Lanţul de pizzerii şi mâncare italiană Sbarro a intrat pe piaţa din România în toamna anului trecut, cu un spaţiu în Bucureşti Mall, iar la mai puţin de două luni de la prima inaugurare a deschis un al doilea restaurant în centrul comercial Mega Mall, tot în Capitală. Potrivit lui David Karam, CEO-ul Sbarro, investiţia într-un restaurant Sbarro variază în funcţie de ţară, situându-se între 200.000 şi 400.000 de dolari. Recuperarea unei astfel de investiţii se face într-o perioadă de circa trei ani. ”Dar aici, în România, probabil că va dura puţin mai mult, din cauză că brandul este foarte nou.“
David Karam a lucrat mai mult de 30 de ani la Cedar Enterprises, companie ce operează restaurante în regim de franciză în mai multe state din SUA. Între 2008 şi 2011 a fost preşedinte la Wendy’s International, iar din ianuarie 2012 este preşedinte şi CEO la Sbarro, companie ce a pornit ca o afacere de familie în New York în 1956, pornită de imigranţi italieni din Napoli ca alimentară, iar azi lanţul de restaurante, cu peste 650 de localuri, s-a extins în 30 de ţări şi are peste 3.500 de angajaţi. În timp au existat membri ai familiei Sbarro care au deţinut francize, însă astăzi niciun membru al familiei nu mai este implicat în afacere.
Prima deschidere într-un mall a avut loc în 1970, iar de atunci centrele comerciale au fost un punct principal în strategia de expansiune. Astăzi, în jur de 80% dintre restaurante sunt localizate în malluri, iar restul în gări, aeroporturi sau campusuri universitare. Compania se bazează în principal pe vânzarea de pizza la bucată, de aceea este important pentru companie să găsească zone cu trafic pietonal intens. ”Unul dintre lucrurile care ne-au atras la România a fost numărul de malluri pe care îl are ţara, mai ales Bucureştiul. Cred că sunt mai multe malluri aici decât în multe ţări în care operăm deja. Deşi piaţa este una relativ mică, sunt multe malluri şi multe oportunităţi de dezvoltare“, consideră David Karam, CEO-ul Sbarro.
Lanţul de restaurante Sbarro este adus pe plan local în sistem de franciză de către grupul Happy, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de restaurante şi cafenele din Bulgaria. Petko Zahariev, administrator al Happy Franchise, intenţionează să deschidă locaţii noi şi în alte malluri, precum Băneasa Shopping Center, AFI Palace, Promenada, ”apoi probabil ne vom duce în zonele de trafic mare precum centrul vechi, dar nu în interior, ci mai degrabă în jurul centrului, precum Unirii, Universitate, Hanul lui Manuc“, spune Zahariev. El menţionează că ”lista de aşteptare în AFI sau Promenada este mare“.
Întrebat despre ritmul concret de extindere, Bogdan Ioanide Guzga, CEO innovative restaurant solutions, official franchisee of Happy, răspunde: ”Ca să fim realişti, aş spune încă două locaţii în fiecare an odată ce stabilim formatul potrivit“.
Piaţa locală de restaurante clasice rulează anual afaceri estimate la 6 miliarde de lei, la care se adaugă cei circa 2 miliarde de lei cheltuiţi în localurile de tip fast-food. Lanţul Sbarro se bate atât cu alte lanţuri internaţionale, precum Pizza Hut şi Domino’s, cât şi cu companii locale precum Jerry’s Pizza sau Trenta, alături de jucătorii mici de cartier. ”România este o piaţă importantă, de creştere. Aş spune că una din provocările locale se leagă de faptul că este o piaţă foarte competitivă, unde participă atât branduri internaţionale, cât şi cele locale“, spune David Karam. ”Ne concentrăm pe Bucureşti, apoi vom merge şi în alte oraşe mari precum Timişoara, Braşov, Constanţa“, îl completează Petko Zahariev.
Bulgarul creionează planuri ambiţioase pentru România şi spune că ”am deschis în două malluri diferite pentru a vedea diferenţele şi a înţelege comportamentul clienţilor“ şi menţionează că este prea devreme pentru orice fel de comentarii legate de performanţa afacerii până acum.
Mai departe, David Karam ia în considerare şi extinderea în spaţii din afara centrelor comerciale; menţionează însă că această direcţie va fi abordată prudent, deoarece este un segment nou.
Strategia Sbarro se bazează pe vânzarea de pizza la bucată în zone de trafic intens, însă este cunoscut faptul că piaţa locală se bazează foarte mult pe livrări, drept urmare Sbarro a început să testeze acest serviciu prin intermediul Oliviera, platforma de comenzi online de mâncare. ”Va fi ceva pe care să ne concentrăm, însă odată ce facem cunoscut brandul. Acum vrem să testăm reacţia pieţei, iar semnalele sunt bune. Avem rezultate promiţătoare până acum: cinci comenzi pe fiecare magazin în primele două săptămâni“, spune Bogdan Ioanide Guzga.
În opinia şefului lanţului de pizzerii, mâncatul în oraş este strâns legat de puterea de cumpărare a unei persoane; în timp ce venitul disponibil al românilor este mai mic decât al celorlalţi europeni, acesta se află pe o traiectorie ascendentă ”Aşa că, pe măsură ce acest venit va creşte, şi sectorul restaurantelor va avansa într-un ritm rapid, probabil mai repede decât PIB-ul ţării.“
În SUA, industria restaurantelor are o valoare de aproape 950 de miliarde de dolari, iar 75% din aceasta este compusă din spaţii cu servire rapidă, conform lui Karam. ”Piaţa restaurantelor din România nu este încă matură, deoarece venitul disponibil este mic. Am auzit că mulţi angjatori nu găsesc oameni, ceea ce înseamnă că piaţa muncii este foarte robustă şi acest fenomen va duce la creşterea veniturilor şi, implicit, a sumelor disponibile pentru ieşiri în oraş“, spune şeful Sbarro.
La nivel mondial, cel mai mare segment din industria mâncării este cel al hamburgerilor, urmat de cel al puiului sau de cel al pizzei, în funcţie de piaţă. |n unele ţări precum India sau China, puiul este numărul unu, iar hamburgerul este pe locul doi sau pe trei. ”Segmentele de pui şi hamburgeri sunt de obicei dominate de lanţurile internaţionale, dar pizza este unică în ideea că este dominată de jucătorii independenţi. Asta pentru că există bariere foarte mici de intrare pe piaţă“, spune Karam.
Sbarro vinde pizza şi alte feluri de mâncare italiană, dar pizza este cea mai importantă componentă din punctul de vedere al veniturilor. David Karam spune că principalele trei ingrediente ale unei pizza sunt făina, sosul şi brânza; în cazul Sbarro, aceste ingrediente provin din Belgia, Italia şi respectiv Polonia. Singurele componente care diferă de la o ţară la alta sunt topping-urile, proteinele, băuturile şi ingredientele specifice pentru supe.
Pentru a putea reuşi pe piaţa locală, Sbarro va trebui să câştige clienţi noi, dar şi să ia de la competiţie. Cea mai mare afacere în segmentul de pizza din România este Pizza Hut; American Restaurant System, cea care deţine brandul pe plan local, a avut în 2016 o cifră de afaceri de peste 181 de milioane de lei şi un profit net de peste 3,3 milioane de lei, potrivit informaţiilor Ministerului de Finanţe. Conform aceleaşi surse, compania cu cea mai mare cifră de afaceri cu acelaşi cod CAEN este Premier Restaurants Romania SRL, cea care deţine McDonald’s pe plan local, cu afaceri de peste 606 milioane de lei, urmată de US Food Network, deţinătoarea KFC, cu afaceri de peste 405 milioane de lei.
Cum are de gând Sbarro să pătrundă în acest peisaj? Cum poate câştiga cotă de piaţă?
”Când construieşti un brand, trebuie să o faci bine şi una dintre cele mai bune decizii ale unui brand de succes este strâns legată de alegerea locaţiei şi negocierea contractului. Dacă alergi să atingi un obiectiv, de multe ori faci greşeli şi alegi locaţii inferioare sau accepţi chirii mari“, spune Karam. El este încredinţat că metoda cea mai bună de a câştiga cotă de piaţă ”este prin publicitate, dar, mai important, prin creşterea numărului de unităţi şi pentru asta e nevoie de timp“.