BusinessMagazin

Tag: pmp

  • Udrea: Iohannis să cheme partidele la negocieri, pentru un pact privind creditele neperformante

    “Îi cerem domnului preşedinte Klaus Iohannis să cheme la Cotroceni partidele politice, inclusiv PMP în săptămâna aceasta pentru a decide un pact care să se refere la situaţia creditelor neperformante din România. Creditele neperformante nu sunt doar din cauza fluctuaţiei de curs valutar”, a precizat Elena Udrea, într-o conferinţă de presă, după şedinţa Consiliului Naţional al partidului.

    Ea a arătat că partidele politice trebuie să fie consultate la Cotroceni şi trebuie realizat un pact pentru a găsi soluţii de rezolvare a acestei probleme, arătând că cifrele arată că sunt 6 miliarde de euro întârzieri la plata creditelor, ceea ce poate reprezenta “o bombă socială şi economică”.

    De asemenea Udrea a arătat că aşteaptă reacţia Guvernului privind situaţia creditelor în valută acordate în România, arătând că este nevoie “de o intervenţie a Executivului” şi că există o directivă a Uniunii Europene privind creditele neperformante, care permite conversia acestora în monedă naţională.

    Udrea a precizat că propunerea PMP pentru soluţionarea acestei probleme este ”de a oferi posibilitatea clienţilor să-şi convertească creditele luate în valută în lei la cursul momentului în care au făcut creditarea în care au luat credite +/- 20%”.

    ”Este propunerea pentru toate creditele luate în valută, nu doar pentru franci elveţieni”, a explicat Udrea arătând că prin această variantă nu ar mai exista discriminare şi ar câştiga toată lumea printr-o rată acceptabilă pentru clienţi, iar băncile vor face profituri din dobânzi şi comisioane.

    Udrea a precizat că cea mai bună soluţie ar fi emiterea unei ordonanţe de urgenţă şi a arătat că în cazul în care Guvernul nu va face acest lucru, PMP va depune un amendament la o propunere legislativă aflată în Parlament şi iniţiată de Ana Birchal, astfel încât să poată fi convertite în lei creditele luate în valută.

    Cursul francului a atins joi şi vineri valori record, ca urmare a eliminării plafonului impus de Banca Elveţiei pentru cursul franc/euro. Vineri, cursul francului s-a plasat la 4,4228 lei, în urcare cu 2,2% faţă de joi, când a fost cotat la 4,3287 lei, în creştere cu 15,7% faţă de miercuri.

    Preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, a cerut, luni, în BPN, mandat pentru a-i invita la dialog pe copreşedinţii PNL, Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, asupra a cinci teme, printre care şi situaţia creată de creşterea francului elveţian.

    Ponta a spus că un subiect de discuţie se referă la a vedea în ce măsură Parlamentul şi Executivul pot interveni în legislaţia financiar-bancară, pentru ca a preveni viitoare crize ”care, din păcate, vor apărea de fiecare dată”.

    ”Acum au de suferit 75.000 de oameni care au credite în franci elveţieni. Însă, dincolo de ceea ce se poate sau nu se poate face pentru ei, vreau să ştim dacă la nivel legislativ România îndeplineşte toate criteriile legislative pe plan european în aşa fel încât posibile alte crize pe plan internaţional financiar să afecteze cât mai puţin populaţia din România”, a spus Ponta, în şedinţa conducerii PSD.

  • Aşteptat la sediul PMP, fostul preşedinte Băsescu a transmis că “nu are în program” această acţiune

    În prealabil, activiştii PMP au decorat unul dintre gardurile sediului formaţiunii cu patru afişe mari, în care Băsescu era înfăţişat alături de cancelarul Angela Merkel. preşedintele Obama şi fostul preşedinte francez Sarkozy.

    Şi jurnaliştii au fost anunţati de membrii echipei liderului PMP Elena Udrea, că fostul preşedinte va veni la sediul de partid “după ora 11”, pentru a-şi lua în primire biroul special amenajat de “amicii din PMP”. Apoi, aceiaşi le-au comunicat jurnaliştilor lăsaţi în stradă, pentru că accesul în sediu era interzis, că fostul preşedinte nu va mai trece pe la sediu.

    “Nu e în regulă”, a comentat un lider al PMP, anunţurile total contradictorii despre prezenţa lui Băsescu la sediul PMP.

    În final, la orele prânzului, la sediu şi-a făcut apariţia fostul consilier de stat Dorel Onaca, care le-a comunicat jurnaliştilor că Traian Băsescu nu vine luni la PMP, pentru că “nu are în program acest lucru”.

    Preşedintele PMP Elena Udrea a anunţat înainte de scrutinul prezidenţial că fostul preşedinte va fi prezent în 22 decembrie, în prima zi după finalizarea mandatului său, la sediul PMP, und i se va amenaja un birou, Băsescu dorind ca acest cadru să fie suficient de încăpător şi pentru decorarea cu tablouri.

    Traian Băsescu a petrecut, duminică, alături de soţie şi mai mulţi lideri din PMP, în frunte cu Elena Udrea, la o berărie din Herăstrău, el fiind întâmpinat la intrare de Udrea, cu un buchet de flori, şi aplaudat de cei aflaţi în incintă.

     

     

  • Drumul spre alegeri anticipate

    La rândul său, preşedintele  ales Klaus Iohannis a acordat un interviu ziarului italian La Repubblica  în care a spus că este necesar un guvern de centru-dreapta, iar vicepreşedintele PNL, Cătălin Predoiu, desemnat să ocupe funcţia de premier într-un viitor guvern PNL, a estimat că până la finele lunii ianuarie vor fi finalizate politicile de guvernare a care acum se lucrează în comisiile partidului.

    Intenţia PNL de a reveni la putere a căpătat, în premieră, susţinerea preşedintelui Traian Băsescu, care a declarat că rămânerea  la putere a lui Victor Ponta este un element de discreditare a României pe plan extern, indiferent dacă guvernul va mai avea sau nu majoritate parlamentară, din mai multe considerente: amintirea episodului “loviturii de stat” din 2012, plagiatul, acuzaţiile că a fost ofiţer acoperit şi scandalul votului din diaspora.

    Dacă primele trei argumente fac parte din arsenalul tradiţional de atacuri ale preşedintelui şi au fost reluate acum de acesta pentru a readuce de partea sa electoratul “macovist”, dosarul votului din diaspora, proaspăt preluat de DNA şi în care există plângeri penale contra premierului, ar putea cunoaşte dezvoltări relevante pentru stabilitatea funcţiei de premier a lui Victor Ponta. De altfel, Ponta a declarat deja că va demisiona dacă DNA cere urmărirea sa penală în dosarul privind votul din diaspora. La aceasta se adaugă, în opinia lui Mircea Geoană, recent exclus din PSD, posibilitatea ca guvernul Ponta să cadă la presiunea unor proteste de stradă.

    Curentul de opinie care susţine schimbarea totală şi rapidă a puterii, prin orice mijloace, şi aducerea la guvernare a PNL cât mai repede posibil părea să cedeze în faţa celui mai moderat, care susţinea că guvernul Ponta (sau măcar un alt guvern PSD) ar trebui lăsat să se descurce cu bugetul, pentru ca PSD, în condiţii de presiune mediatică şi politică maximă, să fie erodat cât mai puternic în ochii electoratului. Unul dintre motivele de a mai lăsa la putere PSD, deşi mai puţin recunoscut, este şi acela că noul PNL nu s-a coagulat încă suficient (din fostul PNL şi fostul PDL), astfel încât promovarea rapidă la guvernare ar fi riscat să expună fie oameni nepregătiţi, fie lupte de orgolii între foştii penelişti şi foştii pedelişti.

    Intrarea în scenă a Comisiei Europene, cu strania sa pretenţie de ultimă oră la o reducere a deficitului bugetar până la 0,9% la anul, ar putea schimba însă lucrurile, precipitând căderea guvernului. La aceasta se adaugă faptul că întârzierea preluării puterii de către PNL ar lăsa loc de consolidare pe scena politică a unui PMP în frunte cu Traian Băsescu şi a viitorului partid condus de Monica Macovei, adepţii acesteia presând deja puternic la Klaus Iohannis pentru modificarea rapidă a legislaţiei electorale în aşa fel încât, la viitoarele alegeri (anticipate sau nu), partidul respectiv să poată ajunge în parlament.

  • Congresul extraordinar al PMP, organizat “cel mai probabil” în martie 2015

    “Consiliul Executiv Naţional (CEN) al Partidului Mişcarea Populară a discutat în şedinţa de luni organizarea Congresului extraordinar în perioada următoare, cu scopul de a deschide partidul către membri noi, de a pregăti anul electoral 2016, dar şi de a modifica actualul Statut al formaţiunii politice”, se arată într-un comunicat transmis marţi de PMP.

    Potrivit sursei citate, decizia luată şi care va fi supusă votului la următorul Colegiu Naţional al PMP este aceea ca, în perioada ianuarie-februarie 2015, alegerile să înceapă de la nivelul organizaţiilor judeţene prin stabilirea noilor Consilii Executive şi apoi să aibă loc Congresul extraordinar al formaţiunii pentru a decide membrii conducerii naţionale.

    “Nu este fixată încă o dată pentru Congres, dar, cel mai probabil, acesta va avea loc în cursul lunii martie 2015”, se menţionează în comunicat.

    De asemenea, alegerile Organizaţiei de Tineret a PMP vor avea loc în a doua jumătate a lunii februarie 2015.

    În comunicat se precizează că propunerea privind calendarul alegerilor din PMP a venit din partea preşedintelui formaţiunii, Elena Udrea, “şi s-a bucurat de o susţinere unanimă din partea membrilor CEN”.

  • Cum se câştigă alegerile în România. Perlele politice ale săptămânii

    “De mâine e liber pentru Germania să ia şi ea vreo 10.000 de ha de pădure, că nu mai are materie primă moca, e liber la autonomia maghiară (poate şi săsească la Sibiu)” – Bogdan Matişan (PSD)

    “Am fost puţini care am crezut în proiectul Klaus Iohannis – preşedinte. Vasile Blaga este performerul unei bătălii care nu s-a pierdut niciodată” – M. R. Ungureanu (PNL)

    “Dacă vreţi să ştiţi, mătuşa mea şi un văr sunt saşi evanghelici. Mătuşa Hilde e activă în filiala din Constanţa a FDGR” – Radu Mazăre (PSD)

    “Muntele de umilinţe şi jigniri îndurate de ‘băsişti’ este astăzi răzbunat de oamenii de bună-credinţă din România. #mândrucăsuntbăsist” – Elena Băsescu (PMP)

    “Sper ca noul preşedinte să termine atât cu baronii roşii din PSD, cât şi cu cei verzi din UDMR” – Zatyko Gyula (PPMT)

    “Traian Băsescu termină mandatele câştigător. Antibăsismul este acum un mit spulberat” – Elena Udrea (PMP)

    “Aşteptăm diaspora acasă după ce şi-a luat ţara înapoi şi locurile de muncă promise, astfel încât şomajul să fie zero, ca la Sibiu” – Lia-Olguţa Vasilescu (PSD)
     

  • Furtuna perfectă care l-a ridicat pe Klaus Iohannis

    În cele din urmă, prezenţa la turul al doilea a depăşit-o nu numai pe cea de la ultimele trei runde ale prezidenţialelor, dar a fost mai mare cu aproape 2 milioane de alegători decât la primul tur din 2 noiembrie (din total, în diaspora au votat în plus aproape 218.000), ceea ce i-a asigurat lui Iohannis victoria cu un scor de 54,43% la 45,56%. Primele estimări ale CURS – Avangarde arătau că spre Iohannis s-au îndreptat majoritatea celor care au ieşit la vot numai în turul al doilea, majoritatea tinerilor sub 30 de ani, majoritatea maghiarilor, majoritatea alegătorilor din mediul urban, din Transilvania şi Bucureşti şi majoritatea celor care în primul tur au votat cu Monica Macovei, Kelemen Hunor şi Elena Udrea, respectiv în jur de jumătate dintre votanţii lui Dan Diaconescu şi C. V. Tudor. Iohannis a câştigat inclusiv în fiefuri tradiţionale ale PSD (Vrancea, Iaşi, Bacău, Suceava, Prahova, Constanţa), iar în R. Moldova, unde Ponta câştigase în primul tur, Iohannis a întors scorul în favoarea sa.

    La nivel de campanie electorală convenţională, victoria lui Iohannis poate fi atribuită reuşitei echipei acestuia de a-l poziţiona nu doar deasupra polarizării obositoare între “băsişti” şi “antibăsişti” (inclusiv prin refuzul de a iniţia alianţe cu alte partide), dar şi deasupra temelor tradiţionale de campanie prezidenţială (unde Iohannis nu s-a remarcat prin iniţierea sau detalierea vreunei teme anume, cu excepţia anticorupţiei) şi chiar deasupra legăturii cu suportul său real de partid (PNL şi PDL).

    Ca atare, primarul Sibiului a devenit apt să să valorifice sentimentul popular antisistem, care alteori s-a exprimat prin absenteism sau voturi pentru candidaţi precum C. V. Tudor, Traian Băsescu, Dan Diaconescu sau, mai nou, Monica Macovei. Spre deosebire de Ponta, Iohannis a beneficiat inclusiv de o campanie online fără precedent de puternică, centrată pe imaginea “neamţului civilizat/civilizator/care tace şi face”, pe ideea de “Românie normală” (înţeleasă în opoziţie cu România scandalurilor din epoca Băsescu – Ponta) şi pe necesitatea ca preşedinţia, guvernul şi parlamentul să nu fie concentrate în mâna unui singur partid.

    De cealaltă parte, înfrângerea lui Ponta poate fi atribuită eşecului echipei acestuia de a-l poziţiona insistent drept adversarul unui Traian Băsescu reîncarnat în Iohannis şi de a-l repoziţiona drept candidat de centru, dacă nu chiar de centru-dreapta, cu preţul neglijării electoratului de stânga. Mai mult, electoratului i-a fost servită o campanie dusă cu mijloacele anilor ’90 (atacuri la persoana contracandidatului şi tactica “pomenii electorale”) şi susţinută de alianţe nominale cu PRM şi PPDD.

    Pe acest fond, scandalul voturilor din diaspora, propagat în special prin reţelele sociale, care amorsaseră deja înainte de primul tur interesul tinerilor graţie campaniei Monicăi Macovei, a fost decisiv, în condiţiile în care autorităţile, inclusiv după înlocuirea la Externe a lui Titus Corlăţean cu Teodor Meleşcanu, au refuzat să suplimenteze numărul de secţii de votare din străinătate, cu unica explicaţie că se tem de o eventuală invalidare a alegerilor pe motiv de încălcare a legislaţiei electorale. Procurorul general Tiberiu Niţu a anunţat, de altfel, că după primul tur a fost deschis un dosar de urmărire penală in rem faţă de fapta de încălcare a dreptului la vot în diaspora.

    Alături de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, printre primii care l-au felicitat pe Iohannis au fost preşedintele şi cancelarul Germaniei, ţară care furnizează anual peste 10% din investiţiile noi în România: preşedintele Joachim Gauck a declarat că “Germania va continua să sprijine şi în viitor România pe drumul reformelor importante care urmează să fie făcute, în special în ceea ce priveşte îmbunătăţirea statului de drept”, iar cancelarul Angela Merkel a promis că ţara sa “va sprijini România cu sfaturi şi fapte pe calea reformelor importante pentru aceasta şi pentru UE”.

    Victoria lui Klaus Iohannis a fost salutată în presa externă în primul rând ca un eveniment exemplar pentru alte ţări din UE sau din Europa de Est, una dintre ideile recurente fiind faptul că într-o Europă ameninţată de tentaţia extremismului cu bază naţionalistă, în România câştigă alegerile prezidenţiale un candidat complet atipic (sas şi protestant). După Slovacia, România a devenit a doua ţară est-europeană unde alegătorii au blocat anul acesta încercarea premierului în funcţie de a deveni preşedinte, dând astfel un exemplu Ungariei confruntate cu tendinţele spre autoritarism ale guvernului Orban, arată Bloomberg, în timp ce Financial Times consideră că victoria lui Iohannis reprezintă “manifestarea unor ani de furie acumulată din cauza standardului de trai scăzut şi a persistenţei corupţiei”.

  • Reuniune la PMP, pentru a discuta poziţia partidului faţă de turul II al alegerilor

    Vasile Gherasim a precizat că, după părerea lui, PMP susţine dreapta în orice variantă, însă problema apare odată cu anunţul lui Klaus Iohannis, candidatul ACL la prezidenţiale, că nu va negocia cu nimeni.

    “Părerea mea este că noi susţinem dreapta în orice variantă, însă, în condiţiile în care Klaus Iohannis apare la televizor şi spune că nu negociază cu nimeni, nu putem să intrăm cu forţa în casa omului. În aceste condiţii, vom discuta ce atitudine politică să avem atunci când cel care ar trebui să fie partener îţi spune «nu veni la mine că e poarta încuiată»”, a adăugat Vasile Gherasim.

    El a spus că, din experienţa lui politică, nu a mai întâlnit aşa ceva, ca un lider politic să nu considere negocierea drept o tehnică şi practică politică modernă.

    “În experienţa mea, eu nu am întâlnit aşa ceva, ca un lider să nu considere negocierea şi compromisul drept tehnică şi practică politică modernă”, a menţionat Gherasim.

    El a precizat că la Snagov se va reuni conducerea partidului de la nivelul judeţelor până la nivelul central, într-o şedinţă a Consiliului Naţional al PMP, la care se va face şi o analiză a rezultatelor obţinute de partid în primul tur al alegerilor prezidenţiale.

    Candidatul PMP, Elena Udrea, a obţinut la alegerile din 2 noiembrie 5,20% din voturi.

    Liderul PMP Elena Udrea a declarat, luni seară, că nu va negocia nimic pentru turul II al prezidenţialelor, dar PMP ar putea avea în perioada următoare un punct de vedere legat de candidaţii rămaşi în competiţie.

    “Nu vom negocia nimic. Nu am intrat în competiţia aceasta pentru a negocia ceva în turul doi. Eu nu cred că electoratul este unul de buzunar pe care-l iei şi-l muţi aşa cum vrei tu. Le mulţumesc oamenilor care au votat cu mine şi, din respect pentru ei, nu cred că un electoral se poate negocia şi nici nu intenţionez să fac lucrul acesta, dar aş putea avea o opinie, PMP ar putea avea un punct de vedere legat de candidaţii rămaşi în competiţie, însă dacă se va întâmpla aşa vom stabili în perioada următoare”, a precizat Elena Udrea.

    Ea a prezentat atunci deciziile luate luni după o şedinţă a conducerii PMP. “Am stabilit ca discuţiile despre ce vom face între cele două tururi să le avem în zilele următoare şi vom avea o decizie în ceea ce priveşte poziţia PMP faţă de cei doi candidaţi rămaşi în competiţie până la sfârşitul acestei săptămâni”, a adăugat Udrea.

    Ea a mai arătat că până acum toată lumea spunea că nu are nevoie de voturile candidatului Elena Udrea şi că “nu vrea să se asocieze cu Traian Băsescu”.

    “Deci eu iau act că ultima dată cam asta era poziţia contracandidaţilor mei care au rămas în competiţie, nu ştiu dacă s-a schimbat ceva între timp. Ultima dată aşa am auzit, că nu sunt interesaţi de voturile şi de electoratul Elenei Udrea”, a adăugat Udrea.

  • Senatorul Ciprian Rogojan trece de la PMP la UNPR

    “Senatorul independent Mihai Ciprian Rogojan s-a înscris astăzi în Uniunea Naţională pentru Progresul României”, a anunţat UNPR, într-un comunicat de presă.

    Rogojan va activa în grupul PSD din Camera Deputaţilor, a menţionat sursa citată.

    Ciprian Rogojan a fost ales parlamentar la scrutinul din 2012 într-un colegiu din Maramureş, din partea PDL.

    El a trecut ulterior la PMP, unde a deţinut funcţia de secretar executiv la Departamentul de Comunicare şi Imagine.

    Rogojan a fost, între 2001-2012, percuţionist al trupei SISTEM.

  • Udrea: Singura funcţie pe care ar putea să o aibă Traian Băsescu în PMP este cea de preşedinte

    “Eu cred că singura funcţie de conducere ar fi de preşedinte al partidului (pentru Băsescu n.r.). Adică nu-mi imaginez că o să vină secretarul general al cuiva sau vicepreşedintele cuiva, Doamne fereşte, dar dacă Traian Băsescu va dori să conducă acest partid, la Congres se poate înscrie să candideze“, a precizat Udrea, răspunzând unei întrebări.

    Ea a arătat că la începutul anului viitor va avea loc Congresul partidului pentru că după prezidenţiale, conform statutului, “PMP avea oricum Congres” şi cei care vor dori să candideze pentru orice funcţie o pot face.

    Udrea a spus că a vorbit cu preşedintele Traian Băsescu după rezultatele obţinute de ea în turunul I al prezidenţialelor.

    “Am vorbit cu domnul preşedinte şi sigur se putea şi mai bine, însă şi domnia sa, având în vedere condiţiile în care ne-am luptat, apreciază ca fiind onorabil acest rezultat“, a spus Udrea despre discuţia ei cu Băsescu.

  • Băsescu: A doua zi după ce îmi termin mandatul voi deveni membru PMP. Vom face un partid nou

    Băsescu a precizat că Elena Udrea l-a întrebat ce poate să spună despre intenţiile sale de a doua zi după terminarea mandatului, ţinând cont că a “fost întrebată în conferinţe”.

    “Voi deveni membru PMP, şi intenţia este să construiesc un partid nou. Dacă vă aduceţi aminte, am mai dat această motivaţie, că partidele vechi, cele care au funcţionat din 90 până acum sunt toate compromise, şi aveţi proba evidentă că toate sunt compromise. Trebuie o construcţie nouă şi trebuie analizată foarte bine şi posibilitatea de a şi aduce oameni noi”, a anunţat preşedintele Băsescu.

    El a precizat că “PMP s-a pricopsit cu parlamentari chemaţi în instanţă, în condiţiile în care nu existau, la vremea când aceştia oameni au intrat în PMP, o acţiune sau alta care i-a făcut suspecţi pentru procurori”.

    “Asta e o lecţie că un partid nou trebuie construit cu oameni noi, în aşa fel încât în 2016 români să aibă o alternativă curată”, a mai comentat şeful statului.

    Preşedintele Traian Băsescu se va înscrie în PMP pe 22 decembrie, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, preşedintele PMP, Elena Udrea.