Din pierderea anului trecut 188 milioane lei reprezintă cheltuieli de judecată definitive în cadrul obiectivului Magistrala V, Secţiunea Râul Doamnei – Haşdeu, precizează nota de fiundamentare.
Bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2019 al Metrorex prevede venituri de 1,991 miliarde lei şi cheltuilei de 2,295 miliarde lei, compania primind de la buget 1,016 miliarde lei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Divizia automotive a producătorului german BMW a înregistrat pierderi pentru prima dată în ultimii deceniu, pe fondul unui declin al preţurilor din piaţă şi a unor provizioane de 1,4 miliarde de euro, potrivit Bloomberg.
Provizioanele au fost făcute după ce la începutul lunii aprilie BMW a fost acuzat de Comisia Europeană că ar fi făcut parte dintr-un cartel al producătorilor germani care au încercat să întârzie trecerea la noile standarde de mediu din industria auto – care afectează toţi producătorii din cauza investiţiilor masive pe care trebuie să le realizeze.
Dincolo de provizioane, profitul diviziei principale a BMW a fost de 1,1 miliarde euro, în scădere cu 42% în T1 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Preţurile competitive din mai multe pieţe şi investiţiile în noile tehnologii au mâncat din profit, a anunţat BMW astăzi.
BMW a mai anunţat că va contesta acuzaţiile Comisiei Europene prin toate mijloacele legale posibile.
EBITDA a scăzut cu 78% la 589 milioane euro.
Ca să evite cât mai mult posibil această problemă, companiile din industria modei şi accesoriilor apelează la tehnologie, cum ar fi scanarea tridimensională potrivit Financial Times.
O agenţie londoneză de modele, The Bureau, care furnizează caselor de modă manechine pentru probă, ceea ce le permite acestora să vadă cât de bine se încadrează hainele şi încălţămintea lor într-o măsură sau alta, a decis să apeleze la scanarea 3D pentru a le uşura clienţilor alegerea. Agenţia, înfiinţată de un fost model, a apelat la compania Volumental, producătoare a unui scanner 3D pentru picioare. Cu ajutorul acestuia, picioarele manechinelor sunt scanate, iar datele stocate într-o bază la care au acces clienţii care pot alege ce consideră că se potriveşte mai bine cerinţelor lor. Tehnologia folosită permite renunţarea la mulajele care s-ar crea în mod normal pentru a produce încălţăminte de diverse mărimi, iar printre clienţii The Bureau se numără retailerul Primark şi casa de modă Burberry. Agenţia plănuieşte să lanseze şi un serviciu de scanare 3D a întregului corp pentru a deservi şi mai mulţi clienţi.
O firmă producătoare de bijuterii din Stockholm, All Blues, a recurs şi ea la scanarea 3D, mai mult de nevoie, atunci când nu reuşea să potrivească dimensiunile corecte pentru nişte bijuterii asimetrice. Proprietarilor săi le-a venit ulterior ideea introducerii serviciului Copy, care le permite clienţilor să scaneze tridimensional un obiect, care va fi apoi reprodus în argint. Scanarea se face într-o încăpere specială, după care se confecţionează matriţe de ceară pe baza cărora se toarnă obiectul. Unii clienţi au ales să se scaneze pe ei înşişi şi să se transforme în bijuterii.
2012 – Christian Heinzmann – Pe durata său, pierderile Tarom s-au redus de la 230 de milioane de lei în 2012, la 50 de milioane de lei în 2015, asta şi pe fondul reducerii preţului la petrol.
martie – august 2016: Gabriel Stoe – După finalul mandatului şi-a reluat poziţia de director financiar al Tarom.
august 2016-februarie 2017: Dan Iulius Plaveti – A fost vicepreşedinte şi apoi preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.
februarie – august 2017: Eugen Davidoiu – A deţinut funcţii de conducere în mai multe companii naţionale, printre care Electrica Serv şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia.
august – octombrie 2017: Florin Susanu – Fost director interimar al companiei Tarom, Susanu anunţa în septembrie 2017 că renunţă la acest mandat şi se întoarce în cabina de pilotaj.
octombrie – noiembrie 2017: Daniela Dragne – Fostă directoare a agenţiei Tarom-Tel Aviv, Daniela Dragne a fost aleasă de Consiliul de Administraţiei al Tarom în funcţia de director general interimar al companiei pe 4 octombrie, pentru un mandat de o lună.
noiembrie 2017-martie 2019: Werner Wolff – A fost director executiv al Banat Car, dealerul BMW din Timişoara şi Arad, care face parte din grupul Automobile Bavaria. Werner-Wilhelm Wolff şi-a anunţat pe 21 martie finalul mandatului în funcţia de director general al companiei naţionale Tarom, la un un an şi patru luni de la preluarea conducerii.
martie 2019: Florin Susanu a fost numit din nou la conducerea Tarom pe 21 martie 2019.
Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania, are o istorie de 149 de ani. Gigantul bancar, care acum un deceniu se bătea cu marile bănci de investiţii americane, a ajuns în mizerie, este penalizată în fiecare zi de investitori şi de pieţe, iar autorităţile, în frunte cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, şi ministrul de finanţe Olaf Scholz încearcă să găsească o soluţie pentru a nu pierde şi mai mult sânge, potrivit Financial Times.
Că va fi o fuziune cu Commerzbank, că Deutsche Bank va prelua băncile locale, că va interveni statul, că va aduce alţi investitori alături de acţionarii chinezi şi arabi, toată lumea încearcă să găsească o soluţie.
De la criza financiară care a scos nemţii din cursa globală a băncilor de investiţii, atât Deutsche Bank, cât şi Commerzbank au înregistrat scăderi de peste 90% la nivelul acţiunilor în ultimii 11 ani – timp în care au schimbat în total 8 directori executivi, au modificat de multe ori strategiile de piaţă şi au adunat datorii prin obligaţiuni noi în valoare cumulată de 30 miliarde de euro.
Astfel, cu o valoare a acţiunilor de 7,9 euro per acţiune, ieri la ora 15.00 acţiunile Deutsche Bank înregistrau o scădere de 0,5% pe bursa din Frankfurt, la o capitalizare bursieră de doar 16,37 miliarde de euro – reprezentând doar o mică felie din piaţa pe care o aveau nemţii în anii în care cel mai mare creditor german a devenit simbolul european al „finanţelor de cazino“, cum scrie FT.
Din perspectiva oricărui aspect financiar, în orice top, Deutsche Bank este la coada clasamentului. Astăzi, nemţii înregistrează cel mai mic randament al capitalurilor, au cele mai mici marje şi plătesc mult mai scump finanţările în comparaţie cu vecinii din Europa. Între 2011 şi 2018 Deutsche Bank a avut pierderi de 6 miliarde de euro şi a primit amenzi de circa 14 miliarde de euro pentru o serie lungă de abateri, printre care şi implicarea băncii în scandalul Libor.
O fuziune între cele două bănci problematice din Germania reprezintă o variantă care a fost vehiculată constant în ultimii 10 ani, dar care a prins avânt în ultima perioadă după ce actori din ambele părţi au fost citate de presa internaţională susţinând că sunt deschişi către o fuziune care ar putea da naştere unui jucător de talie mondială.
Pe de altă parte, săptămâna aceasta doi reprezentanţi ai sindicatelor, membri în boardul Deutsche Bank, s-au opus vehement fuziunii argumentând că aceasta ar duce la desfiinţarea a circa 30.000 de locuri de muncă, ceea ce ar genera o problemă masivă în economie.
Mai mult, şi reprezentanţii asociaţiilor IMM-urilor din Germania pun la îndoială eficienţa unei astfel de decizii, având în vedere că ea ar ridica o problemă de competitivitate în economie, care ar afecta negativ aşa-numite Mittelstand-uri (IMM-urile din Germania), care reprezintă 99% din economia nemţilor.
Valoarea companiei a scăzut cu 1,7% joi, după ce a fost acuzată în repetate rânduri că este vinovată de accidentarea baschetbalistului Zion Williamson, incident urmărit în direct la televizor de milioane de telespectatori, relatează The Independent.
Iubitorii baschetului din Statele Unite au privit îngroziţi cum vedeta meciului si-a scrântit genunchiul şi s-a prăbuşit îndurerat pe podea, după ce talpa pantoful sport Nike pe care îl purta s-a dezlipit şi a căzut. Sportivul, care este „vânat” pentru a fi inclus în NBA din sezonul viitor, a trebuit să părăsească meciul jucat între echipa sa de la Universitatea Duke Blue Devils şi rivalii de la North Carolina Tar Heels.
La meci a fost prezent şi Barack Obama. „Pantoful lui s-a stricat”, a exclamat el în momentul în care a observat incidentul. Fostul preşedinte i-a urat ulterior sportivului, într-o postare pe Twitter, „însănătoşire grabnică”.
Reabilitarea Nike a fost relativ rapidă; acţiunile companiei sportive au şters majoritatea pierderilor până vineri, pe măsură ce pieţele bursiere din SUA au crescut pe fondul unor ştiri economice mai pozitive.
Mario Natarelli, managing partner al agenţiei MBLM din New York, a declarat pentru CBS News că accidentarea lui Williamson a fost o „eşec vizibil al structurii pantofului pentru o companie dedicată performanţei şi tehnologiei produselor sale”.
Analiştii au adăugat că funcţionarea defectuoasă ar putea afecta capacitatea firmei de a semna cu Williamson, odată ce acesta va opta pentru o înţelegere care ar putea valora milioane.
Într-o declaraţie, compania a spus: „Suntem în mod evident îngrijoraţi şi îi dorim lui Zion o recuperare rapidă. Deşi este un eveniment izolat, lucrăm la identificarea problemei.”
Companiile ca Nike plătesc milioane de dolari pentru dreptul exclusiv de a pregăti echipe de înaltă calitate ca Duke, iar sportivii lor trebuie să poarte uniforme şi pantofi sport fabricaţi de ei.
Titlurile de trezorerie se află în fruntea listei, în timp ce acţiunile de pe bursele emergente sunt cele mai puţin performante.
Tensiunile comerciale dintre SUA şi China, incertitudinile legate de Brexit, deficitul bugetar al Italiei şi o inversare a randamentelor pe măsură ce Rezerva Federală a crescut dobânda au afectat pieţele. Marile companii din tehnologie în Statele Unite şi China s-au prăbuşit, mărfurile au căzut, antrenate de petrol, pieţele emergente s-au luptat cu dolarul puternic, şi, nu în ultimul rând, bula criptomonedelor au contribuit la creşterea sentimentelor negative.
Ce câştiguri ar fi adus o potenţială investiţie de 10.000 de dolari în diverse active?
În tehnologie, grupul de companii FAANG – Facebook Inc., Apple Inc., Amazon.com Inc, Netflix Inc. şi Google Alphabet Inc. – au fost printre principalele motoare ale creşterii burselor americane. Dar aceleaşi companii au fost cele ce au suferit căderi importante în vară, pe fondul tensiunilor economice combinate cu sporirea măsurilor de reglementare ale domeniului. O investiţie de 10.000 de dolari în FAANG aduce 270 de dolari la finele anului.
Aurul a avut un sezon mixt, luptându-se cu paladiul pentru poziţia de cel mai scump metal. O investiţie de 10.000 de dolari aduce o pierdere de 450 de dolari.
Citiţi mai multe despre investiţiile anului 2018 pe mediafax.ro.
• Eliminând subvenţiile primite de la stat, Metrorex înregistrează pierderi de 55% din cifra de afaceri (358 mil. lei, aprox 77 mil. euro), în timp ce firmele similare din regiune obţin un profit mediu de 11%: Budapesta (+16%), Praga (10%), Varşovia (5%)
• Metrorex înregistrează 63 de angajaţi la fiecare kilometru de metrou, cu 20% peste media din capitalele analizate ca referinţă (51,41) şi de 3 ori mai mult decât Budapesta (care înregistrează 20,21 angajaţi / kilometru de metrou
• Salariul mediu net / angajat la Metrorex este de 1.144 euro / lună (7.555 lei brut), de două ori peste media naţională şi cel mai mare din regiune
• Metrorex înregistrează o cifră de afaceri / angajat de 31.600 euro / an, de aproape 3 ori sub media din capitalele de referinţă (87.300 euro / angajat / an) şi de 6 ori sub media înregistrată de angajaţii reţelei de metrou din Budapesta
• Viteza medie înregistrată de trenurile Metrorex este de 22,5 km / oră, mult sub media capitalelor de referinţă (31 km / oră).
Sursa: COFACE
„Constat că Metrorex înregistrează un venit /angajat de trei ori mai mic (productivitate comercială foarte modestă), cu 20% mai mulţi angajaţi / km metrou (resursele umane supradimensionate), salarii supradimensionate (cu 9% mai mari decât media companiilor similare din regiune şi de aproape două ori peste media din sectorul privat), pierderi imense (fără subvenţiile de la stat ar fi o companie falimentară) precum şi cea mai proastă calitate a serviciului oferit (viteza medie este cea mai scăzută din cauza investiţiilor modeste)!”