Apa fiind element-cheie a vieţii, aşa cum o cunoaştem noi, multe dintre corpurile candidate la statutul de planetă au mici nuclee stâncoase, învelite de o atmosferă groasă de hidrogen şi heliu, iar unele sunt considerate a fi lumi oceanice. Asta nu înseamnă, însă, că oceanele acestor planete sunt pline de apă, scrie news.ro.
Aceste planete au fost numite Super-Pământuri sau Mini-Neptunuri.
Apa fiind element-cheie a vieţii, aşa cum o cunoaştem noi, multe dintre corpurile candidate la statutul de planetă au mici nuclee stâncoase, învelite de o atmosferă groasă de hidrogen şi heliu, iar unele sunt considerate a fi lumi oceanice. Asta nu înseamnă, însă, că oceanele acestor planete sunt pline de apă, scrie news.ro.
Aceste planete au fost numite Super-Pământuri sau Mini-Neptunuri.
La Firijba începe povestea lui Alexandru Chimba, românul care s-a născut într-o familie numeroasă, în perioada interbelică, având 7 fraţi. Atunci când a venit războiul, Alexandru era elev la şcoala primară din Firijba, o clădire mică, sărăcăcioasă, cu două clase şi cu domnul Miu, învăţător, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.
La domnul Miu a găsit prima carte despre planete, o carte veche, cu sistemul solar. Războiul s-a terminat, iar copilul de 11 ani a fost trimis la Râmnicu Vâlcea, imediat după război. Miu a vorbit cu Victor, învăţătorul avea o soră la oraş şi acolo a stat Alexandru în timpul gimnaziului.
Alexandru a terminat primul şcoala gimnazială şi a fost ajutat de un alt profesor, de matematică, să ajungă la Bucureşti. Deja în clasa a X-a, Alexandru analiza teoriile despre meteoriţi, despre galaxii, copilul din Firijba era deja considerat un geniu.
Când era în anul doi la facultatea de matematică, Alexandru a dispărut. Nu se ştie cine l-a ajutat, dar Alexandru a reuşit să plece. Securitatea l-a căutat până şi în satul natal, dar nici urmă de tânăr.
În primăvara anului 1990, în faţa Primăriei din Popeşti opreşte o maşină din care coboară un bărbat înalt, cu părul grizonat. Se uită la case, cu mâinile la spate. Stă nemişcat. O femeie măruntă trece pe lângă el, dar apoi se opreşte. Se întoarce speriată, ca şi când ar fi văzut o fantomă.
„Lixandru lui Uca? Tu eşti Lixandru a’ lui Uca?” Omul lăcrimează. Sus, în Firijba, nu mai era nimeni dintre ai lui. Mai trăia doar o soră care era pe la Piteşti, la Mioveni, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.
Alexandru Chimba ajunsese la NASA, trăia în Maine. A fost printre cei care au pregătit programul Mars Pathfinder. Alexandru a mai venit în 2008 la Popeşti şi se spune că ar dori să realizeze un sat de vacanţă pe stil american, în Firijba.
„Ar fi o şansă, satul este deja părăsit, noi am dus drumul până la intrare. Dar este o minune, un sat virgin în mijloc de pădure. Depinde foarte mult care sunt intenţiile domnului Alexandru. Oricum, doreşte să se reîntoarcă aici, la un moment dat. Locul se poate preta la orice, tabără de pictură, de teatru etc”, spune primarul Constantin Şerban.
La Firijba începe povestea lui Alexandru Chimba, românul care s-a născut într-o familie numeroasă, în perioada interbelică, având 7 fraţi. Atunci când a venit războiul, Alexandru era elev la şcoala primară din Firijba, o clădire mică, sărăcăcioasă, cu două clase şi cu domnul Miu, învăţător, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.
La domnul Miu a găsit prima carte despre planete, o carte veche, cu sistemul solar. Războiul s-a terminat, iar copilul de 11 ani a fost trimis la Râmnicu Vâlcea, imediat după război. Miu a vorbit cu Victor, învăţătorul avea o soră la oraş şi acolo a stat Alexandru în timpul gimnaziului.
Alexandru a terminat primul şcoala gimnazială şi a fost ajutat de un alt profesor, de matematică, să ajungă la Bucureşti. Deja în clasa a X-a, Alexandru analiza teoriile despre meteoriţi, despre galaxii, copilul din Firijba era deja considerat un geniu.
Când era în anul doi la facultatea de matematică, Alexandru a dispărut. Nu se ştie cine l-a ajutat, dar Alexandru a reuşit să plece. Securitatea l-a căutat până şi în satul natal, dar nici urmă de tânăr.
În primăvara anului 1990, în faţa Primăriei din Popeşti opreşte o maşină din care coboară un bărbat înalt, cu părul grizonat. Se uită la case, cu mâinile la spate. Stă nemişcat. O femeie măruntă trece pe lângă el, dar apoi se opreşte. Se întoarce speriată, ca şi când ar fi văzut o fantomă.
„Lixandru lui Uca? Tu eşti Lixandru a’ lui Uca?” Omul lăcrimează. Sus, în Firijba, nu mai era nimeni dintre ai lui. Mai trăia doar o soră care era pe la Piteşti, la Mioveni, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.
Alexandru Chimba ajunsese la NASA, trăia în Maine. A fost printre cei care au pregătit programul Mars Pathfinder. Alexandru a mai venit în 2008 la Popeşti şi se spune că ar dori să realizeze un sat de vacanţă pe stil american, în Firijba.
„Ar fi o şansă, satul este deja părăsit, noi am dus drumul până la intrare. Dar este o minune, un sat virgin în mijloc de pădure. Depinde foarte mult care sunt intenţiile domnului Alexandru. Oricum, doreşte să se reîntoarcă aici, la un moment dat. Locul se poate preta la orice, tabără de pictură, de teatru etc”, spune primarul Constantin Şerban.
Nivelul apei de pe Pământ este mic comparabil cu alte planete din sitemul solar. Pământul deţine 1.333 kilometri cubi de apă în timp ce Europa, luna lui Jupiter deţine de două ori mai multă.
Ganymede, planeta apropiată de Europa (luna lui Jupiter), conţine de 30 de ori mai multă apă decât Pământul, aceasta fiind lichidă sau îngheţată. Cercetătorii încep să descopere tot mai multă apă atunci când cercetează planete noi. Pe 28 septembrie, cercetătorii au declarat că luna lui Saturn, Dione, deţine un ocean subteran.
Steve Vance, cercetător din cadrul Jet Propulsion Laboratory al NASA, a realizat un grafic prin care prezintă posibilul volum de apă de pe fiecare planetă (lichidă şi solidă)
La doar 15 ani, Tom Wagg a descoperit ceea ce specialiştii căutau de mai bine de 20 de ani – o planetă situată în afara sistemului nostru solar.
Wagg este unul dintre cei mai tineri oameni care au descoperit planete, potrivit unui comunicat de presă emis de Universitatea Keele din Anglia. Mai exact, planeta descoperită de Wagg se aseanănă cu una dintre primele exoplanete descoperită în anii ’90.
Planeta este de tip Jupiter fierbinte, adică de dimensiuni asemănătoare cu Jupiter dar care orbitează aproape de soarele sistemului, astfel încât temperatura este extrem de ridicată (poate ajunge la 1.000 de grade Celsius).
Tom Wagg a folosit sistemul numit WASP (Wide Angle Search for Planets) pentru a descoperi această planetă. Metoda nu este una extrem de sigură, acesta fiind motivul pentru care confirmarea planetei a durat mai bine de doi ani.
Wagg are acum 17 ani şi vrea să urmeze cursurile unei facultăţi specializată în fizică.
La doar 15 ani, Tom Wagg a descoperit ceea ce specialiştii căutau de mai bine de 20 de ani – o planetă situată în afara sistemului nostru solar.
Wagg este unul dintre cei mai tineri oameni care au descoperit planete, potrivit unui comunicat de presă emis de Universitatea Keele din Anglia. Mai exact, planeta descoperită de Wagg se aseanănă cu una dintre primele exoplanete descoperită în anii ’90.
Planeta este de tip Jupiter fierbinte, adică de dimensiuni asemănătoare cu Jupiter dar care orbitează aproape de soarele sistemului, astfel încât temperatura este extrem de ridicată (poate ajunge la 1.000 de grade Celsius).
Tom Wagg a folosit sistemul numit WASP (Wide Angle Search for Planets) pentru a descoperi această planetă. Metoda nu este una extrem de sigură, acesta fiind motivul pentru care confirmarea planetei a durat mai bine de doi ani.
Wagg are acum 17 ani şi vrea să urmeze cursurile unei facultăţi specializată în fizică.
Pasiunea sa pentru „Star Trek” a ajutat-o pe o tânără de 22 de ani să facă o descoperire astronomică.
Michelle Kunimoto, care lucra sub îndrumarea profesorului Jaymie Matthews de la University of British Columbia, cerceta datele obţinute de NASA în Misiunea Kepler în speranţa de a descoperi alte planete pe care cercetătorii ar fi putut să le omită, a declarat universitatea săptămâna trecută.
Şi nu a găsit doar una, ci patru noi planete din afara sistemului solar, considerate „candidaţi” până la confirmarea certă.
Ceea ce i-a inspirat pasiunea pentru astronomie a fost franciza sciene-fiction „Star Trek”, a declarat Kunimoto. „Momentul în care m-am setat pe acest domeniu a fost cel în care tatăl meu ne-a arătat pentru prima dată, mie şi fratelui meu, seria orginală „Star Trek”, a spus ea.
Kunimoto este foarte entuziasmată de o anumită plantetă, pe care ea o estimează a fi de mărimea lui Neptun şi care poate avea mediul perfect pentru apă. „După calculele mele, temperatura sa oscilează între intervalul punctului de îngheţare şi de fierbere a apei, astfel încât planeta ar putea avea apă lichidă pe suprafaţa sa”, spune aceasta.
The Astronomical Journal revizuieşte informaţiile legate de descoperirile lui Kunimoto, în timp ce ea intenţionează ca din toamnă să se întoarcă la UBC pentru a începe un program de master în fizică şi astronomie.
Pasiunea sa pentru „Star Trek” a ajutat-o pe o tânără de 22 de ani să facă o descoperire astronomică.
Michelle Kunimoto, care lucra sub îndrumarea profesorului Jaymie Matthews de la University of British Columbia, cerceta datele obţinute de NASA în Misiunea Kepler în speranţa de a descoperi alte planete pe care cercetătorii ar fi putut să le omită, a declarat universitatea săptămâna trecută.
Şi nu a găsit doar una, ci patru noi planete din afara sistemului solar, considerate „candidaţi” până la confirmarea certă.
Ceea ce i-a inspirat pasiunea pentru astronomie a fost franciza sciene-fiction „Star Trek”, a declarat Kunimoto. „Momentul în care m-am setat pe acest domeniu a fost cel în care tatăl meu ne-a arătat pentru prima dată, mie şi fratelui meu, seria orginală „Star Trek”, a spus ea.
Kunimoto este foarte entuziasmată de o anumită plantetă, pe care ea o estimează a fi de mărimea lui Neptun şi care poate avea mediul perfect pentru apă. „După calculele mele, temperatura sa oscilează între intervalul punctului de îngheţare şi de fierbere a apei, astfel încât planeta ar putea avea apă lichidă pe suprafaţa sa”, spune aceasta.
The Astronomical Journal revizuieşte informaţiile legate de descoperirile lui Kunimoto, în timp ce ea intenţionează ca din toamnă să se întoarcă la UBC pentru a începe un program de master în fizică şi astronomie.
La Firijba începe povestea lui Alexandru Chimba, românul care s-a născut într-o familie numeroasă, în perioada interbelică, având 7 fraţi. Atunci când a venit războiul, Alexandru era elev la şcoala primară din Firijba, o clădire mică, sărăcăcioasă, cu două clase şi cu domnul Miu, învăţător, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.
La domnul Miu a găsit prima carte despre planete, o carte veche, cu sistemul solar. Războiul s-a terminat, iar copilul de 11 ani a fost trimis la Râmnicu Vâlcea, imediat după război. Miu a vorbit cu Victor, învăţătorul avea o soră la oraş şi acolo a stat Alexandru în timpul gimnaziului.
Alexandru a terminat primul şcoala gimnazială şi a fost ajutat de un alt profesor, de matematică, să ajungă la Bucureşti. Deja în clasa a X-a, Alexandru analiza teoriile despre meteoriţi, despre galaxii, copilul din Firijba era deja considerat un geniu.
Când era în anul doi la facultatea de matematică, Alexandru a dispărut. Nu se ştie cine l-a ajutat, dar Alexandru a reuşit să plece. Securitatea l-a căutat până şi în satul natal, dar nici urmă de tânăr.
În primăvara anului 1990, în faţa Primăriei din Popeşti opreşte o maşină din care coboară un bărbat înalt, cu părul grizonat. Se uită la case, cu mâinile la spate. Stă nemişcat. O femeie măruntă trece pe lângă el, dar apoi se opreşte. Se întoarce speriată, ca şi când ar fi văzut o fantomă.
„Lixandru lui Uca? Tu eşti Lixandru a’ lui Uca?” Omul lăcrimează. Sus, în Firijba, nu mai era nimeni dintre ai lui. Mai trăia doar o soră care era pe la Piteşti, la Mioveni, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.
Alexandru Chimba ajunsese la NASA, trăia în Maine. A fost printre cei care au pregătit programul Mars Pathfinder. Alexandru a mai venit în 2008 la Popeşti şi se spune că ar dori să realizeze un sat de vacanţă pe stil american, în Firijba.
„Ar fi o şansă, satul este deja părăsit, noi am dus drumul până la intrare. Dar este o minune, un sat virgin în mijloc de pădure. Depinde foarte mult care sunt intenţiile domnului Alexandru. Oricum, doreşte să se reîntoarcă aici, la un moment dat. Locul se poate preta la orice, tabără de pictură, de teatru etc”, spune primarul Constantin Şerban.