timp ce era student la UCSB, a folosit mijloacele de transport în comun pentru a îşi vizita iubita care locuia în Los Angeles. Pentru a evita traficul, Green a început să-şi lase maşina acasă şi să experimenteze alte metode de transport, de la trenuri şi autobuze până la biciclete şi curse comune cu prietenii. După colegiu, Green a călătorit în Zimbabwe într-un moment în care puţini oameni de acolo îşi puteau permite să conducă maşini şi în care guvernul nu reuşea să furnizeze mijloace de transport în comun. Acolo a văzut că întreprinzătorii locali îşi foloseau maşinile proprii pentru a oferi servicii de transport comunităţii (ridesharing).

    Logan Green l-a întâlnit pe John Zimmer, cu care a descoperit că are interese comune, pe Facebook, în timp ce Zimmer lucra la Lehman Brothers, iar Green era încă student.

    John Zimmer a crescut în Greenwich, Connecticut. În 2006, el a absolvit Cornell University School Hotel Administration. După absolvire, a lucrat ca analist în domeniul finanţelor imobiliare în cadrul companiei Lehman Brothers din New York City. În calitate de student la Universitatea Cornell, a participat la un curs de planificare urbană şi regională, denumit Oraşe verzi. După ce a învăţat despre progresul în materie de canale, căi ferate şi până la autostrăzi, el a văzut în ridesharing următorul pas către eficienţă. Observând că 80% din locurile maşinilor care circulau pe autostrăzile americane erau goale, Zimmer afirma că ridesharingul „reprezintă o oportunitate imensă de eficientizare pentru a economisi o mulţime de bani şi pentru a reduce amprenta ecologică“.

    După o săptămână de când s-au cunoscut, Green zbura la New York pentru a se întâlni cu Zimmer.

    Cei doi au dezvoltat o platformă care le-a permis utilizatorilor să găsească şi să planifice curse comune, utilizând algoritmi ai Facebook. Denumit Zimride, o primă versiune a acestuia a fost lansată la Universitatea Cornell, unde, după şase luni, în serviciu erau înscrişi deja 20% dintre studenţi. Mai târziu, în 2007, Zimride a fost activ atât în campusurile Cornell, cât şi UCSB. Green şi Zimmer au promovat serviciul prin campanii de marketing inedite: cei doi se îmbrăcau în costume de broască şi castor şi înmânau fluturaşi studenţilor din campusul Cornell.
    În primul an de la înfiinţare, serviciul a obţinut 250.000 de dolari de la Facebook şi s-a extins la o companie cu şase angajaţi şi cu mai mult de 30 de campusuri universitare, magazinele Wal-Mart şi compania de servicii în domeniul sănătăţii Cigna Corp drept clienţi.

    În aprilie 2012, Zimride avea 29 de angajaţi şi facilitase peste 26.000 de curse comune. Serviciul era activ în peste 125 de universităţi, inclusiv USC, Universitatea din Minnesota, UCLA, UCSF, Cornell, Harvard şi Universitatea din Michigan. Universităţile plăteau aproximativ 10.000 de dolari pe an pentru a utiliza platforma. Călătoria între San Francisco şi Los Angeles a fost cea mai populară rută pe Zimride. Tot în 2012, Zimride şi-a reproiectat site-ul web pentru a fi folosit pe motoarele de căutare pentru telefoane inteligente. Noua versiune a site-ului a fost creată de şeful de produs şi design mobil al companiei LinkedIn, Frank Yoo.

    În 2012, Green şi Zimmer au creat Lyft Inc., iar pe 10 iulie 2013 au vândut Zimride companiei de închirieri de maşini Enterprise Holdings pentru a se concentra asupra activităţii companiei Lyft. În prima jumătate a anului 2013, Lyft a strâns finanţare de 75 milioane de dolari. În timp ce Zimride se concentra asupra campusurilor colegiilor, Lyft a fost lansat ca o companie de transport pentru călătorii mai scurte, în interiorul oraşelor.

    În prezent, Lyft este unul dintre cei mai mari jucători din industria de ridesharing. Compania este încă mult mai mică decât Uber, dar avansează încet contra competitorului său global. În al patrulea trimestru al anului 2018, Lyft a generat venituri în valoare de 670 milioane de dolari, conform Business Insider.

    Pe 29 martie 2019, Lyft s-a listat pe bursă, cu o valoare estimată de aproximativ 29 miliarde de dolari. Acţiunile au fost deschise la preţul de 87,24 de dolari, un salt de 21% faţă de preţul 72 de dolari pe care compania l-a estimat în seara de dinaintea ofertei publice iniţiale (IPO).
    Dar acest lucru nu înseamnă că Zimmer şi Green vor deveni miliardari instantaneu. Revista internaţională Forbes estimează participaţiile cofondatorilor la un total de mai puţin de 5% din companie. Green, CEO-ul companiei, deţine o participaţie estimată la 700 de milioane de dolari în companie, iar preşedintele, Zimmer, deţine o participaţie puţin mai mică de 510 milioane de dolari.

  • A pornit de la un hobby şi de 10 ani are un business care transformă pereţii în “vedeta” unei încăperi: A fost dificil, dar am învăţat enorm

    „Desenez de când am putut ţine un creion în mână. Ai mei m-au lăsat să fac asta nu doar pe hârtie, dar şi pe pereţi sau uşi, la grădiniţă fiind deja convinsă că voi fi pictoriţă. Între timp, am decis în familie să fim un pic mai pragmatici şi, deşi am urmat un liceu de artă, am continuat cu Facultatea de arhitectură de interior“, spune Ana Bănică, ilustrator, dar care în 2009 a lansat atelierul de autocolante decorative de perete Cai Verzi pe Pereţi.

    Decizia de a-şi face propriul business a venit în contextul în care primul job în domeniul ales nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor creative. Misiunea nu a fost însă deloc uşoară.

    „A fost un parcurs dificil la început, din lipsa de cunoştinţe de afaceri şi mai ales din lipsa banilor. Însă a fost experienţa cea mai educativă, care m-a ajutat să mă redescopăr şi să învăţ enorm în multe domenii, de la management şi relaţii cu publicul până la producţie. Astfel desenul a reapărut în viaţa mea.“

    Autocolantele Anei Bănică surprind prin doza de umor pe care o aduc într-o încăpere, astfel că brandul în sine a dezvoltat pe durata celor 10 ani de viaţă o aură simpatică, o identitate uşor recognoscibilă.

    „Aceşti aproape 10 ani în care am creat modele minimaliste, însă expresive şi haioase pentru Cai Verzi pe Pereţi, au o influenţă foarte puternică asupra felului în care abordez acum ilustraţia. Cu ilustraţia cochetez tot din copilărie când petreceam ore în şir holbându-mă la cărţile ilustrate de poveşti.“

    Ideea de a porni primul business cu autocolante a rezultat dintr-o provocare legată de primul job şi anume că de multe ori, în amenajările interioare, soluţiile disponibile nu erau pe placul ei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Hortensia Năstase – Vicepreşedinte creative services { Lowe Group }

    •   Hortensia Năstase are peste 17 ani de experienţă în marketing şi comunicare, din care ultimii 10 în poziţii de management.
    •   A fost primul specialist în PR ales membru al boardului de directori al Asociaţiei Internaţionale de Advertising (IAA).
    •   Hortensia Năstase a terminat Facultatea de Limbi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti şi deţine mai multe diplome postuniversitare, de la Vienna University of Economics & Business, Carlson School of Management, Universitatea din Minnesota şi de la Chartered Institute of Public Relations, Londra.

    Cifră de afaceri consolidată (2017): 210,3 mil. lei
    Număr de angajaţi: 160

  • Bilanţ la 20 de ani de DENT ESTET

    „Acum 20 de ani am pornit businessul. Nu am avut de la început viziunea că vom ajunge în punctul în care ne aflăm acum”, spune Oana Taban, fondator şi CEO al grupului DENT ESTET. Compania a încheiat anul trecut cu venituri de peste 47,5 milioane de lei, în creştere semnificativă faţă de anul 2017, când businessul a înregistrat o cifră de afaceri de 39,6 milioane de lei. DENT ESTET face parte din grupul MedLife, care a raportat la finalul anului 2018 o cifră de afaceri pro-formă, consolidată la nivel de grup, în valoare de 804 milioane de lei.

    Cristian Taban, directorul executiv al DENT ESTET, spune că se aşteaptă ca businessul să îşi menţină „acelaşi trend agresiv de creştere” şi că veniturile vor fi, cu siguranţă, mai mari în continuare. Potrivit lui, în primul trimestru de anul acesta faţă de primul trimestru din 2018, compania a înregistrat o creştere de peste 35%. 
    Investiţia iniţială în pornirea businessului a fost, potrivit Oanei Taban, una modestă: 15.000 de euro, primul cabinet fiind deschis într-un spaţiu închiriat, la parterul unui bloc. „La acea vreme eram medic angajat în două clinici private din Bucureşti. Am hotărât să pornesc pe cont propriu. Am crescut pas cu pas, a devenit o nevoie să începem să dezvoltăm şi echipa, angajând alţi medici, pentru că am devenit curând depăşită de numărul de pacienţi”, povesteşte Oana Taban. Ea spune că această nevoie a venit mai ales din dorinţa de a menţine un tip de servicii la un nivel ridicat în cadrul businessului.

    „Numărul mare de pacienţi care au apărut a făcut necesară deschiderea unui alt sediu, cu o investiţie mai mare. Acolo s-a conturat cumva mai bine ideea unei experienţe pe care s-o oferim pacienţilor – unică, diferită de ceea ce exista în Bucureşti în stomatologie la vremea respectivă”, spune Cristian Taban. De la un prim cabinet, compania a evoluat până în prezent la zece clinici, dintre care şapte sunt în Bucureşti – (două pentru copii, una pentru adolescenţi şi patru pentru adulţi), o clinică pentru copii în Timişoara şi alte două la Sibiu (una pentru copii şi una pentru adulţi), deschise anul acesta. În 2016, compania s-a extins şi cu un laborator, Aspen Laborator Dentar, acesta fiind primul laborator propriu de tehnică dentară.

    Cristian Taban povesteşte că un punct extrem de important în evoluţia DENT ESTET a fost în 2008, înainte de începerea crizei financiare. „În septembrie, Lehman Brothers a falimentat. În decembrie 2008 DENT ESTET deschidea prima clinică dedicată exclusiv copiilor”, lucru despre care reprezentanţii companiei spun că este unic în România şi în prezent.

    „Acesta a fost un moment de mare creştere pentru DENT ESTET. Populaţia a fost foarte, foarte interesată de lucrul acesta”, descrie Cristian Taban modul în care a fost primită această clinică. El spune că pe piaţa locală nu mai există alte clinici în care toţi medicii şi asistentele să lucreze numai pentru copii, să aibă o abordare şi o atmosferă diferite, iar activitatea şi serviciile să fie dedicate copiilor. În prezent, din cele zece clinici ale companiei, cinci sunt destinate exclusiv copiilor şi adolescenţilor.
    Un alt moment important în parcursul companiei a fost tranzacţia prin care MedLife a preluat un pachet majoritar din acţiunile DENT ESTET. „Am intrat în discuţii cu MedLife, cel mai mare furnizor de servicii medicale din România, care anul trecut a încheiat cu peste 804 milioane de lei cifră de afaceri. În 2016 ne-am întâlnit, ei deja începuseră o politică agresivă de achiziţii în România, însă nu aveau dezvoltată în portofoliu partea de stomatologie. După şase-şapte luni de discuţii foarte pozitive, DENT ESTET a vândut 60% din acţiuni către MedLife, astfel încât acum suntem parte din grup”, povesteşte Cristian Taban, care nu menţionează însă valoarea tranzacţiei, spunând doar că a fost una „importantă”.

    Ce impact a avut însă această tranzacţie în traiectoria DENT ESTET? „MedLife are în ADN-ul său dezvoltarea regională agresivă, fie organică, fie prin achiziţii, şi cumva ne-a transmis acelaşi impuls şi nouă. A fost factorul care ne-a făcut să deschidem încă o clinică în Bucureşti, în 2017, cea mai mare investiţie în stomatologie din România până în acel moment, şi la scurtă vreme după aceea am deschis cele două clinici de la Sibiu. Aş putea spune că în ultimii doi ani am investit peste 2,5 milioane de euro în stomatologie – în oameni în primul rând şi în al doilea rând în tehnologie, în digitalizare, pentru că ceea ce facem acum reprezintă, să spunem, vârful stomatologiei – stomatologia digitală”, răspunde Cristian Taban. Potrivit lui, investiţia în deschiderea unei clinici DENT ESTET presupune o investiţie de circa 1-1,2 milioane de euro.
    În ceea ce priveşte viitorul businessului, Cristian Taban spune că 2019 este un an al consolidării. „Avem de construit în continuare echipa de medici, asistente şi recepţia din Sibiu, iar în paralel ne întoarcem spre celelalte clinici deschise înainte de 2017, unde reverificăm totul şi reutilăm unde este nevoie.” În acest sens, compania are bugetată suma de circa 500.000 de euro pentru digitalizare – achiziţionarea unor echipamente noi, precum scannere şi camere intraorale sau aparate pentru radiologie. Compania a atins un reper important prin prisma digitalizării în 2017, când a deschis Dent Estet Primăverii, despre care fondatorii companiei spun că are cel mai înalt grad de digitalizare din ţară. „Vom creşte mai mult pentru că sediul nou îşi va atinge anul acesta maturitatea, iar Sibiul va creşte disproporţional, foarte mult, fiind o clinică abia lansată. În Sibiu sunt convins că pe sfârşit de an vom fi lider de piaţă în regiune. Deja în trimestrul I o parte a creşterii faţă de anul trecut este dată foarte mult de DENT ESTET Sibiu”, adaugă el.

    La capitolul extindere, reprezentanţii companiei se orientează spre oraşe ca Arad, Timişoara, Bacău, Brăila, Galaţi, Constanţa sau Craiova. „Avem foarte multe zone în care ne uităm. Undeva spre trimestrele III-IV vom începe o analiză mult mai detaliată. În Bucureşti, anul viitor probabil nu vom deschide”, spune Cristian Taban. O astfel de decizie este însă influenţată şi de cerinţele pacienţilor: „În momentul în care te uiţi pe agendă şi vezi că poţi să programezi un pacient numai în patru sau cinci săptămâni, deja este un semn că trebuie să deschizi o nouă clinică. Pentru că e posibil ca acel pacient să meargă în altă parte dacă tu nu-i oferi imediat o programare”.
    Contextul de piaţă va avea la rândul său un rol în dezvoltarea afacerii: „Probabil pe sfârşit de an o să vedem cum merge şi economia, ce se întâmplă în România, iar în trimestrul IV ne vom face planurile pentru anul următor, în care cu siguranţă vom merge undeva pentru noi clinici”, concluzionează el.

    Când vine vorba de alegerea unei zone pentru deschiderea unei clinici DENT ESTET, reprezentanţii businessului spun că nu mizează pe criteriul imediat facil, precum populaţia oraşului sau existenţa unei universităţi, ci se uită la serviciile pe care le primesc pacienţii dintr-o anumită zonă. „Dacă vedem că sunt zone în care cele mai înalte standarde nu le sunt oferite pacienţilor, când vedem că într-o zonă pacienţii pleacă, emigrează spre zonele adiacente, merg spre alte centre să îşi facă tratamentele, considerăm că trebuie să deschidem acolo o clinică şi să îi facem pe oameni să primească aceste servicii la ei acasă”, spune directorul executiv al companiei. Potrivit lui, acesta a fost, cumva, şi cazul Sibiului. Văzând cifrele, clinicile locale, veniturile clinicilor din zona Sibiului şi cea adiacentă, reprezentanţii DENT ESTET au tras concluzia că foarte mulţi pacienţi din zonă fie merg la Cluj, fie într-o altă ţară, fie vin la Bucureşti. „Ne dorim ca pacienţii din Alba, Cluj, Braşov sau alte zone să vină la Sibiu să îşi facă dantura, să nu mai meargă în altă parte.”

    Reprezentantul DENT ESTET nu exclude nici o extindere peste graniţe, dar spune că momentan compania nu a făcut un pas concret în această direcţie, ci doar o documentare asupra pieţelor din jur, o culegere de informaţii. „Studiem mereu ţările din jur, mergem destul de mult în Europa şi urmărim să vedem cum arată clinicile, dacă există clinici individuale sau lanţuri de clinici, urmărim să vedem companiile de asigurări – dacă există, ce plătesc, cum plătesc şi cum influenţează actul medical din acea ţară, cum se comportă pacienţii. Asociatul nostru, MedLife, deja a intrat în Ungaria, a cumpărat o clinică destul de importantă de acolo şi ştiu că sunt discuţii şi cu alte clinici din Ungaria pentru a deveni parte din MedLife, ceea ce nu exclude ca şi noi să venim alături de ei, să îi ajutăm. Eu cred că foarte curând nu se va întâmpla acest lucru, dar suntem cu un ochi în afara ţării.”

    Lideri într-o piaţă fragmentată

    Directorul executiv al DENT ESTET estimează valoarea pieţei locale de servicii stomatologice la o valoare de peste 1,2 miliarde de lei. „Nu ştim foarte exact care este valoarea pieţei pentru că nu s-au făcut încă studii foarte complexe în România. Stomatologia în România este cu servicii plătite din buzunar, noi neavând aici firme de asigurări care să ofere servicii serioase pacienţilor. Statul, iarăşi, nu acoperă nimic din ceea ce înseamnă stomatologie, nu avem acele statistici. În SUA se ştie exact, până la ultimul pacient, cât s-a cheltuit într-un an în stomatologie, la noi nu se ştie pentru că nu avem aceste asigurări, dacă le-am avea, am şti exact cât este piaţa.” Cristian Taban descrie piaţa din România ca fiind „extrem de fragmentată, în sensul că sunt peste 16.000 de SRL-uri medicale cu specializarea în stomatologie. Nu seamănă deloc cu piaţa de medicină generală, unde sunt nişte jucători care depăşesc 10-15% market share. Noi suntem lideri de piaţă de peste zece ani şi probabil că avem 4-5% market share.” Potrivit lui, un top zece este alcătuit de clinici din Bucureşti, Timişoara şi Braşov, piaţa înregistrând o creştere de peste 15-16% anual, şi crede că îşi va păstra trendul. „Sper ca şi condiţiile macro-economice să ne ajute să păstrăm acest trend.”

    „E o piaţă în care există acelaşi nivel de stres ca în restul economiei româneşti, cursul valutar poate să creeze uneori probleme dacă escaladează. Iarăşi, ROBOR sau dobânda bancară pot să creeze probleme, pentru că o parte din pacienţi apelează la nişte programe financiare şi nu le-ar plăcea să fie încărcaţi cu dobânzi foarte mari”, descrie el, succint, provocările pieţei. Spune însă că numărul de pacienţi care vin la medic creşte pe măsură ce compania continuă să facă educaţie pe toate canalele media. „Aş zice că atât timp cât peste 40-50% din populaţie nu merge la dentist e foarte clar că noi, dentiştii, nu concurăm neapărat între noi, pentru că avem o paletă foarte mare de oameni cărora să ne adresăm. Putem să ne adresăm acestor oameni care nu vin la dentist. Mai degrabă concurăm cu celelalte atracţii pe care le poate avea cineva, să spunem mai degrabă că oamenii se hotărăsc să îşi ia ultimul model de telefon mobil, sau să îşi schimbe maşina, sau să facă alte investiţii în viaţă. Cu aceste atracţii ne luptăm, mai degrabă.” Totuşi, adaugă el, oamenii ajung la momentul în care îşi dau seama că imaginea lor este foarte importantă, că zâmbetul lor este foarte important, că trebuie să schimbe ceva. „Câtă vreme noi reuşim să le transmitem ideea că le schimbăm viaţa prin estetica pe care o oferim, în această măsură vom fi de succes.”

    Comparativ cu alte pieţe europene, Cristian Taban spune că în Ungaria, Austria sau Germania oamenii cheltuiesc cu siguranţă mai mult pe stomatologie, „dar ce e important la noi este că piaţa are o creştere mult mai dinamică faţă de pieţele din jur. În curând ne apropiem de acestea. Cred că suntem peste Bulgaria şi poate depăşim Ungaria”.

    În prezent, echipa companiei numără în jur de 350 de angajaţi şi colaboratori, dintre care 100 sunt medici, restul fiind constituit de asistenţi, echipa de management, front desk şi o echipă de „pacient care coordinator, care îi ajută foarte mult atât pe medici, în demersul lor, cât şi pe pacienţi. Sunt un liant între medici şi pacienţi”, explică Oana Taban.

    Criza angajaţilor reprezintă pentru tot mai multe businessuri din piaţa locală una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă la momentul actual. Este însă acest lucru valabil şi în cazul reprezentanţilor DENT ESTET? „În acest moment, şi de mulţi ani, nu ne confruntăm cu această problemă, pentru că avem totuşi avantajul liderului de piaţă. Odată ce eşti lider există o aspiraţie pentru cei care activează în domeniu să lucreze la tine. Avem coadă la aplicaţii, nu numai la nivel de medici, dar sunt şi asistente care îşi doresc să lucreze într-o organizaţie care are şi tradiţie şi unde simt că au o siguranţă. Contează însă şi faptul că noi le oferim un pachet salarial foarte bine pus la punct, cu beneficii însemnate. Fiind lideri, avem această posibilitate”, susţine fondatoarea DENT ESTET.

    Care ar fi totuşi soluţia pentru deficitul de angajaţi de pe piaţa muncii? „Să priveşti la modul extrem de responsabil ce presupune o relaţie cu un angajat, să acorzi foarte mare atenţie încă din procesul de recrutare, să îţi alegi cei mai buni oameni, să depui toate eforturile în integrarea lor, iar după aceea să investeşti în a-i fideliza, în a le asigura un plan de carieră, ceea ce noi facem la modul cel mai responsabil”, spune Oana Taban. Executivul DENT ESTET adaugă că o prioritate pentru companie a fost întotdeauna investiţia în oameni. „Ne-am dorit relaţii pe termen lung şi, din fericire, mulţi din cei 350 de angajaţi, odată ce au ajuns la noi, aici au rămas.” Ea spune chiar că primul medic stomatolog şi prima asistentă angajaţi la începuturile businessului fac încă parte din actuala echipă.

    Reprezentanţii businessului organizează, de asemenea, programe speciale de integrare şi specializare pentru fiecare poziţie, atât în interiorul companiei, cât şi în afara acesteia, atunci când este nevoie. De altfel, Oana Taban spune că încă de la înfiinţarea businessului „ne-am dorit să oferim un model aşa cum în România încă nu exista până la acea vreme, această multidisciplinalitate a stomatologiei – să o dezvoltăm pe specialităţi. Aşa a fost gândită din start echipa, fiecare medic să aibă rolul lui, pe care să fie supraspecializat, iar noi am preluat din SUA şi am introdus în România acest model”.

    Nici problema lipsei spaţiilor nu i-a afectat pe reprezentanţii DENT ESTET. „Avem peste 3.600 de metri pătraţi de clinică şi birouri, spaţiile nu reprezintă o problemă pentru noi”, susţine Cristian Taban.

    Pacienţi din ce în ce mai informaţi

    De-a lungul anilor de activitate, reprezentanţii businessului spun că o atenţie deosebită au acordat-o educării pacienţilor: „Am realizat că pentru a aduce pacienţii în clinică este foarte important să educăm populaţia. Practic, întotdeauna am educat pacientul, am explicat din start ce înseamnă să investeşti pe termen lung în sănătate. Ne-am luat acest rol de educare încă din primii ani ai businessului”, spune Oana Taban. În prezent, businessul are peste 80.000 de pacienţi, anul trecut înregistrând peste 97.000 de vizite ale acestora în clinicile companiei. În portofoliul de clienţi se regăsesc şi 4-5 contracte pe segmentul corporate, cu câteva mii de pacienţi, segment care „nu reprezintă o concentrare a noastră, dar încercăm să dezvoltăm şi acest model, însă nu depindem de el”, spune Cristian Taban, cei mai mulţi pacienţi apelând la serviciile companiei în mod individual. De asemenea, circa 5% din numărul de pacienţi sunt din străinătate, fie că este vorba de turişti, fie de expaţi care lucrează în Capitală, dar şi de români stabiliţi peste graniţe. Reprezentanţii companiei se aşteaptă însă ca numărul acestora să crească în Sibiu, fiind un oraş turistic.

    În ceea ce priveşte profilul clienţilor DENT ESTET, aceştia sunt, în principal, antreprenori sau oameni aflaţi în fruntea unor corporaţii, „care au încredere în viitor şi care consideră că au un job stabil. În general, oameni preocupaţi de sănătatea lor şi a familiei, majoritatea venind şi cu familiile”. Cristian Taban îi descrie, de asemenea, ca fiind „oameni foarte documentaţi. E o mare diferenţă faţă de pacientul de acum zece ani. Cel de azi ştie exact ce doreşte, ştie tehnologiile care există, vine pregătit, discută mai mult despre beneficiile lui ca pacient. Vine preventiv la medic, şi cu copiii. De asemenea, sunt oameni care preţuiesc foarte mult estetica. Cel puţin 30% din întrebări sunt pe estetică, după aceea urmează tratarea şi prevenţia”. Potrivit lui Taban, compania face campanii de educare în presă, în social media, în care „explicăm ce înseamnă proceduri moderne, estetică, implanturi, ce înseamnă să alegi corect, pentru ca oamenii să fie conştienţi de ceea ce aleg”. Ca urmare, pacienţii businessului au migrat de la implantul mediu spre implantul de calitate. „Am avut o creştere de 300% a implanturilor de foarte înaltă calitate în prima jumătate a lui 2018, iar pe total am depăşit cu peste 5-10% numărul de implanturi faţă de 2017.”

    La nivel de preţuri, Cristian Taban spune că acestea variază de la caz la caz. „Fiecare pacient primeşte un plan de tratament unde putem vorbi de sute de euro, mii de euro, 15.000-20.000 de euro, poate şi mai mult. Depinde de stadiul şi situaţia în care se află pacientul. Dacă pacientul depăşeşte o anumită vârstă, costurile pot fi chiar mai mari.” Adaugă însă că preţurile practicate în cadrul clinicilor DENT ESTET sunt asemănătoare cu cele ale clinicilor din oraşe precum Cluj, Timişoara sau Iaşi care oferă pacientului calitate şi o experienţă similare.

    Printre cele mai căutate servicii sunt cele de albire, faţete, implanturi, coroane: „Nu mai promovăm clasica punte de pe vremuri, care nu a dat cele mai bune rezultate în timp. Ortodonţie înseamnă estetică. Foarte mulţi tineri, chiar şi oameni aflaţi la 40 de ani, vin şi îşi pun aparate ortodontice”, spune Cristian Taban.

    Un alt proiect important al companiei este ADOM (Asociaţia Dental Office Managers), pornit în 2014. Prin intermediul acestei şcoli, reprezentanţii companiei îi învaţă pe alţi medici stomatologi cum să managerieze afacerile cu cabinete sau clinici de stomatologie şi, mai ales, le explică acestora că este mai bine să se concentreze pe ceea ce le place, pe medicină, şi să investească în cineva care să administreze afacerea. „Şi pentru aceste persoane care să administreze clinica revenim cu cursuri de managementul pacientului, financial for non-financial, contabilitate, resurse umane, marketing, comunicare, social media, toate aceste cursuri care să îi facă să înţeleagă că au nevoie de un plan, să îşi facă o prognoză pentru viitor, să lucreze organizat, să înţeleagă că au nevoie şi ei la rândul lor să îşi educe propriii pacienţi, să educe oamenii şi să lucreze împreună pentru asta”, explică Cristian Taban.

    Până acum, peste 550 de clinici au participat la cursurile companiei, care acoperă 8-9 discipline, preţurile fiind cuprinse între 1.200 şi 1.300 de euro. Un curs, care se întinde pe o durată de 8-9 zile, poate acoperi proiecte precum relansarea unei clinici care întâmpină probleme sau pornirea unui start-up: „Învăţăm medicii cum să lanseze o nouă clinică, cu tot ce trebuie. Suntem singurii care venim cu un asemenea proiect, strict pe stomatologie. Există cursuri de resurse umane dedicate stomatologiei, în care vorbim despre ce înseamnă a recruta, a integra şi a motiva o asistentă. Suntem foarte mult axaţi pe stomatologie şi cifre – care ar trebui să fie cheltuielile cu materialele consumabile într-o clinică, cât ar trebui să plătim unui laborator, cât ar trebui să ne coste front deskul”, adaugă el. Cristian Taban spune că deseori medicii stomatologi sunt miraţi de faptul că businessul susţine aceste cursuri, că „îi învăţăm, fiind concurenţi”. „Nu suntem concurenţi. Un lider de piaţă nu poate singur să stea în poziţia aceea, de lider. Un lider se întoarce şi îi ajută pe ceilalţi”, încheie el.

    Momentele cheie în evoluţia companiei DENT ESTET

    ■  1999
    DENT ESTET a deschis prima clinică la Bucureşti
    ■  2008
    Compania a deschis DENT ESTET 4 Kids Bucureşti, prima clinică pentru copii din Europa de Sud-Est
    ■  2012
    DENT ESTET a deschis DENT ESTET 4 Teens, prima clinică dentară pentru adolescenţi din Europa
    ■  2013
    Lanţul de clinici s-a extins în Timişoara cu o nouă clinică DENT ESTET 4 Kids
    ■  2014
    DENT ESTET a înfiinţat ADOM (Asociaţia Dental Office Managers) şi a deschis o nouă unitate DENT ESTET 4 Kids în Bucureşti
    ■  2016
    Compania a deschis Aspen Laborator Dentar, primul laborator propriu de tehnică dentară
    A avut loc tranzacţia prin care MedLife a intrat în acţionariatul Dent Estet; în urma tranzacţiei, grupul MedLife deţine 60% din capitalul social al DENT ESTET, iar restul de 40% este în continuare deţinut de fondator
    ■  2017
    Deschiderea DENT ESTET Primăverii, cu cel mai înalt grad de digitalizare din ţară, potrivit reprezentanţilor companiei
    ■  2019
    Compania s-a extins cu două clinici în Sibiu, una destinată adulţilor, iar o alta pentru copii

  • După 15 ani într-o multinaţională o tânără din România a decis că nu mai vrea să muncească pentru alţii şi a pornit o afacere. Acum câstigă zeci de mii de euro

    După o carieră de peste 15 ani într-o multinaţională, Oana Pascu a pornit businessul Complice.ro, în baza unei idei pe care a avut-o încă din facultate: să fie „complice” la experienţe care să surprindă destinatarul şi să câştige totodată bani făcând astfel de surprize.

    „Întotdeauna mi-a plăcut să dăruiesc cadouri şi am căutat ca ele să fie inedite, surprinzătoare şi să creeze amintiri de durată, să îmbogăţească viaţa şi sufletul destinatarului. Ideea de a fi consultant pentru alţii în alegerea cadourilor o aveam încă din anii facultăţii, însă pe vremea aceea, acum aproape 20 de ani, mi se părea o iluzie. Dacă stau să mă gândesc acum, cred că era într-adevăr o iluzie, publicul nu era pregătit, iar implementarea fără puterea actuală a internetului cred că ar fi fost aproape de imposibil”, povesteşte Oana Pascu, de profesie economist şi totodată absolventă de Ştiinţe Politice. 

    După ce s-a angajat încă din facultate în cadrul companiei telecom Connex, care ulterior a devenit Vodafone, unde şi-a creat o carieră timp de 15 ani, ocupând diferite poziţii din care a condus echipe, atât de specialişti, de vânzări prin telefon, cât şi de marketing, ea a simţit nevoia de o schimbare radicală şi a pornit astfel pe drumul antreprenoriatului.

    „La 35 de ani am simţit nevoia de a face o schimbare radicală în viaţa mea şi deşi am avut două propuneri să plec din ţară în alte companii multinaţionale, am decis să rămân aici şi să construiesc ceva care să mă reprezinte, care să mă încarce pozitiv şi care să îmi aducă satisfacţiile dorite. Am avut două idei de business, dintre care una în domeniul home & deco şi aceasta, cu cadouri experienţiale. Am ales-o pe aceasta din considerente de pasiune, înclinaţie şi business plan”, povesteşte ea, precizând că ideea de a fi „complice” pentru surprize făcute altor persoane o urmărea încă din facultate.

    Investiţia iniţială pentru demararea businessului Complice.ro s-a ridicat la 5.000 de euro, sumă în care sunt incluse cheltuielile de dinainte de lansare – dezvoltarea site-ului, identitatea vizuală şi echiparea biroului. „Ulterior însă am investit în mod constant mai ales în promovarea businessului (principala provocare fiind cum să afle de noi clientul final), dar şi în continua eficientizare sau dezvoltare a site-ului. Cred că suma totală adusă de acasă a ajuns astfel la aproximativ 20.000 de euro.”

    Magazinul online Complice.ro oferă o serie de cadouri inedite bazate în principal pe experienţe cum ar fi experienţe în doi (de explorare şi ieşire din rutină, escapade şi provocări exclusiviste în compania unor celebrităţi), daruri care cresc pulsul şi stimulează adrenalina (salt cu paraşuta sau parapanta, survol cu elicopterul, zbor cu balonul ş.a.m.d.), provocări olfactive şi vizuale (ateliere pentru crearea de parfumuri, florale sau gastronomice), experienţe de răsfăţ personal (spa, masaj, tratamente corporale) sau experienţe japoneze – degustare de ceai, îmbrăcarea khimonoului.

    „În străinătate există acest concept de gift shopper, sunt câteva modele de business care funcţionează, însă conceptul Complice.ro duce complicitatea dincolo de alegerea unui cadou, către alegerea unui cadou experienţial, ceva cu totul şi cu totul special, care să fie memorabil şi surprinzător.” Complice.ro a pornit adresându-se clienţilor individuali – „oameni ocupaţi, cu multe responsabilităţi, cu puţin timp liber, care muncesc mult, caută echilibrul între business şi viaţa personală, dar îşi doresc foarte mult să dăruiască ceva inedit, să se diferenţieze atunci când oferă un cadou personal sau de business, astfel că apelează la un complice pentru inspiraţie sau pentru organizarea şi implementarea unei surprize, majoritatea fiind antreprenori sau oameni cu poziţii importante în companii multinaţionale, cu venituri peste medie, cu vârste între 30 şi 45 de ani, un procent mai mare bărbaţi, jumătate deja părinţi”.

    Din 2017, Complice4JOY, compania care administrează magazinul online Complice.ro, a început să dezvolte colaborări şi pe segmentul corporate, unde brandurile caută cadouri speciale pentru fidelizarea angajaţilor, pentru clienţi sau diverşi colaboratori. Astfel, magazinul online oferă şi servicii personalizate  pentru angajaţi, cum ar fi high potential programs, reward & recognition, give-away team building, zile de naştere ş.a.m.d., pentru parteneri şi clienţi, spre exemplu cadouri speciale, personalizate, unicat, pentru Crăciun/Paşte şi pentru evenimente speciale – cadouri/experienţe personalizate sau la cheie, sub umbrela out of office events (wellbeing workshops, management meetings, teambuildings, lansări etc.).
    Segmentul corporate a prins însă mai mult contur anul trecut, când a generat aproape jumătate din veniturile Complice4JOY – 92.000 euro, de patru ori mai mari comparativ cu 2017.

    „În mediul corporate, clienţii noştri sunt branduri inovatoare, care vor să se diferenţieze şi care au o preocupare constantă să recunoască meritele celor din jur. Vorbim de companii medii şi mari, din domenii creative sau în plină dezvoltare (IT etc.). Cel mai frecvent se oferă cadouri clienţilor şi partenerilor de Crăciun, 1-8 Martie şi de Paşte (câteva firme oferă partenerilor cadouri chiar şi cu ocazia zilelor de naştere). Pentru angajaţi, în afară de evenimentele menţionate, se oferă cadouri cu ocazia zilelor de naştere sau premii şi recompense în
    diferite programe de incentive, reward & recognition”, a precizat Oana Pascu.

    Ea a adăugat că o zonă importantă pentru Complice.ro o reprezintă şi activităţile de echipă, pe care le numeşte „activităţi creative corporate”. „Sunt activităţi pe care un manager alege să le facă alaturi de echipa sa pentru a se cunoaşte, a colabora mai bine şi a trăi experienţe comune. Similar, ne extindem din ce în ce mai mult în zona de evenimente corporate unde ne dorim să venim cu soluţii inedite şi cu experienţe care să consolideze poziţia acelui brand în mintea participanţilor.”

    Valoarea medie a unei comenzi primite de Complice.ro anul trecut pe segmentul corporate s-a situat la 1.200 euro, în timp ce media pe segmentul individual a fost de 207 euro. Circa 44% dintre comenzile de experienţe corporate făcute de clienţi anul trecut au fost destinate iniţiativelor interne, pentru proprii angajaţi, în timp ce restul de 56% au fost destinate partenerilor de afaceri şi colaboratorilor.

    „Aş spune că, mai mult ca în oricare altă direcţie a businessului, în zona corporate mă ajută cel mai mult experienţa anterioară din corporaţie. Pentru că pot să mă pun foarte bine în pantofii managerului care doreşte să sudeze o echipă, să o motiveze. Înţeleg foarte bine provocările cu care se confruntă, nevoia de a se încadra în buget, de a găsi soluţii inedite şi care să fie apreciate de o parte cât mai mare a echipei. Cred că şi din acest motiv am devenit un complice de nădejde pentru multe companii”, a subliniat ea.

    Creşterea vânzărilor pe segmentul corporate a dus la dublarea valorii medie a unei comenzi plasate anul trecut pe Complice.ro, aceasta ajungând la 370 euro. „Undeva la intersecţia celor două zone (individuale şi corporate) sunt cadourile făcute la birou, între colegi, de ziua de naştere sau când cineva pleacă din cadrul colectivului. Sunt acele cazuri în care toată lumea contribuie cu bani, iar experienţele încep să devină o opţiune tot mai populară.”

    Totodată, Complice4JOY şi-a mărit anul trecut şi reţeaua de parteneri, aceasta ajungând în prezent la un număr de peste 100.
    „Anul acesta am inclus deja în primul trimestru în portofoliu şi un studio de realitate virtuală, un penthouse care oferă o experienţă cu adevărat romantică, singurul tren privat din România care oferă un circuit de cunoaştere şi descoperire a zonelor pitoreşti din Transilvania, un simulator de zbor Boeing 737, un designer floral, un atelier de pictură pe porţelan şi, nu în ultimul rând, un complice care îi introduce pe clienţi în arta japoneză, indiferent că vorbim despre zona gastronomică sau de ceremonia ceaiului, îmbrăcarea kimonoului sau arta florilor presate şi origami.”


    În 2018, cele mai căutate categorii de experienţe pe Complice.ro au fost cele din zona gourmet (degustări, ateliere de gătit), experienţele romantice (cine în locaţii speciale, experienţe de cuplu), dar şi cele cu adrenalină (survol cu elicopterul, salt cu parapanta, cursă pe un circuit de raliu etc.). Cel mai scump pachet de expe­rienţe intermediat de Complice.ro anul trecut a costat 2.000 de euro şi a constat într-un city break VIP – hotel de 4-5 stele, transport, completat de o experienţă în cadrul hotelului. Acesta a fost un premiu de incentive oferit de un client corporate unui angajat cu performanţe deosebite. Majoritatea clienţilor Complice.ro sunt din Bucureşti, însă oferta magazinului online nu se limitează doar la Capitală, fiindcă multe experienţe presupun deplasarea în afara oraşului. „Am fost complice şi la iniţiative de incentivare a angajaţilor şi în Franţa, Italia sau Cehia.”
    În total, Complice.ro a intermediat peste 300 de experienţe şi cadouri inedite, dintre care 200 doar anul trecut. Pentru anul acesta, Oana Pascu are în plan să dezvolte în continuare portofoliul de experienţe ce pot fi folosite ca premii de către companii pentru angajaţii lor – „reward & recognition & incentive”, precum şi experienţe ce pot fi integrate în cadrul unor evenimente inedite – întâlniri cu echipa, team buildinguri, petreceri de amploare şi evenimente de brand.
    „Complice.ro se va extinde cu experienţe şi în alte oraşe ale ţării, începând cu Cluj. Alături de acestea, vor fi disponibile în continuare experienţele care au loc la Sibiu, Braşov, Timişoara sau la malul mării”, a punctat antreprenoarea.

  • Povestea antreprenorului care a fondat una dintre cele mai cunoscute platforme pentru rezervarea călătoriilor, cu venituri anuale de miliarde de dolari

    Richard Barton s-a născut pe 2 iunie 1967 în New Canaan, Connecticut, SUA, în familia lui Jim şi Betsy Barton. După ce a obţinut permisul de conducere, antreprenorul a pornit un mic business sezonier cu o maşină de îngheţată, în oraşul natal. Mai târziu, timp de doi ani, Barton a lucrat ca ajutor pentru un club local de golf, iar în timpul vacanţelor de vară din perioada facultăţii a vopsit case folosind propria echipă. Antreprenorul a urmat cursurile Universităţii Stanford, pe care a absolvit-o în 1989 cu o diplomă în inginerie.
    După absolvire a lucrat pentru Alliance Consulting Group pe poziţia de consultant de strategie, iar în 1991 s-a angajat la Microsoft. După trei ani de activitate ca manager de produs în cadrul companiei, conducerea Microsoft a decis să lanseze un ghid de călătorie pe CD şi i-a permis lui Barton, care a venit cu ideea unei platforme online care să centralizeze toate ofertele, să se ocupe de realizarea produsului. A apărut astfel Expedia, lansată iniţial în octombrie 1996 ca divizie a Microsoft.
    Până în 1999, Barton a ocupat poziţia de manager general al noii divizii, apoi, în următorii patru ani, a condus compania din funcţia de preşedinte, director şi CEO. Sub conducerea sa, Expedia s-a extins de la un număr iniţial de 50 de angajaţi la o echipă de peste 1.300 de persoane la nivel mondial deschizând, pe lângă un sediu propriu în Bellevue, Washington, şi alte birouri în Las Vegas, Canada, Marea Britanie, Germania, Franţa, Italia şi Olanda. Barton a demisionat din funcţia de preşedinte şi CEO al Expedia pe 31 martie 2003, când compania se afla la un nivel maxim al câştigurilor, cu venituri brute de 5,3 miliarde de dolari pentru anul 2002. Printre motive s-a numărat dorinţa sa de a locui în Europa timp de un an. În acelaşi an, Expedia a fost achiziţionată de IAC/InterActiveCorp, în fruntea căreia Barton a fost ales ca director, funcţie pe care o ocupă şi în prezent.
    În 2004 antreprenorul s-a întors în Seattle, unde a început să lucreze alături de Lloyd Frink, un fost angajat al Microsoft şi Expedia, pentru a pune bazele unei noi companii. Astfel, pe 8 februarie 2006 cei doi au lansat firma online de real estate Zillow, iar de atunci Barton ocupă poziţia de CEO al acesteia. El a fondat, de asemenea, motorul de căutare de locuri de muncă Glassdoor şi platforma online de fotografii de călătorie Trover, achiziţionată de Expedia în 2016. Face parte şi din consiliul director al Netflix, Avvo, RealSelf, Nextdoor şi Artsy.
    În 2002, el a fost ales în Top 100 inovatori sub 35 de ani realizat de MIT Technology Review, fiind numit în acelaşi an de publicaţia BusinessWeek unul dintre cei mai buni manageri ai anului 2002. În aprilie 2014, Barton a fost desemnat unul dintre ambasadorii prezidenţiali pentru antreprenoriat global ai lui Barack Obama. Barton este căsătorit cu Sarah Marcus, medic obstetrician şi ginecolog, cu care are trei copii.
    Anul trecut, compania Expedia a înregistrat o cifră de afaceri de 11,2 miliarde de dolari şi un număr de peste 21.000 de angajaţi, iar Zillow a avut în 2017 venituri de 1,1 miliarde de dolari.

  • Secretul unei poveşti de succes pornită la Timişoara. Cum face o afacere de familie aproape 4 milioane de euro

    Firma Varuna’s a reusit sa se impuna rapid pe piata, astfel ca, in scurta vreme, a devenit unic distribuitor Lego in Romania si a legat relatii cu cele mai importante firme din domeniu, la nivel international.

    „Nu a fost usor, mai ales la inceput, dar am inteles ca este important sa colaboram cu cei mai buni dintre cei mai buni. Am avut o cumpana in anul 2000, insa tocmai acel moment ne-a ambitionat sa mergem mai departe si sa crestem constant”, spune directorul Varuna’s, Edda Fey.

    Cheia succesului companiei a stat in grija pentru detalii. Niciodata nu s-a facut rabat de la calitate, astfel ca micutii sa se poata bucura de jucariile lor pentru o perioada indelungata.

    „Avem jucarii dintre cele mai calitative. Ne ocupam aici de tot ce inseamna localizarea produsului. Asta inseamna ca facem traducerile, inregistram vocile pentru jucarii, realizam ambalajul tradus in limba romana, tot ceea ce este necesar pentru ca cei mici sa se poata bucura de jucarii cat mai mult”, a completat Edda Fey.

    La aniversarea de 20 de ani, reprezentantii Varuna’s vin in intampinarea clientilor cu o multime de surprize.

    „Ne bucuram ca aniversarea noastra coincide cu perioada sarbatorilor, pentru ca, mai ales acum, toata lumea este in cautare de jucarii si jocuri. Pentru a sarbatori impreuna cu clientii nostri aniversarea de 20 de ani avem o promotie la produsele selectate, care vor fi disponibile cu o reducere de pana al 50%”, au spus reprezentantii firmei.

    In prezent, compania de familie are nu mai putin de 5 magazine in cele mai importante orase din Romania: Timisoara, Bucuresti, Cluj, Iasi si Brasov. Iar cei care doresc pot face si cumparaturi online, pe site-ul Varuna’s.
    Oferta este una spectacol: de la jucarii pentru bebelusi la produse de arta si indemanare, de la figurine si papusi la Lego, ori de la jocuri educative la masinute, toate pot fi gasite la Varuna’s.

    Cu o cifra de afaceri de aproape 18 milioane de lei, Varuna’s a ocupat, in ultimii ani, locul I in Topul Firmelor organizat de Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timis, in domeniul in care activeaza, o confirmare a excelentei in afaceri.

    Cititi mai multe pe www.opiniatimisoarei.ro

  • A părăsit o carieră în lumina reflectoarelor şi a pornit pe drumul antreprenoriatului mai mult în joacă, dar pas cu pas a construit unul dintre cele mai populare branduri autohtone de bijuterii.

    „Afacerea a pornit tipic pentru cei care au o pasiune şi încep să se joace cu ea, iar treptat joaca devine un adevărat proiect“, povesteşte Malvina Cservenschi despre începuturile Malvensky. Practic, a început cu o brăţară pe şnur, făcută pentru o prietenă, cu altă brăţară pentru o cunoştinţă, iar apoi vorba s-a împrăştiat şi oamenii au fost atraşi de ideea sa originală. Investiţia iniţială a fost infimă, fiind vorba de o cutie cu aţe, câteva accesorii şi cristale, spune antreprenoarea, iar afacerea a crescut organic în cei cinci ani de la lansare. Nu a folosit surse de finanţare externe şi a reinvestit mereu profitul obţinut.
     
    80% dintre produsele Malvensky sunt bijuterii, diferenţa de 20% fiind accesorii, precum eşarfe, stilouri etc. Dintre bijuterii, fiecare colecţie în parte are un traseu cu suişuri şi coborâşuri, spune antreprenoarea, însă toate se vând foarte bine, în funcţie de intenţia clientului, nevoia de moment, eveniment, buget şi dorinţe speciale. ”Produsele personalizate rămân, însă, cele mai solicitate, alături de brăţara Infinity şi derivatele acesteia“, precizează Cservenschi.
     
     
    De asemenea, colecţia Cei 7 Arhangheli conţine produsele alese cel mai frecvent pentru a fi oferite cadou, datorită semnificaţiei şi încărcăturii spirituale, iar în acest sezon colecţia The Heart of Orient este protagonista; produsele se vând deopotrivă online şi offline. ”Online este o cale rapidă şi comodă de achiziţionare, însă magazinul Malvensky, deschis recent, este o experienţă în sine“, povesteşte antreprenoarea. Pe lângă unitatea fizică din Capitală, Malvensky mai are expunere şi în magazinul de bijuterii şi accesorii din hotelul
    St Regis din New York.
     
    Preţurile bijuteriilor pleacă de la 150 de lei pentru o brăţară cu şnur şi accesoriu din argint, circa 500 de lei pentru lănţişoarele din argint, 1.000 de lei pentru cele de aur, dar pot depăşi 3.000 de lei pentru cele speciale, din anumite colecţii, conform site-ului companiei; pentru luna septembrie bonul mediu a fost de 550 de lei, spune Cservenschi.
     
    Malvensky nu are un public ţintă, mai spune fondatoarea. Astfel, printre clientele sale se pot regăsi tinere în pas cu moda, dar şi persoane cu gusturi clasice, care lucrează în instituţii diplomatice sau corporaţii. ”Explicaţia este simplă: misiunea Malvensky este de a traduce simboluri, tradiţii şi folclor în aur şi diamante. Iar aceste simboluri, tradiţii şi folclor nu au nici vârstă şi nici public ţintă, dar se pot regăsi cu uşurinţă în viaţa oricui.“
     
    Întrebată cum vede supravieţuirea în piaţa în care activează, Malvina Cservesnchi spune: ”întrebarea este prima ocazie care mă invită să mă gândesc la supravieţuire. Am altă stare de gândire“. Din perspectiva sa, piaţa este extrem de fertilă pentru Malvensky. Se declară foarte atentă la cifre, la investiţii, la randamentul afacerii, deci pericole nu există, doar riscuri. ”Iar printr-un management al afacerii atent poţi să lucrezi sănătos şi echilibrat, fără să îţi pui în pericol siguranţa afacerii“, adaugă ea. Pe de altă parte, în privinţa concurenţei, spune că priveşte, învaţă şi urmăreşte marile case de creaţie de bijuterii ale lumii, ”dar la sfârşitul zilei contează ADN-ul, pasiunea şi chemarea personală“.
     
     
     
     
     

  • Antreprenorul care face 4 milioane de euro pe an din miere

    „Este foarte importantă nişa pe care o alegi. Validarea ideii de business investind sume mici este un mod bun de a începe. Avantajul nostru este că România are încă mare nevoie de produse şi servicii de foarte bună calitate, aşa că există multe oportunităţi”, spune Ovidiu Bodea, fondatorul ApiLand. Înfiinţată în urmă cu 15 ani, în Baia Mare, afacerea specializată în comerţul produselor apicole a înregistrat creşteri constante, ajungând ca în 2018 să marcheze o cifră de afaceri de 19,1 milioane de lei, cu prognoze optimiste şi pentru anul în curs, pentru care reprezentanţii companiei aşteaptă creşteri ale veniturilor cuprinse între 4 şi 6 milioane de lei. 

    Ovidiu Bodea, fondatorul ApiLand, se autodescrie în câteva tuşe: a absolvit liceul nr. 4 (în prezent Gheorghe Bariţiu) din Baia Mare, profilul poştă şi telecomunicaţii, este pasionat de yoga şi se declară adeptul unui stil de viaţă sănătos. Ideea unei afaceri cu produse apicole i-a venit în 2002, de la faptul că pe atunci, cu toate că erau cel puţin 30 de firme care exportau miere, nişa polenului apicol nu era exploatată deloc de marii jucători din industria mierii.

    A investit la început 37.500 de dolari în acest business, din care aproximativ 2.500 de dolari din surse proprii, alături de împrumuturi de la câţiva prieteni apropiaţi şi familie. Restul sumei a fost acoperit de un credit oferit din partea apicultorilor care „au dat polen apicol uscat în valoare de 35.000 de dolari, pe încredere”, povesteşte antreprenorul.

    Produsele sunt distribuite atât prin intermediul unei reţele tip B2B – în prezent, ApiLand colaborează cu aproximativ 500 de magazine şi farmacii, zona de B2B reprezentând 55-60% din volumul vânzărilor – cât şi direct către consumatorii finali. Numărul acestora din urmă a ajuns la peste 35.000, înregistrând o creştere anuală de aproximativ 30%. În ceea ce priveşte profilul lor, potrivit lui Bonea, aceştia „provin din mediul urban, au vârste cuprinse între 30 şi 65 ani, preponderent mame ce se încadrează în orice categorie de venituri”.

    De asemenea, de peste 16 ani, businessul are colaborări şi cu „o reţea extinsă de apicultori în toate zonele de deal şi munte din Transilvania”, iar în ultimii ani a dezvoltat relaţii şi cu alţi producători şi apicultori din Uniunea Europeană.

    Lăptişorul de matcă pur, polenul crud, păstura de albine, tonicele apicole şi mierea de Manuka se numără printre cele mai căutate produse ApiLand, iar valoarea medie a bonului pentru comenzile online este de 240 de lei.

    Produsele ApiLand sunt livrate în toată ţara; aproximativ 30% dintre comenzi vin din Bucureşti, urmat de Iaşi, Constanţa, Timişoara şi Cluj-Napoca, iar circa 15-20% din vânzările totale ale companiei sunt generate de vânzările pe alte pieţe din Europa.

    Investiţiile bugetate pentru anul acesta se vor ridica la aproximativ 10% din cifra de afaceri şi vor fi direcţionate în continuare în dezvoltarea de produse noi, în finalizarea unui proces de redesign al ambalajelor şi etichetelor început în 2018 şi în activităţi de marketing, mare parte a bugetului fiind dedicată zonei digitale.
    Executivul de la ApiLand spune că principala provocare în dezvoltarea companiei a fost cea legată de construirea unei echipe solide. Totuşi, chiar dacă „este o provocare să faci bussines în România, sunt şi multe motive pentru care merită început”, crede el. Momentan, Bonea nu a primit oferte pentru vânzarea ApiLand, dar pe viitor nu exclude vânzarea businessului – asta doar în cazul unei „oferte senzaţionale”. Totuşi, în prezent, reprezentanţii companiei se concentrează pe creşterea afacerii.

    Cât de educaţi sunt însă românii în privinţa consumului de produse apicole? „Pe zi ce trece există tot mai mult interes din partea românilor pentru aceste produse. În ultimul an am observat că unii medici încep să recomande şi produse apicole complementare tratamentelor clasice pentru diferite afecţiuni”, spune antreprenorul. Potrivit lui, piaţa locală de produse apicole are încă potenţial de creştere de 10-20% pe an.

    Potrivit datelor INS, citate de ZF, apicultorii români au produs în 2017 peste 30.000 de tone de miere, din care au exportat circa 12.200 de tone, în valoare de circa 48,4 milioane de euro, importul de miere ridicându-se la 10,5 milioane de euro, rezultând astfel un excedent comercial de 37,9 milioane de euro pe acest produs.