Tag: poezie

  • La doi ani şi zece luni, recită Luceafărul lui Eminescu în întregime

    Anastasia Trofor, la o vârstă de numai 2 ani şi zece luni, recită opera “Luceafărul” a lui Mihai Eminescu în întregime. Anastasia a reuşit să înveţe toate cele 98 de strofe ale poeziei. Însă nu numai că turuie strofele poeziei, ci le recită cu intonaţie.

    Reuşita fetiţei a fost filmată de părinţii ei şi înregistrarea a fost urcată pe Youtube. Există două variante a videoclipului pe platforma online, prima dintre ele a strâns 450 de mii de vizualizări, iar al doilea a ajuns la 611 mii de vizualizări.

     

  • La doi ani şi zece luni, recită Luceafărul lui Eminescu în întregime

    Anastasia Trofor, la o vârstă de numai 2 ani şi zece luni, recită opera “Luceafărul” a lui Mihai Eminescu în întregime. Anastasia a reuşit să înveţe toate cele 98 de strofe ale poeziei. Însă nu numai că turuie strofele poeziei, ci le recită cu intonaţie.

    Reuşita fetiţei a fost filmată de părinţii ei şi înregistrarea a fost urcată pe Youtube. Există două variante a videoclipului pe platforma online, prima dintre ele a strâns 450 de mii de vizualizări, iar al doilea a ajuns la 611 mii de vizualizări.

     

  • Cum se poate monetiza poezia?

    Se poate ca o comunitate online de mii de persoane care interacţionează zilnic să nu poată fi monetizată în mai bine de zece ani? Se poate, dacă vorbim despre o comunitate culturală. După mai bine de 15 ani de când a lansat în .ro primul site de poezie pentru amatori, Radu Herinean regretă încă faptul că nu a putut duce site-ul la pasul următor: „Din păcate, din lipsa unei posibilităţi de monetizare, demersurile pornite din pasiune pierd de multe ori prioritatea în faţa proiectelor care au clienţi cu prezenţă mai concretă”.

    Radu Herinean are la bază studii tehnice şi a lucrat în prima parte a carierei sale în marketing, specializându-se ulterior în managementul riscului şi în audit. A lucrat în Deloitte şi în BCR, dar din 2013 a renunţat la corporaţii” şi la cravată”, colaborează cu Cărtureşti ca CTO (în traducere personalizată „cool technology stuff”) şi şi-a dezvoltat propria firmă de dezvoltare soft, Evolution Labs.

    În paralel, numele lui Radu Herinean se leagă de cea mai cunoscută comunitate de poeţi amatori din online-ul românesc, site-ul poezie.ro, parte a portalului, dezvoltat ulterior, agonia.net. Conceput la începutul anilor 2000, poezie.ro are în povestea sa ceva din destinul dintotdeauna al poeţilor: lipsa banilor. În urmă cu mai bine de 15 ani, pe vremea când Radu Herinean lucra deja în IT (hardware, administrare reţele, sisteme de operare), a avut o perioadă mai liniştită în care a revenit la programare, pasiunea sa din liceu, şi a început să studieze limbajele de programare web utilizate pentru site‑uri dinamice, dat fiind că începuseră să apară site-urile web.

    „Prima versiune a poezie.ro a fost statică şi nu era încă pe domeniul poezie.ro. Exersasem acolo câteva idei de pagini web, iar, în lipsă de alt conţinut mai bun, am creat câteva pagini cu câteva poezii dintr-o agendă veche. Trebuie să ne aducem aminte (cei mai în vârstă dintre noi) că asta se întâmpla pe vremea când nu numai că nu aveam google.com, dar şi yahoo era într-o fază ultraincipientă. Ca să nu mai lungesc povestea, după o perioadă relativ scurtă am observat o creştere foarte rapidă la contorul paginilor, aşa că am pus o adresă de e-mail de contact. În câteva săptămâni, am ajuns să primesc mai multe texte literare pe e-mail, de la diverşi oameni care mă rugau să le public „undeva mai în spate, pe acelaşi site, fiindcă mă pricep la calculatoare şi ştiu cum se face”, povesteşte Radu Herinean începutul aventurilor sale online.

    Următorul pas a fost un site dinamic, pe care puteai publica singur, iar ulterior lucrurile au luat amploare, a creat alte facilităţi, de la comentarii pe texte până la motoare de organizare concursuri, galerii de fotografii şi alte idei conexe, cam toate dezvoltate la cererea comunităţii nou create. Tot la cererea comunităţii a început să organizeze evenimente: primul a fost un cenaclu de poezie/literatură, ţinut în diferite cluburi din Bucureşti, în cadrul căruia sute de participanţi îşi citeau pe scenă creaţiile, fiind urmat de diverse happening-uri, „inclusiv, dar fără a se limita la, concursuri de stand-up poetry, jam sessions cu cele mai trăsnite instrumente (de la chitară clasică la bongos şi saxofon sau platane de DJ), teatru, improvizaţie, expoziţii şi aşa mai departe. Tot comunitatea a organizat şi a produs trei festivaluri de poezie, în Staţiunea de Cercetări Marine de la Agigea şi la Mânăstirea Putna, iar ulterior a generat şi a publicat mai multe volume de poezie de autor, câteva antologii (de poezie şi de proză), „toate apreciate de criticii literari, chiar dacă fără vreun mare succes de casă”.

    Folosirea termenului de comunitate pare uzuală acum, în era Facebook, dar ceea ce făceau poeţii din online în urmă cu zece ani reprezenta una dintre primele comunităţi create în internetul românesc. Dezvoltarea din jurul poezie.ro l-a surprins şi pe creatorul acesteia: „Comunitatea s-a conturat şi s-a format de la sine. Eu nu am avut iniţial niciun plan de a crea o comunitate. Când lucrurile au început să ia amploare, singura decizie pe care aş putea zice că am luat-o eu a fost să păstrez site-ul cât mai deschis pentru orice amator de poezie, iar când spun amator îi atribui toate sensurile posibile. Alternativa ar fi fost să devină un site cu pretenţii elitiste, care să lanseze viitoarele mari talente ale literaturii române. Neinteresant! Am început site-ul cu câteva poezii mediocre scrise de mine, iar când unii autori au avut nevoie de o platformă elitistă s-au desprins de site şi au făcut-o, de cele mai multe ori pe aceeaşi reţetă, dar cu alte criterii. Acum există suficiente site-uri elitiste, dar un singur site important «popular», unde oricine îşi poate încerca talentul şi poate obţine reacţii care să îl ajute să evolueze”.

    Poezia nu a îmbogăţit niciodată pe nimeni. Online-ul însă a îmbogăţit pe mulţi dintre cei care l-au încercat. A reuşit aura online-ului să atragă finanţare şi pentru poezie? „Nu”, este răspunsul clar al lui Radu Herinean: „Nu am monetizat niciodată poezie.ro. Au existat câteva tentative de monetizare prin reclame sau sponsorizări, dar ele nu reuşeau să aducă nici măcar fondurile necesare găzduirii site-ului într-un data center, aşa că am renunţat la asta şi am recurs la cunoscuţi şi prieteni pentru găzduire”. Herinean a mai avut discuţii în diverse domenii adiacente, gen carte, film, publicitate, jocuri, care îşi doreau acces la comunitatea creată, „dar niciodată nu am primit o propunere care să merite, dat fiind că asocierea cu alte branduri nu ar fi adus mari beneficii majore şi ar fi generat mai degrabă o poluare a mediului pur literar”.

  • Şeful CJ Prahova, Mircea Cosma, i-a scris o poezie lui Ponta: ”Victor, o galaxie română în devenire” – VIDEO

    Mircea Cosma, care până la începutul acestui an a fost şi preşedinte al PSD Prahova, funcţie din care s-a retras la scurt timp de la începerea anchetei DNA care îl vizează, le-a spus colegilor săi social-democraţi, la conferinţa PSD Prahova organizată la sfârşitul săptămânii trecute în care Ponta a fost confirmat drept candidat la Preşedinţie, că a compus ”o strofă” pentru Victor Ponta.

    El a spus că a participat, în Republica Moldova, la o ceremonie de dezvelire a unui monument dedicat lui Adrian Păunescu, unde a ”încercat” şi i-a ”venit în minte” o ”strofă” pentru Victor Ponta.

    Victor Cosma le-a recitat colegilor săi social-democraţi strofa dedicată preşedintelui PSD:

    ”Victor, o galaxie română în devenire

    Răsare în universul zidit pe răstigniri

    Pe temelie veche de piatră şi jertfire

    El reînalţă o ţară a vechilor români

    Victor Ponta, preşedinte!”.

    Mircea Cosma este unul dintre cei mai vechi membri ai PSD Prahova şi preşedinte al Consiliului Judeţean, aflat la al treilea mandat. Cosma este şi membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, autor al mai multor cărţi, iar prin fundaţia pe care a înfiinţat-o a sprijinit financiar apariţia mai multor volume.

    Mircea Cosma a fost şi preşedinte al PSD Prahova, funcţie la care a renunţat în acest an, după ce DNA a început ancheta penală în care este acuzat de luare de mită şi trafic de influenţă, după ce ar fi primit de la administratorii unor firme care au contracte cu CJ Prahova aproximativ un milion de euro pentru acordarea unor contracte de lucrări în care beneficiar este Consiliul Judeţean. În acelaşi dosar, fiul lui Mircea Cosma, Vlad Alexandru Cosma, deputat PSD, este acuzat de trafic de influenţă. Cei doi au fost trimişi în judecată sub control judiciar, procesul aflându-se pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

  • Oraş respectabil. Caut poet oficial

    Tot mai multe oraşe din SUA ţin neapărat să aibă poetul lor oficial, care să cânte virtuţile oraşului şi ale oamenilor săi, deşi nimeni nu poate spune de ce tocmai acum a apărut această modă, scrie New York Times. Numărul de oraşe, în special localităţi mici, care şi-au desemnat poeţi oficiali a crescut în ultimii cinci ani conform Academy of American Poets, care susţine că există şi cel puţin 35 de oraşe mari care au luat aceeaşi măsură, cum ar fi Los Angeles sau Houston.

    O posibilă explicaţie ar putea fi, spun experţii, creşterea interesului publicului pentru poezie, ca urmare a unor iniţiative menite să o promoveze, aparţinând bibliotecilor locale sau unor programe culturale mai vaste de genul  “Luna poeziei”. Pe lângă aceste programe, numărul de publicaţii periodice dedicate poeziei a crescut şi el, astfel încât în prezent există mai multe ca oricând, precum şi tot mai mulţi poeţi publicaţi, după cum afirmă Association of Writers and Writing Programs.

    Conform aceleiaşi organizaţii, cei interesaţi au acces la o paletă mult mai largă de specializări în scriere creativă oferite de diverse universităţi, putând alege dintre mai bine de 800 de astfel de programe educaţionale, faţă de doar 79 în anul 1975. Rolul poeţilor oficiali ai oraşelor este acela de a transmite prin versurile lor esenţa comunităţii în care trăiesc, de a o prezenta restului lumii, după cum afirmă autorităţile din Fresno, unul din ultimele oraşe care şi-a desemnat propriul său bard.

     

  • Onoarea pierduta a profesorului Lurie

    Specialist in poezie romantica, Lurie vede cum prestigiul
    meseriei sale se duce pe apa sambetei: pe de-o parte se vede silit
    sa predea unor studenti ignoranti si blazati, pe de alta este
    obligat sa sustina cursuri despre tehnicile de comunicare, un
    domeniu complet lipsit de legatura cu vocatia si pregatirea sa.

    Lurie incearca sa-si urmeze visele romantic literare, redactand
    libretul unei opere despre calatoria lui Byron in Italia.
    Insuccesul il face sa se retraga in sine si sa incerce sa fuga de
    lume, la ferma fetei sale, Lucy. Un viol faptuit asupra acesteia,
    de catre trei tineri negri, il face sa cunoasca un nou chip al
    dezonoarei si ii naruie definitiv sperantele de
    supravietuire.

    J.M. Coetzee, “Dezonoare”, Humanitas Fiction, Bucuresti,
    2011

  • Chinta royala pentru un mare poet roman

    In decurs de numai un an, poetul Ioan Es. Pop (ocazional,
    colegul nostru pe meterezele presei financiaro-culturale, editor la
    “Ziarul de Duminica” din anul 2000) a publicat cinci carti peste
    hotare. Doua in limba spaniola, una in suedeza (da, exista
    literatura romana in suedeza, asa cum exista si viata dupa moarte),
    una in franceza si una in engleza. Toate, antologii din opera de
    pana acum a poetului.

    Aproape toate reiau, pe prima coperta, titlul volumului mitic al
    lui Ioan Es. Pop, multipremiat la noi, citat si analizat in toate
    istoriile recente ale literaturii romane, “Ieudul fara iesire”. Cu
    o singura exceptie, editia engleza in care titlul a devenit “No Way
    Out of Hadesburg”. Asta pentru ca Ieudul, o localitate
    maramureseana care e posibil sa nu spuna nimic nici chiar
    cititorului roman de rand, nu putea sa trezeasca vreun ecou
    cultural in mintile anglo-saxone. A devenit “Hades”, ca o trimitere
    la taramul de dincolo, si “-burg”, ca o aluzie la Austro-Ungaria,
    sau ca o reverberatie toponimica septentrionala. Desi putea ramane
    Ieud, iluminand universal, precum Macondo, insa in nuantele
    noptii.

    O chinta royala alcatuita din cinci carti consecutive, de
    aceeasi culoare. In cazul nostru, neagra. Ca umorile poetului,
    pentru care viata nu este chiar cel mai bun lucru care ni s-a dat,
    dar care, odata sublimata in poezie, merita macar incercata. “Ma
    intorc acasa dupa ani si ani de/ umblat prin bucuresti/ si ma
    intorc cu o plasa goala in mana/ si iese ea la poarta si imi zice
    pai,/ dragul nostru, parca ai zis ca mergi la castig/ parca ziceai
    ca tu, in doi ani, o sa c`stigi cat altii in patru/ si uite ca acum
    n-aduci nimic/ (…) in urma mea vin carele incarcate cu nimic,
    gata sa se rupa sub greutate/ cand or sa se desarte toate-n curtea
    noastra/ nimeni n-a sa aiba atata nimic ca si noi/ intr-un an, doi,
    o sa fie mai cautat decat aurul./ o sa vindem din el numai cand va
    fi la mare pret./ fiti siguri, dragilor, atata nimic n-are nimeni./
    doi ani am tot adunat numai cu gandul la voi.”

    Sunt “Florile raului” romanesti, care respira tragismul
    damnarii, dar si resemnarea nobila, care, prin personaje de panteon
    personal (Porcec, Momfa) pun in scena jocul de-a viata si ispita
    paradisurilor artificiale, curajul sabordarii propriului vas de
    salvare si iluzia datoriei (de a respira, de a munci, de a merge si
    de a ne trezi in fiecare dimineata), perceputa ca o victima
    colaterala.

    Ioan Es. Pop, “Sans Issue”, “El Ieud sin salida”, “No exit”,
    “Ieud utan utgang”, “No way out of Hadesburg and Other
    Poems”

  • Cele mai frumoase colinde din Nord. Bucovina

    Ele au fost puse la dispozitia Ziarului de Duminica de
    Carmen Veronica Steiciuc, consultant artistic la Centrul pentru
    Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale din cadrul
    Centrului Cultural Bucovina, Suceava.

    Mai mult pe
    Ziarul de Duminica
    .