Tag: pizza

  • Unul dintre cele mai cunoscute lanţuri de pizzerii din România şi-a închis porţile

    El s-a retras de la conducerea companiei la începutul acestui an şi nu a oferit alte informaţii privind decizia grupului de a face exit din România.

    Momentan polonezii îşi concentrează atenţia asupra pieţei-mamă, unde mai au 70 de localuri, potrivit datelor de pe site-ul propriu.

    Treptat, grupul s-a retras şi de pe alte pieţe unde îşi încercase norocul, precum Irlanda sau Belarus, conform datelor ZF. Pe piaţa locală a pizzeriilor, Pizza Dominium se lupta atât cu grupuri străine precum Pizza Hut sau Domino’s, cât şi cu branduri locale ca Jerry’s sau Presto şi localuri de cartier.

    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar

  • Un alt lanţ de restaurante SE PRĂBUŞEŞTE. Mii de oameni ar putea rămâne fără loc de muncă

    Lanţul de restaurante Bertucci’s a cerut intrarea în faliment şi se pregăteşte să închidă mai multe restaurante.

    Bertucci’s s-a bucurat în trecut de mare succes, acest fapt dorându-se în principal faptului că foloseşte cuptoare cu lemne pentru a coace pizza.

    În prezent, compania mai operează 59 de unităţi, dar reprezentanţii au avertizat că acestea s-ar putea închide curând dacă nu se găseşte un investitor care să preia lanţul.

    Lanţul de restaurante Bertucci’s a trecut deja printr-un amplu proces de restructurare, reuşind să reducă costurile ce peste 5 milioane de dolari ca urmare a concedierilor. Situaţia financiară nu a putut însă fi îndreptată, iar vânzările au scăzut sub nivelul înregistrat în 2011.

    “Ca urmare a creşterii în popularitate a anumitor restaurante şi a suprasaturării industriei în general, lanţul Bertucci’s a fost afectat de un trend negativ”, a transmis compania în cererea de intrare în faliment. “Consumatorii au astăzi mult mai multe variante, iar cei mai mulţi aleg varianta ieftina sau pe cea mai rapidă.”

    Reprezentanţii Bertucci’s spun că au încercat să vândă bunurile firmei de investiţii Right Lane Dough, dar nu s-a ajuns încă la o înţelegere.

    Bertucci’s are peste 4,200 de angajaţi, în vreme ce datoriile se ridică la aproximativ 119 milioane de dolari.

  • Cum a ajuns fiul fostului şef al Hotelului Continental de la maşini de lux, la livrat de pizza

    Cornel Urcan a fost una dintre persoanele cele mai cunoscute ale Timişoarei. În anii 1990, dar şi înainte de Revoluţie, numele său a fost asociat cu cel al Hotelului Continental. 

    O spune chiar şi fiul său, Tinel Urcan: „Hotelul a fost copilul lui”. De fapt, la un moment dat, chiar numele complexului devenise „Continental-Cornel”. În final, tocmai această adevărată obsesie avea să-i fie fatală fostului om de afaceri, un personaj pentru care trecerea de la succes la eşec total a fost dintre cele mai abrupte care s-au văzut vreodată, scrie renasterea.ro.

    Copil de bani-gata, pasionat de muzică

    Urcan-senior a lucrat la Continental de când s-a înfiinţat hotelul. A fost chelner, apoi a ajuns director, pentru ca, după 1989, să preia afacerea pe cont propriu. Mai întâi a luat imobilul în chirie, apoi contractul s-a transformat într-unul de leasing.

    Au fost vremuri frumoase, în care numele Urcan era unul cu foarte mare greutate în Timişoara, mai ales că se ştia că la „Conti” cam aveau uşa deschisă mai-marii vremurilor respective, de la politicieni, la poliţişti şi vedete din show – biz.

    Cornel Urcan are un fiu, Tinel, pe care, la acea vreme, mai toţi tinerii îl invidiau pentru situaţia sa: maşini de lux, haine scumpe şi iubite care câştigaseră concursuri de miss.

    Desigur, şi Tinel Urcan a fost un răsfăţat al acelor timpuri, numai că tatăl său i-a şi pretins unele lucruri. De exemplu, marele boss de la „Conti” a ţinut neapărat ca fiul său să devină muzician.

    Pentru asta, Tinel Urcan a urmat cursurile şcolilor cu profil muzical până la terminarea liceului. „Chiar am câştigat unele concursuri, iar tata m-a încurajat mereu”, spune Tinel.  Urcan-junior conducea atunci cele mai avangardiste modele de maşini. Era normal să roiască şi fetele în jurul său. Nu e de mirare că Tinel Urcan umbla doar cu foste miss-uri, pentru că trebuia să ţină la etichetă.

    Totuşi, „play-boy”-ul de acum 15-20 de ani ţine să aducă o nuanţă: „Eu umblam doar cu una, nu cu mai multe, cum se întâmplă acum. Am avut câteva relaţii lungi, de trei-patru ani. La fel a fost şi cu maşinile. Erau modele tari, dar aveam o singură maşină, nu zece, cum fac alţii în ziua de azi. Atunci, erau alte distracţii, mergeam la un grătar, la un chef, nu ştiam de droguri sau alte prostii, cum se întâmplă în vremea asta”.

    O cădere pe toate planurile

    Toate au fost bune şi frumoase până în anul 2001, când Cornel Urcan a fost arestat.

    „Am rămas fără nimic. Tata a pierdut hotelul, dar şi apartamentul în care stăteam în chirie. A fost o lucrătură, pentru că miza a fost hotelul. De aia l-au arestat pe tata, ca să îi ia hotelul. L-au acuzat de delapidare, dar cum putea el să fure tot de la el? În fine, a fost tare neplăcut”, îşi aminteşte Tinel. Vremurile frumoase au apus brusc, fetele s-au reorientat, iar maşinile de fiţe au rămas doar amintiri.

    „Nici nu am mai avut maşină. Mai îmi împrumutau, câteodată, prietenii autoturismul lor, dar de foarte multe ori am mers cu tramvaiul. Am făcut de toate în acea perioadă. Am fost ospătar, iar apoi am cărat pizza acasă la oameni.

    Ce, e o ruşine să munceşti? Mie nu mi-a fost ruşine. Prietenii s-au împuţinat dintr-odată, au mai rămas doar câţiva, îi pot număra pe degete. Recunosc, au fost şi câţiva care ne-au ajutat, dar cât să îţi dea şi prietenii? Te ajută o dată, de două ori, dar nu mai mult, că doar nu îţi e nici mamă, nici tată”, spune Tinel Urcan.

    Cititi mai multe pe www.renasterea.ro

  • Viaţa unui copil de bani gata .”Arăt prea bine, sunt prea frumoasă şi prea educată pentru o slujbă de birou” – GALERIE FOTO

    Julia Stakhiva are 23 de ani, trăieşte la Londra, se coafează şi face tratamente de înfrumuseţare la Moscova, cheltuie 200.000 de lire sterline pe an pe pantofi şi are o garderobă în valoare de 1.5 milioane de lire sterline. Iar totul este plătit de părinţii ei, scrie Daily Mail.

    Părinţii ei au făcut milioane de dolari conducând diferite companii în Ucraina şi susţin stilul de viaţă luxos al tinerei. Până acum, tânăra ar fi cheltuit 180.000 de lire pe operaţii estetice.

    “Oricine poate fi bogat, însă nu oricine nu poate fi frumos”, mărturiseşte tânăra plină de înţelepciune pentru cotidianul britanic.”În cercurile în care mă învârt oamenii nu sunt geloşi pentru că cineva are nu ştiu ce pereche de pantofi sau geantă, ci sunt geloşi pe înfăţişarea celuilalt. De aceea este important pentru mine să fiu frumoasă, slabă şi să am un păr frumos”, a continuat ea.

    “Este bine să începi operaţiile estetice de la vârstă fragedă. Unii oameni nu sunt destul de curajoşi să-şi facă operaţii estetice. Cred că este mai bine să stea acasă şi să mănânce pizza. Ei bine, voi să mâncaţi pizza şi eu să arăt bine”, este un alt gând înţelept al Juliei Stakhiva.

    “Scopul meu în viaţă este să am succes. Arăt prea bine, sunt prea frumoasă şi prea educată pentru o slujbă de birou”, încheie ea.
     

  • Cum vrea cel mai nou jucător din piaţă, Sbarro, să cucerească iubitorii de pizza din România

    Lanţul de pizzerii şi mâncare italiană Sbarro a intrat pe piaţa din România în toamna anului trecut, cu un spaţiu în Bucureşti Mall, iar la mai puţin de două luni de la prima inaugurare a deschis un al doilea restaurant în centrul comercial Mega Mall, tot în Capitală. Potrivit lui David Karam, CEO-ul Sbarro, investiţia într-un restaurant Sbarro variază în funcţie de ţară, situându-se între 200.000 şi 400.000 de dolari. Recuperarea unei astfel de investiţii se face într-o perioadă de circa trei ani. ”Dar aici, în România, probabil că va dura puţin mai mult, din cauză că brandul este foarte nou.“

    David Karam a lucrat mai mult de 30 de ani la Cedar Enterprises, companie ce operează restaurante în regim de franciză în mai multe state din SUA. Între 2008 şi 2011 a fost preşedinte la Wendy’s International, iar din ianuarie 2012 este preşedinte şi CEO la Sbarro, companie ce a pornit ca o afacere de familie în New York în 1956, pornită de imigranţi italieni din Napoli ca alimentară, iar azi lanţul de restaurante, cu peste 650 de localuri, s-a extins în 30 de ţări şi are peste 3.500 de angajaţi. În timp au existat membri ai familiei Sbarro care au deţinut francize, însă astăzi niciun membru al familiei nu mai este implicat în afacere.

    Prima deschidere într-un mall a avut loc în 1970, iar de atunci centrele comerciale au fost un punct principal în strategia de expansiune. Astăzi, în jur de 80% dintre restaurante sunt localizate în malluri, iar restul în gări, aeroporturi sau campusuri universitare. Compania se bazează în principal pe vânzarea de pizza la bucată, de aceea este important pentru companie să găsească zone cu trafic pietonal intens. ”Unul dintre lucrurile care ne-au atras la România a fost numărul de malluri pe care îl are ţara, mai ales Bucureştiul. Cred că sunt mai multe malluri aici decât în multe ţări în care operăm deja. Deşi piaţa este una relativ mică, sunt multe malluri şi multe oportunităţi de dezvoltare“, consideră David Karam, CEO-ul Sbarro.

    Lanţul de restaurante Sbarro este adus pe plan local în sistem de franciză de către grupul Happy, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de restaurante şi cafenele din Bulgaria. Petko Zahariev, administrator al Happy Franchise, intenţionează să deschidă locaţii noi şi în alte malluri, precum Băneasa Shopping Center, AFI Palace, Promenada, ”apoi probabil ne vom duce în zonele de trafic mare precum centrul vechi, dar nu în interior, ci mai degrabă în jurul centrului, precum Unirii, Universitate, Hanul lui Manuc“, spune Zahariev. El menţionează că ”lista de aşteptare în AFI sau Promenada este mare“.

    Întrebat despre ritmul concret de extindere, Bogdan Ioanide Guzga, CEO innovative restaurant solutions, official franchisee of Happy, răspunde: ”Ca să fim realişti, aş spune încă două locaţii în fiecare an odată ce stabilim formatul potrivit“.

    Piaţa locală de restaurante clasice rulează anual afaceri estimate la 6 miliarde de lei, la care se adaugă cei circa 2 miliarde de lei cheltuiţi în localurile de tip fast-food. Lanţul Sbarro se bate atât cu alte lanţuri internaţionale, precum Pizza Hut şi Domino’s, cât şi cu companii locale precum Jerry’s Pizza sau Trenta, alături de jucătorii mici de cartier.  ”România este o piaţă importantă, de creştere. Aş spune că una din provocările locale se leagă de faptul că este o piaţă foarte competitivă, unde participă atât branduri internaţionale, cât şi cele locale“, spune David Karam. ”Ne concentrăm pe Bucureşti, apoi vom merge şi în alte oraşe mari precum Timişoara, Braşov, Constanţa“, îl completează Petko Zahariev.

    Bulgarul creionează planuri ambiţioase pentru România şi spune că ”am deschis în două malluri diferite pentru a vedea diferenţele şi a înţelege comportamentul clienţilor“ şi menţionează că este prea devreme pentru orice fel de comentarii legate de performanţa afacerii până acum.

    Mai departe, David Karam ia în considerare şi extinderea în spaţii din afara centrelor comerciale; menţionează însă că această direcţie va fi abordată prudent, deoarece este un segment nou.

    Strategia Sbarro se bazează pe vânzarea de pizza la bucată în zone de trafic intens, însă este cunoscut faptul că piaţa locală se bazează foarte mult pe livrări, drept urmare Sbarro a început să testeze acest serviciu prin intermediul Oliviera, platforma de comenzi online de mâncare. ”Va fi ceva pe care să ne concentrăm, însă odată ce facem cunoscut brandul. Acum vrem să testăm reacţia pieţei, iar semnalele sunt bune. Avem rezultate promiţătoare până acum: cinci comenzi pe fiecare magazin în primele două săptămâni“, spune Bogdan Ioanide Guzga.

    În opinia şefului lanţului de pizzerii, mâncatul în oraş este strâns legat de puterea de cumpărare a unei persoane; în timp ce venitul disponibil al românilor este mai mic decât al celorlalţi europeni, acesta se află pe o traiectorie ascendentă ”Aşa că, pe măsură ce acest venit va creşte, şi sectorul restaurantelor va avansa într-un ritm rapid, probabil mai repede decât PIB-ul ţării.“

    În SUA, industria restaurantelor are o valoare de aproape 950 de miliarde de dolari, iar 75% din aceasta este compusă din spaţii cu servire rapidă, conform lui Karam. ”Piaţa restaurantelor din România nu este încă matură, deoarece venitul disponibil este mic. Am auzit că mulţi angjatori nu găsesc oameni, ceea ce înseamnă că piaţa muncii este foarte robustă şi acest fenomen va duce la creşterea veniturilor şi, implicit, a sumelor disponibile pentru ieşiri în oraş“, spune şeful Sbarro.

    La nivel mondial, cel mai mare segment din industria mâncării este cel al hamburgerilor, urmat de cel al puiului sau de cel al pizzei, în funcţie de piaţă. |n unele ţări precum India sau China, puiul este numărul unu, iar hamburgerul este pe locul doi sau pe trei. ”Segmentele de pui şi hamburgeri sunt de obicei dominate de lanţurile internaţionale, dar pizza este unică în ideea că este dominată de jucătorii independenţi. Asta pentru că există bariere foarte mici de intrare pe piaţă“, spune Karam.

    Sbarro vinde pizza şi alte feluri de mâncare italiană, dar pizza este cea mai importantă componentă din punctul de vedere al veniturilor. David Karam spune că principalele trei ingrediente ale unei pizza sunt făina, sosul şi brânza; în cazul Sbarro, aceste ingrediente provin din Belgia, Italia şi respectiv Polonia. Singurele componente care diferă de la o ţară la alta sunt topping-urile, proteinele, băuturile şi ingredientele specifice pentru supe. 

    Pentru a putea reuşi pe piaţa locală, Sbarro va trebui să câştige clienţi noi, dar şi să ia de la competiţie. Cea mai mare afacere în segmentul de pizza din România este Pizza Hut; American Restaurant System, cea care deţine brandul pe plan local, a avut în 2016 o cifră de afaceri de peste 181 de milioane de lei şi un profit net de peste 3,3 milioane de lei, potrivit informaţiilor Ministerului de Finanţe. Conform aceleaşi surse, compania cu cea mai mare cifră de afaceri cu acelaşi cod CAEN este Premier Restaurants Romania SRL, cea care deţine McDonald’s pe plan local, cu afaceri de peste 606 milioane de lei, urmată de US Food Network, deţinătoarea KFC, cu afaceri de peste 405 milioane de lei.

    Cum are de gând Sbarro să pătrundă în acest peisaj? Cum poate câştiga cotă de piaţă?

    ”Când construieşti un brand, trebuie să o faci bine şi una dintre cele mai bune decizii ale unui brand de succes este strâns legată de alegerea locaţiei şi negocierea contractului. Dacă alergi să atingi un obiectiv, de multe ori faci greşeli şi alegi locaţii inferioare sau accepţi chirii mari“, spune Karam. El este încredinţat că metoda cea mai bună de a câştiga cotă de piaţă ”este prin publicitate, dar, mai important, prin creşterea numărului de unităţi şi pentru asta e nevoie de timp“.

  • O legendă a bitcoin-ului, bărbatul care a cumpărat două pizza cu 10.000 de bitcoin în 2010, revine în atenţia media. Ce a cumparat de data aceasta

    Hanyecz a intrat din nou în atenţia presei şi de data aceasta tot pentru că a cumpărat două pizza. De data aceasta el a vrut să testeze reţeaua lighting network care funcţionează pe blockchain-ul de bitcoin, implementată pentru a creşte viteza tranzacţiilor. Astfel el a plătit 0.00649 bitcoini pentru 2 pizza (67 de dolari), iar tranzacţia l-a costat 6 cenţi.

    “Am vrut să le demonstrez oamenilor că încă poţi cumpăra pizza cu bitcoin. Dar dacă dai 50 de dolari pe pizza şi ai o taxă de tranzacţionare de 100 de dolari atunci nu funcţionează. Ideea este că prin lighting network tranzacţiilor pot fi instante cu aceeaşi securitate a blockchain-ului şi taxele sunt minime”, a declart Hanyecz pentru Bloomberg. 

    Blockchainul (lanţul de blocuri) este compus din mai multe blocuri care conţin colecţii de tranzacţii organizate în bucăţi secvenţiale. Pentru ca o tranzacţie să devină oficială, ceilalţi jucători (minerii) trebuie să efectueze proceduri computaţionale (să pună calculatoarele la treabă să rezolve anumiţi algoritmi) pentru a putea plasa acea tranzacţie în bloc, un proces care durează cam 10 minute. Aproximativ 2.000 de tranzacţii se pot stoca într-un singur bloc, astfel apar întârzieri. Pentru că spaţiul dintr-un bloc este limitat, utilizatorii care fac o tranzacţie ataşează o mică taxă, pentru a motiva minerii să includă tranzacţia în bloc înaintea altora. Aceste taxe de tranzacţionare pot fi de câţiva de dolari sau mai mult, iar taxa este aceeaşi, indiferent dacă faci o tranzacţie de 5 bitcoini sau 10.000 de bitcoini. „Dacă se implementează lighting network anul acesta, atunci vor fi mari probleme pentru procesatorii de plăţi. Îţi voi putea trimite bani în mai puţin de o secundă, la un cost minimal. Poţi să trimiţi 100 de miliarde de dolari apăsând un buton”, spune fondatorul Netopia.

    Ideea din spatele lighting network este că majoritatea plăţilor nu trebuie înregistrate în registrul bitcoin. În schimb, plăţile pot avea loc în canale private între utilizatori. Astfel, lighting network încearcă să deplaseze multe tranzacţii în canalele private. Astfel încât atunci când cumperi o cafea cu bitcoin, acea tranzacţie să nu mai fie stocată în blockchain, ci în canalul privat care este ataşat blockchainului.

    Mai multe despre blockchain, bitcoin, lighting network şi alte criptomonede puteţi citi aici

  • Cum şi cât ar trebui să investeşti în bitcoin şi în alte criptomonede?

    La fel ca în cazul oricărei investiţii, înainte de a investi este de maximă importanţă cunoaşterea subiectului, chiar dacă nu la nivel avansat, măcar la nivel de bază. Investiţiile în bitcoin şi alte criptomonede nu sunt diferite. Trebuie să cunoşti la ce este folosită moneda respectivă, care este tehnologia care stă în spate (bitcoin – transfer de bani, etherum – contracte inteligente etc). Înainte de a paria pe o monedă, trebuie să ştii cine a făcut-o, de ce şi care este obiectivul.

    Sfaturile tuturor persoanelor cu care am stat de vorbă au subliniat două lucruri importante: să nu investeşti niciodată mai mult decât îţi permiţi să pierzi şi să nu investeşti bani în ceva ce nu înţelegi.

    Ce este bitcoin şi cum funcţionează?

    „Bitcoinul are potenţial uriaş, dar nu investi mai mult de 5-20% din averea ta în bitcoin deoarece încă nu există reglementări naţionale şi internaţionale, ceea ce creează incertitudine în piaţă. Aşadar, investeşte 5% din avere în bitcoin şi alte criptomonede dacă nu le înţelegi foarte bine şi până la 20% dacă înţelegi tehnologia şi fundamentele”, spune Grégoire Vigroux, business angel  care deţine peste 40 de feluri diferite de criptomonede, însă majoritatea investiţiei (50%) o are în bitcoin şi 20% în etherum.

    „Strategia mea a fost ca în ceea ce priveşte investiţiile să le fac majoritar în bitcoin. Mai nou, mi-am diversificat portofoliul, adică în ultimul an am început să adaug şi alte criptomonede în care investesc”, spune George Rotariu, fondatorul Bitcoin România.

    Cum cumperi bitcoin, etherum şi alte criptomonede

    Sergiu Drăgănuş, fondatorul Cryptocoin.pro, este mai direct şi sfatul lui pentru investitori este „să investească 40.000 – 50.000 de dolari în top 20 monede în funcţie de capitalizare de piaţă şi să uite de ele doi ani. Apoi o să aibă câteva milioane de dolari”.

    „Întotdeauna le-am recomandat oamenilor să investească atât cât îşi permit, fără să le afecteze viaţa. Eu cred că bitcoin va creşte în continuare. Când era 400 de dolari, am spus că se va face 3.000 de dolari şi aşa s-a întâmplat; la pragul de 3.000 de dolari am anticipat că va ajunge la 5.000 de doalri. Cred că anul acesta va depăşi valoarea de 30.000 de dolari”, adaugă Rotariu.

    Pentru mai multe informaţii despre bitcoin şi tehnologia blockchain intraţi aici

  • Viaţa unui copil de bani gata .”Arăt prea bine, sunt prea frumoasă şi prea educată pentru o slujbă de birou” – GALERIE FOTO

    Julia Stakhiva are 23 de ani, trăieşte la Londra, se coafează şi face tratamente de înfrumuseţare la Moscova, cheltuie 200.000 de lire sterline pe an pe pantofi şi are o garderobă în valoare de 1.5 milioane de lire sterline. Iar totul este plătit de părinţii ei, scrie Daily Mail.

    Părinţii ei au făcut milioane de dolari conducând diferite companii în Ucraina şi susţin stilul de viaţă luxos al tinerei. Până acum, tânăra ar fi cheltuit 180.000 de lire pe operaţii estetice.

    “Oricine poate fi bogat, însă nu oricine nu poate fi frumos”, mărturiseşte tânăra plină de înţelepciune pentru cotidianul britanic.”În cercurile în care mă învârt oamenii nu sunt geloşi pentru că cineva are nu ştiu ce pereche de pantofi sau geantă, ci sunt geloşi pe înfăţişarea celuilalt. De aceea este important pentru mine să fiu frumoasă, slabă şi să am un păr frumos”, a continuat ea.

    “Este bine să începi operaţiile estetice de la vârstă fragedă. Unii oameni nu sunt destul de curajoşi să-şi facă operaţii estetice. Cred că este mai bine să stea acasă şi să mănânce pizza. Ei bine, voi să mâncaţi pizza şi eu să arăt bine”, este un alt gând înţelept al Juliei Stakhiva.

    “Scopul meu în viaţă este să am succes. Arăt prea bine, sunt prea frumoasă şi prea educată pentru o slujbă de birou”, încheie ea.
     

  • Ce s-a întâmplat cu acţiunile Sphera Group (Pizza Hut şi KFC) după prima zi de la bursă

    Spre comparaţie, Digi Communications, listat în luna mai, închisese prima zi de tranzacţionare cu plus 11% pentru cei care au subscris cu discount şi de 3% fără discount. Transilvania Broker, listată în urmă cu câteva zile, a închis uşor sub preţul din ofertă într-un context bursier marcat de scăderi.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Sphera Franchise Group, care deţine KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, intră la tranzacţionare la BVB

    Compania care administrează restaurante sub brandurile KFC, Pizza Hut şi Taco Bell devine astfel primul operator din domeniul foodservice listat la BVB.

    „Suntem încântaţi că ne alăturăm companiilor importante care sunt deja prezente pe bursa locală şi suntem mândri de faptul că suntem prima companie din domeniul foodservice care se listează la BVB,” a spus Mark Hilton, CEO al SFG.

    „Este cea mai mare listare pe segmentul de acţiuni realizată la BVB în a doua jumătate a acestui an si a cincea listare din ultimele 12 luni,” a declarat Lucian Anghel, preşedintele Consiliului de Administraţie al BVB.

    Preţul final de ofertă pentru cele 9,83 de milioane de acţiuni emise de Sphera oferite în cadrul ofertei publice iniţiale secundare a fost stabilit la 29 lei pe acţiune. La acest preţ, valoarea ofertei a fost de peste 285 milioane lei (echivalentul a 62 de milioane de euro).