Tag: piraterie

  • Pagina de Facebook a lui Mark Zuckerberg a fost piratată de un palestinian

    Tânărul palestinian susţine că numeroasele mesaje pe care le-a trimis administratorilor reţelei Facebook au rămas fără răspuns. Khalil Shreateh a decis, astfel, să treacă la “artileria grea” şi a piratat “peretele” (“wall-ul”) lui Mark Zuckenberg pentru a dovedi că avea dreptate, informează europe1.fr.

    Piratul informatic palestinian a arătat astfel că este posibil să publici un mesaj pe “peretele” unei persoane, chiar dacă aceasta nu face parte dintre prietenii de pe Facebook ai acesteia.

    În mod normal, atunci când un internaut descoperă o vulnerabilitate a reţelei Facebook şi o semnalează administratorilor acesteia, compania americană îi plăteşte o primă de 500 de dolari în semn de mulţumire. În cazul lui Khalil Shreateh, internautul nu a primit nicio primă, iar contul său de pe această reţea de socializare a fost închis pentru o anumită perioadă.

    Eroarea a fost în cele din urmă corectată de echipele tehnice şi contul lui Khalil Shreateh a fost redeschis. În schimb, internautul palestinian a aflat că nu va primi cecul de 500 de dolari, pentru că Facebook îl acuză că a încălcat condiţiile de utilizare ale site-ului.

    Toate stirile sunt pe mediafax.ro

  • Percheziţii la sediile unei firme care administrează două mall-uri din Capitală, suspectă de piraterie software

     Potrivit Poliţiei Capitalei, reprezentanţii firmei sunt supectaţi de piraterie software prin instalarea de programe de calculator fără licenţă.

    Prin instalarea acestor programe fără licenţă au fost prejudiciate mari companii producătoare de soft, a precizat Poliţia Capitalei, într-un comunicat de presă.

    Anchetatorii pun în executare şase autorizaţii de percheziţii domiciliare şi în sistem informatic la sediul şi punctele de lucru ale societăţii comerciale care are în administrare cele două mall-uri din Capitală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piraterie cu brevet

    Povestea nenumăratelor procese pe care le poartă Apple prin tribunalele din întreaga lume am încercat s-o comprim într-o pagină de revistă în urmă cu câteva săptămâni sub titlul “Cât poate costa un miliard?”. Am fost apostrofat pentru absurdul deliberat al interogaţiei, dar ideea a rămas în picioare. Apple a câştigat unul dintre procesele cu Samsung, iar compania coreeană a fost obligată de curte să plătească despăgubiri de circa un miliard de dolari. Desigur că lucrurile nu se termină aici, pentru că Samsung nu doar că a atacat sentinţa, ci a contraatacat de îndată ce a apărut iPhone 5, acuzând Apple că a violat în noul produs brevete pe care le deţine. Într-adevăr, această pierdere la capitolul imagine s-a tradus în bani. Dezastrul hărţilor din iPhone 5 nu a făcut decât să degradeze cu încă puţin imaginea companiei, deoarece Apple a ignorat cu aroganţă cerinţele publicului, care-şi dorea revenirea la Google Maps. Iar Google nu a ratat ocazia şi a anunţat că a trimis către Apple Store sistemul său de navigaţie, însă politica Apple este de a aproba aplicaţiile şi, de fapt, nimeni nu se aşteaptă ca produsul rivalului să fie acceptat. Cu toate că Tim Cook şi-a cerut scuze clienţilor şi i-a asigurat că firma va depune toate eforturile, bla-bla, bursa a reacţionat cu promptitudine, iar preţul acţiunilor Apple a scăzut cu 11 dolari, ceea ce se traduce într-o pierdere de 10 miliarde. Nu e foarte grav, dar e totuşi semnificativ.

    Zilele trecute revista Forbes se întreba dacă nu cumva Apple cheltuieşte mai mult timp cu litigiile decât cu inovaţiile şi a punctat motivele pentru care oamenii de afaceri se îngrijorează privind viitorul companiilor ce procedează astfel. În primul rând, bătăliile juridice tind să distragă atenţia conducerii de la adevăratele priorităţi ale companiei, mai cu seamă descoperirea şi exploatarea unor noi oportunităţi de afaceri. În al doilea rând, victoriile în justiţie induc un fals sentiment de siguranţă, deoarece compania se simte ferită de competitori şi tinde, în consecinţă, să neglijeze inovaţia şi păstrarea standardelor ridicate în privinţa calităţii. În al treilea rând, poate cel mai important, litigiile pot să afecteze imaginea companiei în rândul clienţilor, mai ales atunci când rezultatul lor se traduce în limitarea posibilităţilor de alegere, creşterea preţurilor şi compromisuri în privinţa calităţii.

    Un impuls în direcţia sugerată de articol ar putea veni de la o companie numită Accredited Transcription Corp (ATC), care pretinde că Apple şi Google încalcă un brevet pe care ea îl deţine în domeniul “transcrierii vorbirii”, adică tehnologia prin care vocea este captată, digitizată şi analizată pentru a percepe cuvintele şi a le transcrie sub formă de text. Produsele vizate sunt Siri de la Apple şi Voice Recognition, tehnologie introdusă de Google în Android 4.1 (Jelly Bean). ATC avertizează că în maximum 30 de zile va trimite scrisori “cease and desist” către Apple, Google şi alte companii din domeniul tehnologiei şi pretinde ca firmele vizate să aleagă între a plăti redevenţe pentru fiecare produs, a licenţia tehnologia sau a înceta să mai folosească tehnologia în cauză. Trebuie spus că ATC nu a inventat nimic niciodată şi businessul pe care-l practică este de a cumpăra drepturile asupra unor brevete strict în scopul de a le valorifica în procese (în jargonul breslei se cheamă “patent troll”). Brevetul invocat a fost obţinut de Alan Feller în 1999 şi mi s-a părut cu totul irelevant. Relevant este că printre acele “alte companii” se numără şi Samsung, astfel că nu este exclus ca Apple să fie pusă în situaţia de a se coaliza în instanţă cu cei mai mari duşmani ai săi (“concurenţi” ar fi un eufemism).

    Însă acest caz ar putea avea şi o altfel de importanţă, deoarece ar putea pune sub semnul întrebării eficienţa sistemului de protecţie a proprietăţii intelectuale în vremurile de azi. Un studiu din 2008 a constatat că profitul obţinut de pe urma brevetelor de companiile americane (mai puţin cele farmaceutice) în 1999 a fost de 4 miliarde de dolari, în vreme ce litigiile pe care le-au generat au costat peste 14 miliarde. Cu contribuţia Apple, diferenţa este acum cu siguranţă mult mai mare.

  • Semnarea ACTA de către statele UE, prim pas pentru intrarea în vigoare a controversatului document

    UE a semnat acordul ACTA într-un mod mai mult decât discret – fără comunicat de presă, fără vreun alt anunţ public. Guvernul japonez, însă, a anunţat, pe pagina sa de internet, organizarea procedurii de semnare la sediul MAE din Tokyo. De fapt , toate părţile la Tratat, cu excepţia UE, a Elveţiei şi Mexicului au semnat ACTA în 2011. Este vorba despre Australia, Canada, Japonia, Coreea de Sud, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore şi SUA. UE a semnat, la 26 ianuarie, la Tokyo, Japonia fiind depozitarul tratatului. Uniunea a fost reprezentată şi a semnat prin intermediul lui Hans Dietmar Schweisgut, ambasador şi şef al Delegaţiei UE în Japonia, conform unui comunicat al MAE nipon.

    Cele cinci state membre UE care nu au semnat încă Acordul comercial de combatere a mărfurilor contrafăcute sunt Germania, Estonia, Cipru, Olanda şi Slovacia.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cine a semnat ACTA din partea României. Guvernul neagă că acordul va încălca intimitatea pe internet

    “Consultările publice vor avea loc în România înainte de ratificarea Acordului de către Parlament, deşi ACTA nu presupune modificarea legislaţiei naţionale şi nici modificarea legislaţiei comunitare”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Guvernului, arătând că procedura de ratificare implică asigurarea transparenţei decizionale şi dezbaterea publică.

    “Semnarea de către România a Acordului comercial de combatere a mărfurilor contrafăcute, în data de 26 ianuarie 2012, la Tokyo, nu echivalează cu intrarea imediată a acestuia în vigoare. Acordul va intra în vigoare pentru România după ce vor fi parcurse mai multe etape procedurale”, a explicat Muntean.

    Dacă, în cadrul consultărilor cu societatea civilă şi în timpul dezbaterilor în Parlament se va ajunge la concluzia că acest acord nu trebuie ratificat, nu se va întâmpla acest lucru, deşi nu se modifică legislaţia naţională, a arătat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

    Ioana Muntean a subliniat că Ministerul Economiei a fost iniţiatorul semnării acestui acord, pentru că scopul principal al acestuia este protejarea comerţului legal şi încurajarea competitivităţii. “Pentru exportatorii români şi comunitari, aplicarea ACTA va contribui la protejarea, pe piaţa internaţională, a drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială, drepturilor de autor, a mărcilor comerciale, brevetelor, desenelor şi modelelor, indicaţiilor geografice”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

    Ea a susţinut că aplicarea ACTA nu va aduce prejudicii libertăţilor personale ale utilizatorilor de internet şi nu va atrage măsuri suplimentare de monitorizare a utilizării internetului.

    România a semnat la 26 ianuarie ACTA, document care a stârnit controverse aprinse, din cauza prevederilor care autorizează furnizorii de servicii online să divulge autorităţilor informaţii privind abonaţii ale căror conturi se presupune că au fost folosite pentru încălcarea drepturilor de autor sau pentru contrafacerea mărcilor de comerţ.

    TEXTUL INTEGRAL AL ACTA

    Acordul comercial de combatere a mărfurilor contrafăcute a fost negociat de Comisia Europeană, iar decizia privind semnarea a fost adoptată de Consiliul Uniunii Europene în decembrie 2011. Pentru România , Acordul va intra în vigoare după ce vor fi parcurse mai multe etape: avizul conform al Parlamentului European, în această vară; adoptarea de către Consiliul Uniunii Europene, independent de ratificarea în parlamentele naţionale; ratificarea de către Parlamentul României.

    Legislaţia românească în vigoare, în materie de proprietare intelectuală este alcătuită din:
    – Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe modificată şi completată
    – Ordonanţa Guvernului nr. 25/2006 privind întărirea capacităţii administrative a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor
    – Ordonanţa de Urgenţă nr. 43/2010 – pentru modificarea unor acte normative în vederea reducerii sau simplificării administrative a unor autorizaţii/avize/proceduri ca urmare a măsurilor asumate de Guvernul României în cadrul Planului de simplificare aferent Memorandumului de înţelegere dintre Comunitatea Europeană şi România.

  • Creatorul Angry Birds: Doar Disney e mai piratat ca noi

    Directorul a precizat de asemenea ca franciza Angry Birds a
    devenit cel de-al treilea cel mai copiat brand din China, dupa
    Disney si Hello Kitty.Vesterbacka, pe a carui carte de vizita scrie
    “Vulturul puternic de la Rovio” a spus ca este uimit de faptul ca
    aproape toate persoanele cu care a vorbit s-au jucat Angry
    Birds.

    “Trebuie sa multumim companiei Apple pentru toate schimbarile pe
    care le-a adus in aceasta industrie”, a declarat Vulturul puternic,
    precizand ca lansarea iPhone-ului si a magazinului de aplicatii App
    Store i-a ajutat pe dezvoltatori sa ajunga mult mai repede la
    fani.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • “Avatar”, cel mai piratat film al anului 2010

    Conform tracker-ului TorrentFreak, blockbuster-ul lui James
    Cameron, “Avatar”, a fost descarcat de 16 milioane de ori numai de
    pe acest site!

    Pe locul doi in topul celor mai piratate filme din acest an se
    afla “Kick-Ass”, o comedie de actiune cu supereroi, care a fost
    descarcat de 11,4 milioane de ori.

    Cititi mai multe pe www.apropo.ro

  • Diminuarea pirateriei software poate contribui la cresterea economica

    Impactul industriei software asupra economiei este asadar destul
    de mare. Un minus de 10% al pirateriei software fata de nivelul de
    65% din 2009 ar duce la aparitia a 3.711 de locuri de munca.
    Totodata, produsul intern brut ar fi mai mare cu 573 de milioane de
    dolari, industria IT din Romania ar genera venituri suplimentare de
    498 de milioane de dolari, iar incasarile guvernului din taxe ar
    creste cu 87 de milioane de dolari, conform studiului dedicat
    pietei din Romania care urmareste impactul industriei software in
    economie si in societate.

    Rata pirateriei din Europa Centrala si de Est era anul trecut de
    aproximativ 64%. In Romania, nivelul este in scadere constanta inca
    din 2003, cand pirateria depasea 73% din aplicatiile software din
    piata, iar in 2009, cand s-a situat la 65 de procente, pierderile
    economiei romanesti au fost de aproximativ 183 de milioane de euro,
    cu 39% mai mici decat in 2008.

    “Rata pirateriei in Romania a scazut constant in ultimii sapte
    ani, ceea ce inseamna ca piata din Romania devine matura si se
    aliniaza pietelor din Uniunea Europeana”, spune Laurentiu Popescu,
    country managerul IDC Romania. “Reducerea ratei pirateriei are
    efecte imediate si benefice asupra economiilor locale prin crearea
    de noi locuri de munca si noi companii, o mai buna colectare a
    taxelor si in cele din urma prin asigurarea cresterii economice in
    general”, mai spune el.

    Din punctul de vedere al fortei de munca, Romania numara anul
    trecut peste 46.000 de angajati in industria IT, cifra care in 2010
    va ajunge la 48.000 si care ar putea creste pana in 2014 la 67.000.
    De altfel, o scadere si mai mare a pirateriei, de 15%, ar duce la
    aparitia a peste 6.200 de locuri de munca noi.

    In ce priveste taxele incasate de stat, anul trecut taxele si
    impozitele din activitatile care au legatura cu IT-ul au fost de
    361 de milioane de dolari, suma care ar putea ajunge la 746 de
    milioane de dolari peste patru ani, o scadere cu 15% a pirateriei
    putand insemna un plus de peste 145 de milioane de dolari.

    Nu in ultimul rand, o rata a pirateriei mai mica poate fi
    resimtita nclusiv in produsul intern brut. Industria IT din Romania
    a reprezentat in 2009 aproximativ 1,1% din PIB-ul tarii, insa
    ponderea ar putea ajunge la 1,3% in 2014, potrivit studiului
    IDC.

    In 2009, piata IT s-a diminuat cu 18,8% pe fondul crizei,
    ajungand la un nivel de 1,81 de miliarde de dolari, din care 56,9%
    hardware, 14,9% software si 28,2% service IT, potrivit IDC, care
    estimeaza ca in 2014, industria IT din Romania va depasi 4 miliarde
    de dolari.

  • Rata pirateriei software in Romania a scazut cu 1% in 2009

    Din 2005, rata pirateriei software a scazut cu sapte procente in
    Romania, de la 72% la 65%, insa pierderile s-au majorat cu 64,8%,
    de la 111 milioane dolari. De remarcat ca, in 2008, pierderile
    cauzate de piraterie au fost de 249 milioane dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pirateria online va costa UE, in cinci ani, un milion de slujbe si 240 miliarde euro

    Analiza s-a concentrat pe pirateria cu muzica, filme,
    televiziune si software.
    In 2008, domeniile mentionate, in care lucrau 14,4 milioane de
    persoane, au generat venituri de 860 miliarde de euro.
    In acelasi an, pirateria a provocat pierderi de zece milioane de
    euro si a costat 186.000 de locuri de munca.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro