BusinessMagazin

Tag: Plan

  • Produsul tradiţional românesc care i-a dat gata pe străini. Este apreciat în marile capitale europene

    Produsele tradiţionale româneşti din industria alimentară sunt recunoscute şi foarte căutate deocamdată doar pe plan intern, însă treptat brânzeturile, dul­ciurile sau mezelurile locale ar putea să fie mult mai căutate de străini după exemplul parmezanului italienesc, al jamonului spaniol sau al brânzei franţuzeşti Camembert. Însă, cum pot deveni produsele tradiţionale româneşti un brand de ţară la export?

    „Eu cred că produsele tradiţionale româneşti pot deveni un brand de ţară prin dezvoltarea culturii gastronomice locale. Gustul tezaurizează perfect istoria produselor şi tocmai de aceea trebuie să ne aplecăm cu atenţie asupra turismului gastronomic care este punctul de pornire în poziţionarea şi evident evoluţia, brandurilor de produse tradiţionale româneşti“, consideră Carmen Gavrilescu, preşedintele Asociaţiei Producă­torilor de Salam de Sibiu (APSS).

    Însă, în termeni de turişti străini atraşi România stă la coada Europei, dar niciun guvern nu a pus turismul pe un plan important, ceea ce a lăsat piaţa locală fără nicio strategie în nicio categorie de turism, inclusiv cel gastronomic. Practic, creşterea numărului de turişti din ultimii ani a venit prin promovarea României de către alţi turişti care au descoperit frumuseţile locale sau de românii plecaţi la muncă în străinătate. De exemplu, în 2018, România a primit doar 2,8 milioane de turişti străini, de trei ori mai puţini ca Bulgaria şi de şase ori mai puţini ca Ungaria.

    Cu toate acestea, Carmen Gavrilescu spune că un rol important în dezvoltarea unui brand comun o au chiar asociaţiile de producători, atât în faţa societăţii, cât şi a consumatorilor, dar şi în faţa autorităţilor atunci când e vorba de înregistrarea şi protecţia sistemelor de calitate.

    „Provocarea noastră, a asociaţiilor, este să dezvoltăm programe care să îmbunătă­ţească imaginea produselor şi să conştien­tizeze consumatorii cu privire la calitatea produselor şi a metodelor de producţie, astfel încât să crească cererea pe piaţa internă şi să  încurajeze deschiderea de noi pieţe“, a mai spus Carmen Gavrilescu.

    Asociaţia a fost fondată în anul 2014 şi este compusă din producătorii Agricola Bacău, Scandia Sibiu, Salsi Sinaia (parte din grupul Angst), Cris-Tim, Aldis cu fabrica din Călăraşi şi Reinert. Salamul de Sibiu este unul dintre produsele tradiţionale româneşti şi are o istorie de peste 130 de ani. Asociaţia Producătorilor de Salam de Sibiu (APSS) a obţinut certificarea produsului de salam de Sibiu cu distincţia europeană a calităţii IGP (Indicaţie Geografică Protejată) în octombrie 2018.

    Asociaţia a obţinut o finanţare de la Uniunea Europeană de circa 1,5 milioane de euro pentru această certificare, dar membrii au contribuit şi cu fonduri proprii. Unul dintre cei mai importanţi paşi făcuţi de România în direcţia realizării unei strategii pentru promovarea produselor alimentare româneşti este realizarea Registrului naţional al produselor tradiţionale (RNPT), conform Ordinului nr.724 din 29 iulie 2013 privind atestarea produselor tradiţionale. Atunci autorităţile au încercat să facă ordine în ceea ce priveşte produsele tradiţionale, în condiţiile în care mulţi producători fie foloseau materii prime din afara ţării pentru a realiza mezeluri sau brânzeturi, fie se foloseau denumiri cunoscute pentru produse, dar nu respectau reţetele tradiţionale.

    Conform datelor de pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Regionale (MADR), sunt înregistrate peste 770 de produse tradiţionale româneşti din categorii precum dulciuri, brânzeturi, produse de panificaţie, preparate din peşte sau mezeluri. Produsele trebuie să fie alimentare, fabricate pe teritoriul naţional şi pentru care se utilizează materii prime locale, nu are în compoziţia lui aditivi alimentari, sunt realizate după o reţetă tradiţională. Totodată, produsele care vor să primească această „stampilă“ trebuie să aibă un mod de producţie şi/sau de prelucrare şi un procedeu tehnologic tradiţional şi care se distinge de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii.

    De exemplu, producătorii au înregistrat produse precum Urdă Viofanny (Botoşani), Pâinea lui Cuza (Vrancea), Telemea de capră transilvăneană din Moiad (Sălaj), Poale-n brâu de Tocileni (Botoşani), Zacuscă bănăţană din vinete (Caraş-Severin) sau plăcintă întinsă de Turnu (Arad).

    Pe de altă parte, mulţi producători îşi încearcă norocul la târguri internaţionale, promovarea la acest tip de evenimente fiind de multe ori susţinută din bugetul de stat. De exemplu, la târgul internaţional Anuga din Germania participă anual câţiva zeci de producători locali, mulţi dintre ei având în portofoliu produse tradiţionale.

  • Studentul care a demonstrat că şi din cărţi se pot face bani: a investit într-o afacere 50.000 de euro, iar acum cărţile lui generează venituri de 1 milion de euro

    Responsabilităţile vieţii de student m-au făcut să conştientez utilitatea şi raritatea cărţilor pe care oamenii le au în biblioteci, dar de care nu mai au nevoie. Aşa că mi-am dat seama că aş putea să pun în circulaţie aceste cărţi”, spune Victor Patrichi.
    Pornind de la principiul că achiziţia unei cărţi second-hand este benefică, deoarece presupune reutilizarea unei ediţii deja tipărite, în loc să încurajeze tăierea unor copaci pentru a crea un lucru nou, Victor Patrichi a investit, în 2012, aproximativ 50.000 de euro, mai întâi pentru a dezvolta site-ul Târgul Cărţii, apoi pentru a instala rafturile din magazinele fizice. Acum reţeaua numără două depozite şi trei anticariate – unul pe Strada Doamnei (între Piaţa Universităţii şi Piaţa Unirii), unul pe bdul. Magheru (în apropiere de Piaţa Romană) şi unul pe bdul. I. C. Brătianu (în apropiere de Piaţa Universităţii), sub numele Bookoteca, acesta din urmă fiind un anticariat de carte exclusiv în limba engleză.
    „Buna funcţionare (a afacerii – n. red.) este meritul unei echipe de peste 50 de persoane”, spune antreprenorul.
    În 2018, businessul său cu anticariate i-a adus o cifră de afaceri de 1,1 milioane de euro, cu un profit de 304.000 de euro. Faţă de anul anterior, 2017, veniturile au fost în creştere cu 28%. Cărţile vin, în cea mai mare parte, din rândul celor care vor să le vândă, fiecare dintre anticariate având postat permanent mesajul „Cumpărăm cărţi”.
    „Ne-am propus ca, în ciuda faptului că tehnologia acaparează tot mai mult viaţa cotidiană, să arătăm că, de fapt, nici cartea nu se lasă mai prejos. Niciun gadget nu poate înlocui plăcerea răsfoirii unei cărţi sau mirosul de tipar şi de timp al unei lecturi. În acest sens, ne-am propus mutarea Bookotecii într-un spaţiu mai mare, pentru a pune la dispoziţia cititorilor din Bucureşti şi mai multe cărţi de la edituri internaţionale de prestigiu.”
    În acelaşi timp, Victor Patrichi vrea să dezvolte şi magazinul online cu numele Bookoteca, astfel încât cărţile second-hand în limba engleză să ajungă în număr şi mai mare la cititorii din toată ţara. Şi volumele vândute de Târgul Cărţii pot fi cumpărate şi online.
    „De asemenea, ne-am mai propus să fim prezenţi cu Bookoteca la cele mai importante târguri de carte din ţară pentru a face cunoscut brandul şi a familiariza cititorii cu cărţile noastre.”
    În ceea ce priveşte cele două anticariate sub numele Târgul Cărţii, Victor Patrichi şi-a propus o creştere de 20-25% a businessului în următorul an, dar şi mărirea echipei de angajaţi.
    Cine sunt cumpărătorii? Atât cititori de ocazie, pasionaţi de răsfoitul paginilor şi de senzaţia hârtiei sub degete, cât şi studenţi, pensionari ori revânzători. O carte în anticariatele Târgul Cărţii costă, în medie, între 10 şi 12 lei, în vreme ce cărţile în limba engleză, de la Bookoteca, au preţuri cuprinse între 2 şi 20 de lei. „O carte care provine din biblioteca unui cititor va fi întotdeauna mai ieftină decât una dintr-o librărie, iar acest fapt reprezintă o uşurare pentru o persoană care are la dispoziţie un buget redus”, spune antreprenorul.
    Există însă şi excepţii, iar una dintre ele nu e deloc de neglijat. Cea mai scumpă carte din anticariatele lui Victor Patrichi este „Summa catholicae fidei contra gentiles”, care costă aproximativ 8.500 de euro, fiind una dintre cele mai cunoscute cărţi semnate de filosoful Toma d’Aquino, tipărită într-o ediţie anterioară celei comandate de Vatican în 1640 pentru ajutorarea misionarilor.
    Din volumele care-şi găsesc locul pe rafturile anticariatelor lui Victor Patrichi fac parte, de asemenea, şi alte ediţii princeps sau cărţi cu autograful autorului, în cazul cărora preţurile ajung şi la câteva mii de euro. 

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Lucrativ – spaţiu pentru evenimente şi de co-working (Bucureşti)
    Fondatori: Diana Goanţă, Dan Achim
    Investiţie iniţială: 60.000 de euro
    Prezenţă: bd. Pache Protopopescu din Bucureşti

    Old Skipper – producţie de brăţări de inspiraţie nautică (Piatra Neamţ)
    Fondator: Bianca Constantin
    Cifră de afaceri în 2018: 62.000 de euro
    Prezenţă: online, reţeaua de cafenele Okfea, aeroportul internaţional Henri Coandă

    Isart – hub cultural (Bucureşti)
    Fondatori: Alexandru Simion Boeriu, Radu Drăguşin
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Prezenţă: Piaţa Romană din Bucureşti

    MeşteriLocali.ro – platformă pentru meseriaşii din construcţii şi cei care au nevoie de ei
    Fondatori: Dorian Lupu, Regina Ichim, Eduard Ichim
    Investiţie iniţială: 2.000 de euro
    Prezenţă: online, platformă dedicată pieţei din România

    În picioarele goale – loc de joacă pentru copii (Bucureşti)
    Fondatori: Raluca Velcu, Anda Gavrilă
    Investiţie iniţială: 60.000 de euro
    Cifră de afaceri în sezonul de vară: 7.000 – 10.000 de euro
    Prezenţă: zona Titan din Bucureşti

  • Marea despărţire din industria auto: două dintre cele mai mari companii auto din lume accelerează planul lor secret de urgenţă pentru o potenţială despărţire

    Executivii seniori ai Nissan au accelerat planul secret de urgenţă care prevede o potenţială despărţire de francezii de la Renault, în contextul în care scandalul iscat în jurul fostului director al companiei, Carlos Ghosn, continuă să clatine alianţa de 20 de ani dintre cei doi giganţi auto, potrivit FT.

    Planul prevede o separare totală a diviziilor de inginerie şi a producţiei, precum şi o serie de schimbări în board-ul Nissan, iar eforturile pentru implementarea acestuia au accelerat de când Carlos Ghosn a fugit din Japonia în Libia în luna decembrie.

    Decizia de a contura o potenţială despărţire este cea mai recentă evoluţie într-o alianţă pe care Carlos Ghosn a ţinut-o la un loc aproape două decenii din poziţia de CEO şi de preşedinte al ambelor companii.

    În ciuda eforturilor de a îmbunătăţi relaţiile dintre cele două părţi, parteneriatul cu Renault – care produce 10 milioane de unităţi pe an – a devenit toxic, potrivit surselor citate de FT. Acum, majoritatea executivilor Nissan consideră că producătorul francez ţine pe loc compania japoneză.

    O despărţie totală ar forţa probabil ambele companii să îşi caute parteneri noi, încât industria auto se confruntă cu o scădere a vânzărilor şi o creştere a costurilor de producţie, pe fondul reorientării industriei auto către vehicule electrice.

    Mai mult, o astfel de decizie i-ar face pe ambii producători mai mici, într-o piaţă globală care se consolidează prin mutări precum fuziunea dintre Fiat Chrysler şi PSA, compania-mamă a Peugeot, sau o potenţială alianţă între Volkswagen şi Ford.

    În săptămânile următoare, Jean-Dominique Senard, preşedintele Renault, ar urma să anunţe o serie de proiecte comune pentru a demonstra că alianţa este încă funcţională.

    „Nu putem supravieţui dacă nu trecem repede la o serie de proiecte comune”, a spus Jean-Dominique Senard în luna decembrie.

     

     

     

     

  • Impresionant! Cea mai emoţionantă imagine surprinsă la Revoluţie, explicată la 30 de ani distanţă de americanul care a făcut-o. Ce i-a spus bărbatul din prim-plan

    Peter Turnley a povestit cum a ajuns să surprindă imaginea premiată ulterior de World Press Photo, dar şi seria de conicidenţe incredibile care l-au adus la multe luni distanţă faţă în faţă cu omul aflat în prim-plan şi dialogul emoţionant purtat cu acesta.

    “Revoluţia Română, acum 30 de ani!

    În una din primele zile ale Revoluţiei Române din decembrie 1989 am zburat de la Paris la Varna, Bulgaria, cu un avion cargo plin de mâncare şi medicamente, alături de Bernard Kouchner, director al organizaţiei Medicamente Fără Frontiere.

    Erau mulţi jurnalişti în avion, în condiţiile în care aeroportul din Bucureşti era închis, iar asta era una din singurele opţiuni de a ajunge în România.

    Am încărcat ajutoarele în câteva autocare şi am intrat în România, cu direcţia Bucureşti.

    Când am ajuns la marginea Bucureştiului am întâlnit o mulţime de români pe stradă şi, când am oprit iar oamenii au realizat că era un autocar plin cu străini, toţi au erupt cu scandări şi semne ale victoriei. Am fost atras de faţa bărbatului văzut în centrul acestei fotografii, fiind cu siguranţă mişcat de complexitatea expresiei sale de bucurie şi durere în acelaşi timp. Această fotografie a fost ulterior publicată şi a câştigat un premiu World Press Photo (nu fotografia anului, ci la o categorie individuală).

    Multe luni mai târziu, m-am întors în România pentru a acoperi primele alegeri libere, cred. Aveam în bagaje o copie a acestei fotografii, în speranţa că îl voi reîntâlni pe acest om. Într-o zi, m-am întors la camera de hotel de la Intercontinental şi în timp ce mă apropiam de camera mea am văzut un om care stătea lângă uşa mea. Am mers intenţionat mai departe pentru a vedea cine este şi, spre uimirea mea, era omul din această fotografie.

    Cititi continuarea pe www.gandul.info

  • De vocaţie alchimist

    „Brandul Al-Kimiya s-a născut în Cluj-Napoca, din pasiunea noastră pentru natură, uleiuri esenţiale, inovaţie şi cercetare”, spune Loredana Maria Nemeş, una dintre proprietarele brandului. Alături de ea, ca acţionar, în această primă încercare în lumea antreprenoriatului se află Mihaela Liora Colobăţiu. Loredana Nemeş are o experienţă multidisciplinară în domeniul bancar, iar Liora Colobăţiu este de profesie farmacist, doctor în farmacie şi cadru didactic universitar, desfăşurând activităţi de cercetare din anul 2011.

    „Suntem o echipă de tineri cu studii farmaceutice şi economice, pasionaţi de formulări pe bază de uleiuri esenţiale de grad terapeutic, extracte din plante şi ingrediente inovatoare. Cunoaşterea şi pasiunea noastră s-au împletit cu atracţia faţă de produsele cosmetice organice şi în acest fel, la începutul acestui an am demarat un proiect în acest domeniu, construind un brand în jurul acestuia, numit Al-Kimiya”, spune Loredana Nemeş. Proiectul a început prin intermediul unei linii de finanţare Start-Up Plus, dezvoltarea acestuia fiind susţinută şi prin contribuţia celor două acţionare.

    Până acum, valoarea investiţiei se ridică la 60.000 de euro, bani care au fost folosiţi pentru amenajarea şi autorizarea laboratorului de producţie, crearea identităţii de brand, optimizarea reţetelor de fabricaţie, dezvoltarea site-ului, dar şi pentru activităţile de marketing. „Da, este prima noastră încercare în antreprenoriat sub această formă. Eu am o experienţă de peste 13 ani în domeniul bancar, ocupând în tot acest timp mai multe funcţii de conducere. Liora este de profesie farmacist, desfăşurând atât activităţi didactice cât şi de cercetare în domeniul farmaceutic”, explică Loredana Nemeş.

    Pariul celor două antreprenoare se face pe o piaţă a cosmeticelor de circa 1 miliard de euro, sumă în care intră şi produsele de parfumerie şi de îngrijire personală. Sectorul este dominat de jucători străini, cu bugete de marketing şi forţe de vânzări uriaşe în spate. Potrivit datelor Euromonitor, citate de ZF, primii trei jucători, care au împreună un sfert din piaţă, sunt toţi străini. Liderul pieţei este gigantul francez L’Oréal, cu 10,3% din vânzările de cosmetice din România. Compania a ajuns lider de piaţă după ce a depăşit grupul de vânzări directe Avon, conform cifrelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor. Avon este pe locul secund, iar pe locul trei al pieţei de cosmetice vin nemţii de la Beiersdorf, proprietarii brandului Nivea. Ţinând cont de amploarea pieţei, ce le mână totuşi pe cele două antreprenoare în această luptă?

    „Comercializăm în principal produse cosmetice pentru îngrijirea tenului, pe bază de ingrediente organice: uleiuri esenţiale de grad terapeutic, extracte din plante, uleiuri vegetale. Intenţionăm de asemenea, ca în viitorul apropiat să ne extindem portofoliul de produse, prin elaborarea de formulări bazate pe ingrediente inovatoare”, explică Loredana Nemeş.

    Potrivit acesteia, marea majoritate a ingredientelor utilizate în formulele Al-Kimiya sunt achiziţionate în acest moment din Franţa. „Ne dorim să folosim în cât mai mare măsură ingrediente organice certificate, de puritate înaltă. O mică parte din ingredientele pe care le utilizăm sunt achiziţionate şi din România, de la furnizori atent selecţionaţi.” Mai departe, produsele sunt realizate în propria unitate/laborator de producţie, în Cluj-Napoca, cele mai multe fiind manufacturate. „În prezent, trei dintre angajaţii companiei sunt farmacişti (doctori în farmacie sau doctoranzi), pasionaţi de cercetare în domeniul farmaceutic.”

    Produsele sunt comercializate momentan în mediul online, însă vor fi disponibile şi în cadrul unor lanţuri de farmacii cu care antreprenoarele sunt în acest moment în discuţii avansate privind încheierea unor acorduri de colaborare. „De asemenea, intenţionăm să distribuim produsele şi prin intermediul unor magazine specializate în comerţul cu produse cosmetice naturale şi/sau organice.”

    Mai mult, cele două antreprenoare spun că iau în considerare şi posibilitatea de a deschide în viitor şi magazine proprii, estimând că vor avea la finalul acestui an încasări de 25.000 de euro. Şi mai este un plan, acela de a duce produsele magice fabricate în Cluj peste mări şi ţări. „Intenţionăm cu siguranţă să stabilim legături şi pe plan extern (având deja iniţiate unele discuţii în acest sens), în vederea comercializării produselor noastre atât pe teritoriul Uniunii Europene, cât şi în afara acestuia.”

  • De ce dă afară UiPath 400 de oameni: În T3 s-a ratat ţinta de venituri, iar compania a cheltuit 96 milioane dolari, faţă de 57 milioane dolari, cât era în plan

    Ratarea ţintei de venituri şi depăşirea semnificativă a ţintei de cheltuieli reprezintă principalele cauze care au stat la baza restructurării UiPath, cel mai valoros startup IT pornit din România, prin care compania va concedia 400 de persoane, potrivit Business Insider.

    Astfel, veniturile anuale recurente ale UiPath pentru T3 2019 s-au ridicat la 296 milioane dolari, sub ţinta de 343 milioane dolari asumată de companie, potrivit unor date ce au făcut subiectul unui raport prezentat board-ului UiPath.

    În acelaşi timp, cheltuieile UiPath din T3 au depăşit nivelul propus, de 57 milioane dolari, şi au ajuns în cele trei luni la 96 milioane dolari.

    Contactaţi de Business Insider, reprezentanţii UiPath au refuzat să comenteze detaliile specifice ale raportului, însă au încercat să sublinieze perspectivele de creştere ale companiei.

    El spune că UiPath este o companie puternică, care se îndreaptă spre profitabilitate în 2020 şi spre o potenţială listare la bursă în 2021.

    „Veţi vedea o companie care va continua să fie una dintre cele mai dinamice, cu o creştere puternică, cu un angajament puternic faţă de bilanţul final şi care este în drum spre profitabilitate”, spune Bobby Patrick, chief marketing officer, UiPath.

    Potrivit raportului, UiPath pregăteşte un plan numit „Project Dawn”, în cadrul căruia îşi propune să reducă rapid costurile prin restructurări masive.

    La finalul lunii octombrie, startup-ul care este considerat a fi cel mai dinamic jucător din piaţa soluţiilor de automatizare de tip Robotic Process Automation (RPA), a transmis pentru ZF că această restructurare a fost iniţiată iniţiată pentru a „alinia“ organizaţia cu ţintele sale actuale şi a păstra „cultura organizaţională“, şi nu reprezintă un semn că firma nu ar mai câştiga clienţi şi nu ar mai avea venituri în creştere.

    Reprezentanţii companiei afirmă că restruc­turarea rapidă vizează doar menţinerea direcţiei de dezvoltare.

    „Săptămâna aceasta (n.r: octombrie), UiPath reorganizează câteva din funcţiunile sale la nivel global, rezultatul fiind că aproximativ 400 de angajaţi vor fi disponibilizaţi. Procesul acesta vine după doi ani în care compania a crescut într-un ritm extrem de rapid, iar acum este momentul în care s-a făcut o evaluare a echipelor si a investiţiilor interne. Echipa de management a luat decizia de a reorganiza arii ale businessului care nu se aliniază cu focusul prezent şi de a implementa schimbări care să asigure menţinerea culturii organizaţionale a UiPath“, au declarat reprezentanţii UiPath în ultima săptămână a lunii octombrie.

    Potrivit presei internaţionale şi directorul financiar al companiei Marie Myers va părăsi compania, după ce s-a alăturat echipei UiPath la începutul anului. Reprezentanţii UiPath nu au comentat şi această informaţie.

    UiPath, primul „unicorn“ românesc (n.r. companie de tehnologie evaluată la peste 1 miliard de dolari), avea la finele anului trecut 3.200 de angajaţi la nivel global, dintre care 1.000 activau în birourile din Bucureşti.

    În ciuda disponibilizărilor, reprezentanţii UiPath anunţă că firma va avea cu 50% mai mulţi angajaţi la finalul anului 2019 decât la începutul acestuia. „Obiectivele noastre de creştere rămân ambiţioase, iar UiPath va încheia anul cu 50% mai mulţi angajaţi decât la 1 ianuarie 2019. Avem în acest moment peste 5.000 clienţi la nivel global, o creştere de 60% faţă de începutul anului“, conform companiei.

    Şi numărul de clienţi păstrează dinamica puternic pozitivă, adaugă reprezentanţii companiei.

    „Estimările noastre arată că UiPath deţine o cotă de 20% din piaţa globală de RPA. Am încheiat trimestrul III cu 5.027 clienţi la nivel internaţional şi semnăm contracte cu aproximativ 9 clienţi în plus în fiecare zi. Printre clienţii noştri se numără companii majore de tip enterprise din toate industriile şi din sectorul public (Walmart, Verizon, GE, ExxonMobil, PepsiCo, Amazon, PwC, UnitedHealth etc.). 8 dintre companiile Fortune 10 sunt clienţi UiPath, precum şi 62% din companiile Fortune 500“, transmit reprezentanţii UiPath.

    Compania a insistat asupra indicatorului reprezentat de venitul anual recurent (Annual Recurring Revenue – ARR), despre care afirmă că este unul cheie în evaluarea companiilor de software, subliniind că acesta este dublu faţă de anul anterior. Venitul anual recurent era în octombrie 2019 de 300 mil. dolari, dublu faţă de anul precedent, şi de 12 ori mai mult decât în octombrie 2017, când ARR se situa la 25 milioane dolari.

    „Trimestrul 4 este – an de an – cel mai bun trimestru, iar previziunile noastre confirmă că şi Q4 2019 va fi unul foarte bun“, potrivit UiPath.

    Daniel Dines a fondat în 2005, împreună cu Marius Tîrcă, o companie specializată în furnizarea de soluţii software pentru outsourcing într-un apartament din zona Delea Veche din Bucureşti.

    Treptat, aceasta s-a specializat în soluţii de automatizare, iar din 2012 şi-a îndreptat atenţia către piaţa de automatizare robotizată a proceselor. Apoi, în 2015, cei doi au înfiinţat o companie separată, UiPath, care până astăzi a strâns în total finanţări de peste un miliard de dolari. În aprilie anul acesta, UiPath a primit o rundă de finanţare record, de 568 mil. dolari, care a dus evaluarea companiei la 7 mld. dolari.

     

     

     

     

  • Schimbări majore la Deutsche Bank: Nemţii îl mandatează pe italianul Fabrizio Campelli să conducă transformarea băncii, cu efect imediat, la doar 4 luni după ce a anunţat 18.000 de concedieri

    Gigantul bancar Deustche Bank trece la schimbări majore în management la doar patru luni după ce a anunţat cel mai mare plan de restructurare din istorie, în contextul în care investitorii sunt încă nemulţumiţi cu performanţele băncii, potrivit FT.

    Cel mai mare creditor din Germania l-a numit vineri pe Fabrizio Campelli în board-ul de directori, cu efect imediat, dându-i rolul de Chief Transformation Officer. Campelli, cu o experienţă de 15 ani în Deutsche Bank, va prelua şi responsabilităţile pentru resurse umane de la directorul adjunct Karl von Rohr. Până acum, Campelli a condus divizia de wealth management. 

    „Prin crearea noii funcţii de transformare şi resurse umane, Deutsche Bank vrea să meargă înainte cu cel mai cuprinzător plan de transformare din ultimii 20 de ani acordând o atenţie sporită”, trasmite banca.

    Schimbările de management vin la doar două zile după ce Deutsche Bank a dezamăgit invesitorii cu rezultate slabe pentru trimestrul trei, ceea ce a dus la o scădere a acţiunilor cu 8% pe bursă într-o singură zi, şi a ridicat semne de întrebare cu privire la abilitatea creditorului german de a livra.

    Ambiţiosul plan de reorganizare include desfiinţarea a 18.000 de poziţii şi vânzarea a 20% din activele totale până în 2022, în timp ce îşi majorează veniturile şi câştigurile.

    Vineri la prânz acţiunile Deutsche Bank se tranzacţionau la fluctuaţii de sub 1%, valoarea acţiunii fiind de circa 6,5 euro pe bursa de la Frankfurt, la o capitalizare bursieră de peste 13,4 miliarde euro,

    Săptămâna aceasta Deutsche Bank a transmis că reconfigurarea lor strategică este în curs şi că pe segmentele care devin acum linii de business ale băncii – în contextul în care renunţă la o parte din divizii – trimestrul a fost unul mai bun decât se aşteptau.

    „Deja am obţinut destul de multe”, a scris CEO-ul Christian Sewing într-un email către angajaţi, adăugând că transformarea băncii este un „maraton, nu un sprint”.

    În noul său rol Campelli este mandatat să coordoneze „toate iniţiativele şi liniile de lucru care afectează noua strategie şi implementarea acesteia”, notează Sewing.

    Planul de reorganizare a fost supravegheat până acum de un comitet format din Sewing, von Rohr, CFO-ul James von Moltke şi directorul operaţional Frank Kuhnke.

    „Ne trebuie un manager puternic care să fie destul de devotat în fiecare zi şi să se concetreze asupra transformării unitare a băncii şi asupra schimbărilor neaşteptate care apar în procesul nostru”, a scri Sewing către angajaţi, adăugând că desfăşurarea planului de reorganizate „ar fi dificilă sub actuala structură a managementului”.

    Deutsche Bank a mai anunţat vineri că Michael Ilgner, şeful Deutsche Sporthlife, o fundaţie de caritate care susţine atleţii de competiţie, se va alătura băncii de la 1 martie ca şeful pe resurse umane la nivel global. Aceasta îl va înlocui pe Pippa Lambert, care pleacă din motive personale.

    „Michael Ilgner se va alătura board-ului de directori când vor fi întrunite cerinţele de reglementare”, a transmis Sewing.

    Claudio de Sancris, care s-a alăturat Deutsche de la Credit Suisse, îl va înlocui pe Campelli ca şef al diviziei de wealth management.

     

     

  • Dezastru la o multinaţională: Mii de persoane au fost puse pe lista neagră şi urmează să fie concediate

    Dezastrul companiei WeWork se agravează din ce în ce mai mult, iar compania va concedia 4.000 de persoane ca parte dintr-un plan agresiv de resuscitare a businessului, care va fi aplicat de japonezii de la SoftBank după ce aceştia au preluat controlul businessului de co-working săptămâna aceasta, potrivit FT.

    Concedierile afectează 30% din forţa de muncă la nivel global a WeWork, de 14.000 de persoane, potrivit surselor citate. Circa 1.000 de concedieri vor afecta angajaţi precum cei de la curăţenie – servicii pentru care WeWork caută o metodă de outsourcing.

    Mai mult, WeWork vrea să prioritizeze trei pieţe – SUA, Europa şi Japonia – şi se va retrage din regiuni precum China, India şi America Latină. Deja a început procedurile de închidere pentru anumite părţi din portofoliu, printre care locaţiile din China.

    Vestea vine după ce investitorii şi angajaţii WeWork au fost ajutaţi de un plan de salvare de 9,5 miliarde dolari pus la punct de SoftBank pentru a ajuta compania să evite falimentul. În cadrul deal-ului, Adam Neumann, cofondator şi fost CEO al companiei, pleacă de la masă cu 1,7 miliarde dolari.

    Compania controlată acum de SoftBank şi-a setat ţinte pe gradul de ocupare în locaţiile de co-working ale companiei, la nivelul de 90%, potrivit surselor, în comparaţie cu o rată de ocupare de sub 80% în prezent – în contextul în care compania s-a concentrat mai mult e expansiunea globală decât pe maximizarea potenţialului locaţiilor existente.

    „Da, vor fi concedieri – nu ştiu câte – şi da, trebuie să ne adaptăm dimensiunea businessului pentr ua obţine un cash flow pozitiv şi profitabilitate”, a spus Marcelo Claure, executivul SoftBank care a fost numit preşedinte executiv al companiei, într-o notă către angajaţi.

     

     

     

  • Doar unul din patru proprietari de afaceri de familie are un plan clar de succesiune

    Doar 26%, adică unul din patru proprietari de afaceri de familie au un plan clar de succesiune pentru a păstra afacerea în familie, arată un studiu realizat de compania de audit şi consultanţă Deloitte la nivel global.

    În urma studiului reiese că menţinerea controlului asupra companiei este unul dintre cele mai importante obiective pe termen lung ale celor care deţin afaceri de familie, însă numai 41% dintre aceştia au încredere în planurile lor de succesiune, potrivit Deloitte Global Family Business.

    „Decalajul dintre obiectivele pe termen lung şi planificarea pe termen scurt în rândul afacerilor de familie poate fi recuperat doar cu ajutorul planurilor de succesiune. Deşi proprietarii percep acest moment ca un eveniment îndepărtat, succesiunea este esenţială pentru stabilitatea afacerii, necesită o planificare amănunţită şi o pregătire solidă, întrucât este un proces de durată. În România, deja lucrăm cu clienţi la pregătirea şi implementarea transferului afacerii de la fondatori către moştenitori”, spune Dinu Bumbăcea, Partener coordonator Consultanţă, Deloitte România, şi liderul programului Deloitte Private, care se adresează companiilor private de toate dimensiunile, inclusiv antreprenorilor locali, IMM-urilor, startup-urilor şi afacerilor de familie.

    Citiţi mai multe pe ZF.ro

  • Reţeta pentru a atrage orice tip de finanţare: plan de business cu o creştere de maxim 10% anual, studii de impact asupra pieţelor vizate şi consultanţă bună

    Pentru a-şi creşte şansele de a atrage finanţare antreprenorii locali la început de drum trebuie să îşi construiască un plan de business cu o creştere anuală de maxim 10%, deoarece acest nivel de creştere poate fi atins în orice scenariu economic, a spus pentru ZF Aurel Cîrstea, consultant, auditor în business şi fost bancher.

    „În primul rând, pentru a atrage finanţare antreprenorii trebuie să apeleze la o firmă profesionistă de consultanţă, care să le ofere know-how şi să îşi construiască un business plan cu o creştere anuală de maxim 10%, pentru că acest nivel de creştere poate fi atins în orice scenariu economic”, a spus Aurel Cîrstea.

    După ce se asigură că cele două elemente sunt bifate, următorul punct pe care trebuie să îl aibă în vedere antreprenorii mici şi mijlocii este reprezentat de impactul pe care îl vor avea produsele sau serviciile lor asupra pieţei vizate, element ce creşte încrederea investitorilor în potenţialul de dezvoltare al businessului.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro