BusinessMagazin

Tag: pnrr

  • Câciu: Negocierile pe revizuirea PNRR s-au încheiat

    Negocierile pe revizuirea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă s-au încheiat, iar noul plan nu va conţine procentul care vizează sistemul public de pensii, a anunţat joi ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu.

    „Negocierile pe revizuirea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă s-au încheiat, la acest moment se află între serviciile CE noul plan naţional al României, de ce spun noul plan, pentru că acest plan revizuit include o finanţare suplimentară de 1,4 miliarde de euro pe capitolul RePowerEU care va fi parte integrantă din PNRR”, a declarat Adrian Câciu.

    Acesta susţine că noul PNRR ar putea fi aprobat la începutului lunii decembrie.

    „Estimăm ca această dezbatere interservice în cadrul Comisiei să se încheie undeva în jurul datei de 21-22 noiembrie şi aprobarea în ECOFIN, pentru că planurile naţionale de redresare şi rezilienţă se aprobă de către Consiliul de miniştri de finanţe, să aibă loc la începutul lunii decembrie, dacă nu mă înşel pe data de 8 sau 9 decembrie va fi acest ECOFIN”, a adăugat ministrul.

    El susţine că în noul PNRR nu se va mai regăsi procentul de 9,4% din PIB cu privire la sistemul public de pensii.

    Adrain Câciu a vorbit şi despre gradul de absorbţie a fondurilor europene.

    „Din perspectiva absorbţiei de fonduri europene, am făcut şi o serie de informări la nivelul Guvernului, la acest moment România are rambursate 85% din fondurile alocate. La momentul când discutăm, la CE sunt spre decontare 2 miliarde de euro, ce ar însemna echivalentul a 92% absorbţie, cu ceea ce ne-am propus la nivelul lunii noiembrie să depunem către CE 1,4 miliarde de euro, dar acestea se vor deconta anul viitor, unde după trimetrsul I 2024 gradul de absorbţie pe care îl ţintim este de 98%”, a mai spus ministrul.

    El a mai precizat că, din perspectiva noiului cadru financiar multianual 2021-2027, sunt apeluri lansate de peste 16 miliarde de euro şi sunt în pregătire apeluri de încă 9 miliarde de euro, „astfel încât la final de an foarte mulţi beneficiari să poată să depună proiecte pe noul cadrul financiar multianual”.

  • Italia are probleme cu absorţia fondurilor europene din cauza birocraţiei. PNRR-ul italian s-ar putea „bloca” la 52%

    Guvernul condus de Giorgia Meloni va întâmpina probleme în accesarea a jumătate din fondurile europene puse la dispoziţie prin PNRR-ul italian, din cauza birocraţiei, a inflaţiei şi a dificultăţilor tehnice întâlnite în implementarea proiectelor, scrie Bloomberg.

    Cu toate acestea, Roma va obţine a patra tranşă în valoare de 16,5 miliarde de euro, în ciuda unor mici întârzieri.

    Dincolo de acest punct lucrurile vor deveni complicate întrucât obiectele asumate sunt tot mai greu de îndeplinit, iar multe din reformele necesare nu au fost făcute. Astfel, Italia ar fi în pericol să nu primească toţi banii oferiţi de Uniunea Europeană până în 2026, anul în care ultimele plăţi vor fi făcute. Până în acest moment, Italia mai poate beneficia de 92 de miliarde de euro.

    A patra tranşă va ridica suma totală încasată la 101,9 miliarde de euro, aproximativ 52% din valoarea proiectului, conform informaţiilor disponibile pe site-ul guvernului italian.

     Fondurile sunt extrem de necesare pentru investiţii în diverse domenii, inclusiv infrastructură, digitalizare, educaţie şi energie verde.

    Cu toate acestea, costurile ridicate ale împrumuturilor şi creşterea economică redusă fac dificil pentru guvern susţinerea investiţiilor de mare amploare.

  • România ar putea avea un nou program pentru case verzi de 534 mil. euro prin PNRR. Cine poate aplica la acest nou proiect?

    Destinat în exclusivitate persoanelor fizice, cu focus pe consumatorii vulnerabili, programul naţional Casa eficientă energetic se alătură programului Casa verde fotovoltaice pentru creşterea numărului de prosumatori sau pentru investiţii în modernizarea locuinţelor.

    Fondurile totale ar putea ajunge la 534 de milioane de euro, prin PNRR, spun reprezentanţii Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), gestionarul acestui proiect.

    De această dată, doar consumatorii vulnerabili au opţiunea de a obţine bani pentru panouri solare, restul populaţiei putând accesa bani pentru renovarea energetică a cladirilor, exclusiv lucrări exterioare. Programul va avea două axe.

    Una este dedicată populaţiei vulnerabile din punct de vedere energetic, care are ca obiectiv renovarea energetică sau instalarea de panouri fotovoltaice în proprietatea beneficiarului. Cea de-a doua axă va fi dedicată populaţiei generale, care are ca obiectiv renovarea energetică a clădirilor rezidenţiale unifamiliale.

    Pentru evitarea dublei finanţări, în cazul în care o persoană şi-a instalat un sistem de panouri fotovoltaice prin programul naţional ÑCasa eficienta energeticî, aceasta nu va mai putea solicita finaţare pentru instalarea unui sistem de panouri fotovoltaice în cadrul unui alt program cu finanţare naţională sau europeană. ìTotodată, menţionăm că data estimată pentru elaborarea şi publicarea ghidurilor solicitantului, publicitatea măsurilor şi pregătirea apelurilor de proiecte este finalul anului 2023î, au mai precizat reprezentanţii MIPE.

  • Comisia Europeană a virat tranşa a doua din PNRR pentru România, de 2,8 mld. euro

    ♦ Guvernul a atins 49 din cele 51 de ţinte şi jaloane pentru această tranşă şi are plăţi suspendate de 53 mil. euro pentru cele două jaloane neîndeplinite ♦ Banii pot fi recuperaţi dacă jaloanele vor fi îndeplinite în şase luni.

    România a primit vineri de la Comisia Europeană 2,8 mld. euro, sub formă de granturi şi împrumuturi, reprezentând tranşa a doua din banii pe care îi poate atrage prin mecanismul european de redresare şi rezilienţă, după ce a îndeplinit în mod satisfăcător 49 din 51 de jaloane şi ţinte.

    „Eforturile noastre nu se opresc aici. Avem responsabilitatea de a gestiona eficient şi transparent banii aceştia, destinaţi unor reforme-cheie pentru tranziţia verde şi digitală a României. În acelaşi timp, ne concentrăm şi pe finalizarea tuturor jaloanelor şi ţintelor aferente celei de-a treia cereri de plată. Cu cât o vom transmite mai repede, cu atât ne cresc şansele ca ea să intre mai repede în analiza Comisiei Europene şi să beneficiem de o nouă tranşă din banii prin PNRR“, a declarat premierul Marcel Ciolacu. Decizia Comisiei are la bază înde­plini­rea de către România a 49 din cele 51 de jaloane şi ţinte  în mod satisfăcător, pe baza justificărilor furnizate de România.

    Acestea acoperă reforme în domeniul tranziţiei verzi şi digitale, precum adoptarea legii privind decarbonizarea şi intrarea în vigoare a legii privind guvernanţa serviciilor de cloud utilizate în sectorul public. De asemenea, România a propus reforme care vizează îmbunătăţirea punerii în aplicare a politicilor publice, promovarea turismului şi a culturii, dezvoltarea resurselor umane în sectorul sănătăţii, îmbunătăţirea colectării impozitelor şi a sustena­bilităţii pensiilor, modernizarea infrastructurii sistemului educaţional, precum şi consolidarea independenţei sistemului judiciar şi consolidarea acţiunilor de combatere a corupţiei.

    Comisia Europeană a autorizat plata contribuţiei financiare pentru cea de-a doua tranşă cu o valoare de 3,16 miliarde euro în cadrul PNRR (din care 2,14 miliarde euro sprijinului nerambursabil şi 1,02 miliarde euro sprijin sub formă de împrumut).

    Astfel, în urma scăderii procentului aferent prefinanţării, România va primi în contul BNR suma de 2,75 miliarde euro.

     

  • Rafila, despre PNRR: La Sănătate, au fost reduse 740 de milioane de euro

    Ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila a anunţat că ajustarea PNRR a diminuat fondurile pentru investiţiile în sănătate cu 740 de milioane de euro.

    Alexandru Rafila a explicat că în 3 noiembrie 2021 Consiliul UE a adoptat o decizie de punere în aplicare a grantului pentru România, acest grant este în valoare de 29,12 miliarde de euro.

    „De fapt sunt două componente, una sub formă de grant, grant înseamnă fonduri nerabursabile, în valoare de 14,23 miliarde, şi împrumut, pentru care se plăteşte o anumită dobândă, în valoare de 14,94 miliarde de euro. Ministerul Sănătăţii a beneficiat de fonduri exclusiv din grant, este vorba de componenta de 2 miliarde 450 de milioane de euro, care se referă la investiţii şi reforme, şi o componentă de 400 de milioane de euro, care este dedicată digitalizării sistemului de sănătate. În total, Sănătatea trebuia să beneficieze, conform alocării iniţiale, de 2,850 miliarde de euro”, susţine Rafila.

    Acesta a explicat că CE a dispus o ajustare a fondurilor.

    „CE a dispus ajustarea PNRR, această contribuţIe financiară maximă acordată României a fost revizuită, în sensul că pentru calculul contribuţiei financiare maxime se actualizează pentru fiecare stat membru prin înlocuirea datelor din previziunile Comisiei toamna anului 2020 cu rezultatele efective ale PIB-ului din 2020 şi cu variaţia agregată a PIB-ului în perioada 2020-2021. Având în vedere că aceşti indicatori au fost diferiţi faţă de cei din estimarea iniţială s-a dispus o diminuare a contribuţiei financiare a UE pentru întreg PNRR de 2,1 miliarde de euro, iar această reducere a fost realizată doar din zona de granturi”, a spus ministrul Sănătăţii.

    Conform acestuia, la Ministerul Sănătăţii din totalul de 2,85 miliarde, diminuarea a fost de 740 de milioane, reprezentând 26%.

    „La Sănătate, au fost reduse 740 de milioane, ceea ce a dus la un buget final de 1,7 miliarde pentru investiţii şi au rămas neatinse cele 400 de milioane pentru digitalizare, aceasta fiind o condiţie, o cerere expresă a CE”, a precizat Rafila.

    El a spus că în aceste condiţii a trebuit revizuită lista investiţiilor în infrastructura spitalicească. Astfel, sunt afectate şase proiecte: Construire, dotare si amenajare a Spitalului de Obstetrică-Ginecologie Buftea, Construire Corp nou- Departament Sănătatea mamei si copilului Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sf. Apostol Andrei Constanţa, Construcţia de secţii de obstetrică şi ginecologie – Arad, Construcţia Spitalului de Urgenţă Prof. Dr. Dimitrie Gerota într-o nouă locaţie, Construire Spital Clinic de Pneumoftiziologie şi Boli Infecţioase Braşov şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia – Relocare şi modernizarea activităţii.

    „Ne-am găsit în faţa acestei situaţii în luna iunie. Care au fost consecinţele? Lista acestor spitale a trebuit revizuită. A trebuit să găsim alte surse de finanţare încât spitalele care nu mai rămâneau pe lista PNRR să se facă şi să primească finanţare şi câteva criterii”, a adăugat ministrul.

  • Ministerul Educaţiei propune reducerea unor indicatori din PNRR. Nevoia reală e mai mică

    Ministerul Educaţiei propune reducerea unor indicatori din PNRR. „Nevoia locală a fost mai mică decât estimarea iniţială a Ministerului Educaţiei”, transmite, printre altele, Ministerul Educaţiei.

    „În cadrul renegocierii unor ţinte/jaloane din PNRR cu Comisia Europeană, Ministerul Educaţiei a propus modificări raportate la nevoia reală din teritoriu, pe baza unor analize de nevoi recente, care, la momentul depunerii Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, au fost doar estimate pe baza datelor existente în SIIIR”, conform unui comunicat de presă.

    Astfel, ajustările propuse de Ministerul Educaţiei pot fi încadrate în două categorii.

    „Îndreptarea unor greşeli de tip eroare materială (ex.: traduceri din limba engleză sau de coerenţă legislativă), ajustarea unor termene în concordanţă cu măsurile din noile legi ale învăţământului (ex.: reforma guvernanţei în urma intrării în vigoare a prevederilor legislative din Legea învăţământului preuniversitar, promulgată în data de 4 iulie 2023), dezvoltarea platformei de evaluare online a competenţelor elevilor în acord cu noile termene asumate pentru elaborarea, finalizarea, aprobarea şi aplicarea planurilor-cadru şi a programelor şcolare pentru învăţământul preuniversitar, prin Graficul activităţilor privind curriculumul naţional. Modificări de natură obiectivă în cadrul art. 18 şi art. 21 din Regulamentul european 241/2021, mai precis ajustarea unor indicatori în conformitate cu aplicarea indicelui privind creşterea preţurilor şi în conformitate cu nevoia reală din teritoriu”.

    În acest sens, în aplicarea propunerii de diminuare a sprijinului financiar nerambursabil (art. 18), Ministerul Educaţiei „a propus exclusiv ajustarea ţintelor şi jaloanelor care nu au fost atinse în urma apelurilor de proiecte deja lansate şi al căror calendar a fost deja extins de mai multe ori, în vederea sprijinirii beneficiarilor pentru a depune proiecte”.

    „Astfel, ajustarea indicatorilor din cadrul jaloanelor aferente dotării unităţilor de învăţămant preuniversitar cu laboratoare de informatică. În acest caz, în urma apelului de proiecte, a reieşit că nevoia locală a fost mai mică decât estimarea iniţială a Ministerului Educaţiei, în principal ca urmare a multiplelor finanţări de care au beneficiat şcolile în perioada pandemiei pentru asigurarea necesarului de echipamente IT. Prin urmare, în urma centralizării nevoii reale transmise de unităţile de învăţământ, prin cererile de finanţare depuse în cadrul apelului de dotări, Ministerul Educaţiei a solicitat ajustarea jaloanelor în conformitate cu proiectele depuse, astfel încât alocarea financiară să poată fi utilizată prin raportare la nevoia reală la momentul deschiderii apelurilor de proiecte, nu la momentul estimărilor făcute la data depunerii Planului de Redresare şi Rezilienţă (ex.: de la 5.200 de laboratoare estimate iniţial la minimum 4.350)”, potrivit sursei citate.

    Ministerul Educaţiei indică şi reducerea ţintei pentru înfiinţarea serviciilor complementare de educaţiei timpurie de la 412 la minimum 90.

    „Noua valoare a ţintei corespunde proiectelor depuse (99), în urma mai multor întâlniri cu potenţialii beneficiari şi a extinderii calendarului de depunere de mai multe ori. Între, 2020 – 2021 ţinta a fost estimată la 412 servicii complementare dedicate exclusiv localităţilor izolate/dezavantajate. În aplicarea art. 21 privind modificarea ţintelor şi jaloanelor din cauze obiective din Regulamentul 241/2021, propunerile Ministerului Educaţiei au vizat ajustări ca urmare a creşterilor de preţuri între momentul redactării PNRR şi momentul lansării apelurilor de proiecte (validate de datele INSSE), precum şi prelungiri termene din motive obiective, respectiv perioadă de obţinere avize pentru proiecte infrastructură sau număr mic furnizori microbuze electrice şcolare. Modificările privind numărul şcolilor beneficiare din cadrul Programului Naţional de Reducere a Abandonului Şcolar au la bază, pe de o parte, aplicarea indicelui de corecţie privind creşterea preţurilor (de asemenea, grantul pentru şcoli a fost mărit de la 200.000 la 300.000 de euro de la runda I la runda II), pentru ca unităţle de învăţământ beneficiare să-şi poată îndeplini activităţile din proiecte. Menţionăm că în runda I a Programului Naţional de Reducere a Abandonului Şcolar au fost depuse 1.409 proiecte, iar în runda a II-a au fost depuse 693 de proiecte, deşi apelul de proiecte a fost prelungit de două ori. Totodată, Ministerul Educaţiei are în vedere relansarea rundei a II-a a PNRAS după finalizarea evaluării proiectelor depuse din sesiunea iunie-iulie 2023, cât şi lansarea unui apel de proiecte dedicat şcolilor mici, sub 40 de elevi la gimnaziu, pentru care a fost pus deja în consultare publică Ghidul solicitantului, în vederea sprijinirii consolidate a acestor unităţi de învăţământ din punct de vedere administrativ, astfel încât fiecare potenţial beneficiar să fie parte din acest proiect de reducere a abandonului şcolar”, se menţionează în document.

    În cadrul Investiţiei 10 – Achiziţionarea de microbuze verzi, estimarea ţintei iniţiale (3.200) la momentul depunerii PNRR-ului s-a făcut prin raportare la costurile de achiziţie a unor microbuze electrice cu un număr de 8+1 locuri, precizează Ministerul Educaţiei.

    „Anterior lansării apelului <Microbuze electrice pentru elevi>, Ministerul Educaţiei a realizat o analiză de nevoi cu sprijinul autorităţilor publice locale pentru identificarea localităţilor care au nevoie de microbuze şcolare. În urma acestei analize a rezultat că UAT-urile solicită, pentru a răspunde nevoilor specifice ale comunităţii, în proporţie mult mai mare, finanţare pentru microbuze de 16+1 locuri şi, în unele situaţii, microbuze cu peste 16+1 locuri. Prin urmare, costurile autovehiculelor de transport au fost cel puţin duble faţă de estimarea realizată iniţial. Totodată, Ministerul Educaţiei a propus actualizarea ţintei prin raportarea la numărul de beneficiari (copiii care vor beneficia de transport şcolar rămân aceiaşi, însă vor fi grupaţi în microbuze cu o capacitate mai mare de locuri). Menţionăm faptul că, în ultimul an, Ministerul Educaţiei a încercat să identifice surse de finanţare suplimentare pentru a satisface cât mai mult nevoia din teritoriu, astfel încât bugetul iniţial de 200 de milioane de euro dedicat acestei ţinte a fost mărit cu încă 50 de milioane de euro, plus cofinanţarea consiliilor judeţene în valoare de peste 7 milioane de euro. Astfel, Ministerul Educaţiei menţionează că un singur jalon din PNRR – grantul pentru digitalizarea Consiliului Naţional al Rectorilor (CNR) – trebuie reconsiderat întrucât CNR nu este încadrat cu statut de utilitate publică, aşadar nu poate fi beneficiar al acestui tip de finanţare, conform aranjamentelor operaţionale aferente jalonului 501”, se arată în finalul comunicatului.

  • Ciolacu: Îmi asum angajamentul de a pregăti în detaliu reformele structurale cheie asumate prin PNRR

    Îmi voi asuma ferm angajamentul de a pregăti în detaliu reformele structurale cheie asumate prin PNRR, de a analiza impactul lor asupra populaţiei şi de a le implementa etapizat, cu respectarea tuturor constrângerilor bugetare, declară premierul Marcel Ciolacu.

    Premierul Marcel Ciolacu a coordonat marţi Comitetul Interministerial de Coordonare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), reuniune desfăşurată cu participarea doamnei Céline Gauer, director general al grupului operativ SG RECOVER al Comisiei Europene, domnul Declan Costello, director general adjunct al Direcţiei Generale pentru Afaceri Economice şi Financiare DG ECFIN şi alţi înalţi funcţionari europeni.

    „Guvernul pe care îl conduc este unul al reformelor în domenii cheie, aşa cum ne-am asumat prin Programul de Guvernare, dar şi la nivelul coaliţiei de guvernare. Multe dintre reformele asumate prin PNRR se suprapun cu cele necesare pentru pregătirea aderării României la OCDE. Avem voinţa să le implementăm şi convingerea că, pentru România, dezvoltarea structurală şi financiară cu sprijinul Uniunii Europene reprezintă o uriaşă oportunitate. Ca prim-ministru îmi voi asuma ferm angajamentul de a pregăti în detaliu reformele structurale cheie, de a analiza impactul lor asupra populaţiei şi de a le implementa etapizat, cu respectarea tuturor constrângerilor bugetare”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

    Céline Gauer, directorul general al grupului operativ SG RECOVER al Comisiei Europene şi Declan Costello, directorul general adjunct al Direcţiei pentru Afaceri Economice şi Financiare DG ECFIN, au subliniat deschiderea partenerilor europeni pentru a lucra împreună cu autorităţile române în scopul pregătirii reformelor şi investiţiilor asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

    Discuţiile s-au axat asupra priorităţilor de reformă structural-fiscale ale României şi asupra demersurilor necesare pregătirii până la 31 august 2023 a unui calendar al depunerii următoarelor cereri de plată. În acest context, prim-ministrul Marcel Ciolacu a solicitat miniştrilor de linie ca în cadrul consultărilor tehnice ce vor avea loc în următoarele zile să fie prezentate înalţilor funcţionari europeni viziunea şi principiile proiectelor noilor legi ale pensiilor publice, respectiv salarizării în sistemul public, reforme prioritare ale echipei guvernamentale. De asemenea, premierul a arătat că Guvernul României susţine implementarea investiţiilor într-un ritm susţinut.

    În ceea ce priveşte reforma fiscală, şeful Executivului a subliniat că este în curs de elaborare un plan de măsuri care are în vedere consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice şi ale managementului fiscal, în concordanţă cu angajamentul României de a se încadra în acest an în rata de deficit fiscal de 4,4% din PIB, iar în 2024 ţinta acestui indicator macroeconomic să fie de 3% din PIB.

    „Vom detalia acest plan în perioada următoare. Suntem deschişi dialogului cu partenerii europeni şi ne bazăm pe consultările constante pe care le vom avea pentru a găsi cele mai bune măsuri. Eforturile logistice şi de infrastructură făcute de România pentru susţinerea Ucrainei sunt enorme. Este nevoie de un efort comun şi de a susţine împreună capacitatea României de a oferi în continuare acest suport”, a subliniat şeful Executivului.

    De asemenea, în cadrul reuniunii a fost analizat stadiul celor două jaloane neîndeplinite corespunzător aferente cererii de plată numărul 2. Ministrul Energiei a prezentat calendarul strâns pentru îndeplinirea acestora astfel încât România să beneficieze de întreaga sumă de bani disponibilă acestei cereri de plată.

    Un alt subiect discutat s-a referit la modificarea PNRR, prin introducerea capitolului RePower EU, care va pune la dispoziţia României fonduri în valoare de 1,4 miliarde de euro pentru sectorul energetic. Prim-ministrul a subliniat angajamentul României de a accelera procesul de actualizare a PNRR prin includerea REPower EU.

    Consultările reprezentanţilor Guvernului cu delegaţia înalţilor funcţionari europeni condusă de Céline Gauer şi Declan Costello vor continua la nivel tehnic în următoarele zile.

  • Drulă: Ciolacu, omul vorbelor, faţă cu PNRR

    „Ciolacu, omul vorbelor, faţă cu PNRR. România putea să aibă în conturi peste 10 miliarde de euro din PNRR anul acesta, dar din cauza PSD şi PNL abia dacă o să primim jumătate din bani. Ciolacu se chinuie să îndeplinească jaloanele pentru cererea 2 de plată, iar banii vor intra în ţară abia în septembrie din cauza întârzierilor. Nu mai e nicio şansă să primim banii pentru cererea de plată 3 sau 4 care erau programate anul acesta”, scrie pe Facebook Cătălin Drulă.

    În opinia liderului USR, „mai grav este că Ciolacu încearcă în continuare să îi păcălească pe cei de la Bruxelles”.

    „Reforma pensiilor speciale este unul dintre jaloanele din cererea 3 de plată, iar proiectul pe care PSD şi PNL vor să îl voteze zilele astea nu desfiinţează nicio pensie specială. Aşa se joacă la păcănele viitorul României: miliarde de euro pentru şcoli, spitale, autostrăzi”, încheie Drulă.

    Comisia Europeană a aprobat marţi o evaluare preliminară parţial pozitivă a celei de-a doua cereri de plată a României în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă. CE anunţă că două jaloane legate de investiţiile în energie nu au fost atinse în mod satisfăcător.

  • Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România, APTE 2002 şi APULUM cer încă o dată renegocierea de urgenţă a PNRR: „Impunerea unor roviniete de 6 ori mai scumpe ne va duce la faliment”

    „Impunerea unor roviniete de 6 ori mai scumpe din 2026, apoi de cel puţin 16.250 de euro pe an, din 2035, ne va duce la faliment şi va distruge economia României! La acestea se vor adăuga şi alte scumpiri, taxe şi impozite. Rovinieta va costa cel puţin 7.050 pentru un camion nou, foarte puţin poluant, Euro VI, peste 3 ani, apoi va ajunge la cel puţin 16.275 de euro pe an, din 2035, tot pentru un camion Euro VI. Pentru un camion electric, nepoluant, transportatorii vor plăti doar jumătate din preţ, deşi se presupune că fiind nepoluant nu mai e necesară plata unei roviniete care acoperă costurile… poluării! Acest proiect de lege a fost impus prin PNRR, dar cineva l-a scris cu scopul de a falimenta toţi transportatorii şi de a genera foamete”, transmite COTAR.

    Conform sursei citate, Ministerul Transporturilor i-a invitat pe reprezentanţii asociaţiilor profesionale la o simulare de dezbatere publică post factum, iar astăzi mai sunt invitaţi la încă una: „Niciodată nu s-a mai întâmplat ca transportatorii să fie invitaţi pentru dezbatere publică doar ca să fie puşi în faţa faptului împlinit, după ce deja îi este impusă României transpunerea în legislaţia naţională, din iunie, a unor modificări substanţiale în sistemul de taxare, cu stabilirea unor costuri de 15 ori mai mari pentru a putea face transport de marfă. Preţul rovinietei va creşte pentru România de la 1.200 la 7.050 de euro, din 2026, pentru camioane Euro VI, dar vor fi creşteri mult mai mari la camioanele Euro V şi Euro IV. În România nici măcar nu sunt camioane Euro VI acum. Ceea e se doreşte a fi legiferat în această vară va genera falimente în lanţ şi colaps economic, dar asta înseamnă şi foamete şi revolte sociale grave, pentru că se vor întrerupe lanţurile de aprovizionare. Niciun transportator nu-şi va permite să plătească taxele impuse prin PNRR. Preţurile produselor ar creşte de 10 ori la raft şi oricum nu le va putea cumpăra nimeni, deci şi magazinele vor da faliment. Nu este vorba doar despre transportatori, ci de toată România”.

    Primul apel a fost făcut de asociaţiile patronale ale transportatorilor în luna martie a acestui an.

    Guvernul „a pus batista pe ţambal” şi după două luni de tăcere inteligentă, „vine acum să urgenteze votul unei legi absurde în Parlament. Nu a ţinut cont nimeni de ceea ce am spus clar şi răspicat toţi cei care vom fi falimentaţi de nişte taxe imposibil de suportat, pe care cineva le-a scris dând copy/paste din documentaţia Austriei, deşi statul român a plătit un aşa-zis „studiu” pentru a stabili valorile rovinietelor”.

    „Nu s-a ţinut cont de diferenţele majore între România şi Austria, ci s-au introdus taxe ca şi cum am fi o ţară din spaţiul Schengen, cu foarte mulţi kilometri de autostradă şi salariul minim pe economie 3,000 de euro net pe lună. Nu ne-a întrebat nimeni nimic, nu ne-a chemat măcar să ne explice cum anume s-a transpus o directivă europeană în legislaţia românească, pentru că la baza acestei transpuneri trebuie să stea o analiză completă a tuturor factorilor, o evaluare făcută de profesionişti. În mod normal, dacă ni se impun astfel de taxe, ar trebui să se aplice după ce România ajunge la nivelul Austriei – care a fost luată drept exemplu, când s-au calculat noile tarife pentru transportatori – dar să ne lase mai întâi măcar 5 ani să producem şi să câştigăm la fel ca austriecii, pentru că după 5 ani am putea plăti noile roviniete”, a declarat Vasile Ştefănescu, preşedintele COTAR.

    Vinieta în Bulgaria pentru un camion de 40 de tone ar ajunge la 10.000 euro pe an, pentru aceeaşi distanţă, iar în Ungaria la 26.000 de euro, potrivit simulării pe care a prezentat-o Ministerul Transporturilor. Dar Ungaria a respins ajutorul UE prin PNRR şi a renegociat multe dintre taxele impuse sub masca ajutorului. Dacă se vor aplica astfel de taxe, toate mărfurile de import se vor scumpi de peste 10 de ori, la raft. Nici exporturi nu se vor mai putea face, pentru că preţul cu transport inclus va fi necompetitiv pe pieţele externe.

    Scumpiri vor fi şi pentru autoturisme, adaugă COTAR: „În rovinieta pentru autoturisme se introduce clasa de poluare, iar preţul rovinietei va creşte de la 28 la 38 de euro în 2026 şi la 46 de euro în 2035, dacă maşina este Euro VI. Rovinieta pentru camioane creşte de la 1.210 euro/an (camioane grele) la 7.050 euro în 2026 şi 16.275 euro în 2035 pentru un parcurs de 100.000 kilometri/an şi norma de poluare Euro VI. Simularea de tarif este valabilă la traseul pentru autostradă, calculul pentru folosirea Drumului Naţional fiind la valoarea de 50%. Termenul impus tot prin PNRR pentru transpunerea în legislaţia naţională a acestor modificări este vara anului 2023 pentru, iar pentru aplicarea efectivă este 2026”.

  • Ciucă: Am asigurat o creştere economică de aproape 5% şi ne-am atins ţintele şi jaloanele din PNRR

    „PNL Bihor este o organizaţie fanion a partidului nostru, nu doar prin rezultatele electorale, cât mai ales prin buna guvernare locală, iar acest lucru este meritul fiecărui liberal de aici şi, mai cu seamă, al liderului organizaţiei, Ilie Bolojan. Întreaga organizaţie PNL Bihor a arătat că <se poate> şi mă bucur că am putut discuta astăzi ( joi – n.r.) cu membrii echipei liberale de aici. Le-am transmis celor prezenţi că apetenţa pentru investiţii şi dezvoltare de la Oradea şi din Bihor am aplicat-o şi noi în guvern. Am atras sume record, din fonduri europene şi din investiţii private, am asigurat o creştere economică robustă de aproape 5% şi ne-am atins ţintele şi jaloanele asumate prin PNRR. Avem astăzi una dintre cele mai reduse rate ale şomajului de la nivelul statelor UE”, scrie pe Facebook Nicolae Ciucă.

    El adaugă că 2023 şi 2024 trebuie să fie anii creşterii numărului de locuri de muncă bine plătite pentru români.

    „Îmi doresc ca România să continue în aceleaşi linii. Anii 2023 şi 2024 trebuie să fie ai creşterii numărului de locuri de muncă bine plătite pentru români. Obiectivul nostru în cadrul viitorului Guvern este să aducem mai multă prosperitate, pentru România şi pentru fiecare familie din ţara noastră. Ambiţia PNL este să aducă puterea de cumpărare a românilor cât mai aproape de media europeană şi am încredere că, împreună cu organizaţiile liberale din ţară, vom reuşi să creştem simţitor nivelul de trai al cetăţenilor”, încheie Ciucă.