Zuckerberg a fost audiat, săptămâna trecută, în Congresul Statelor Unite, însă nu a acceptat încă să apară în faţa Parlamentului European.
Reprezentanţi ai companiei Facebook se vor prezenta, de asemenea, în faţa Parlamentului irlandez, marţi.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Zuckerberg a fost audiat, săptămâna trecută, în Congresul Statelor Unite, însă nu a acceptat încă să apară în faţa Parlamentului European.
Reprezentanţi ai companiei Facebook se vor prezenta, de asemenea, în faţa Parlamentului irlandez, marţi.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Preţul maşinilor noi importate din UE ar putea creşte cu 1.500 de lire sterline dacă Marea Britanie părăseşte piaţa unică, avertizează reprezentanţii Societatăţii Producătorilor şi Comercianţilor de Motoare (The Society of Motor Manufacturers and Traders – SMMT), potrivit The Guardian.
Marea Britanie ar putea plăti 4,5 miliarde de lire pe an în materie de tarife de import şi export, dacă ţara nu reuşeşte să îşi asigure accesul pe piaţa unică după ieşirea din Uniunea Europeană (UE), susţin reprezentanţii Societăţii Producătorilor şi Comercianţilor de Motoare.
Reprezentanţii SMMT spun că tarifele de 10% impuse de Uniunea Europeană maşinilor ar genera costuri de 2,7 miliarde de lire la produse de import, în timp ce costurile în domeniul exporturilor s-ar ridica la 1,8 miliarde de lire.
„Doar tarifele de import ar putea mări preţurile de listă pentru maşinile importate în Marea Britanie de pe continent, cu o medie de 1.500 de lire, dacă mărcile de fabricaţie şi reţelele lor de retail nu vor putea să absoarbă costurile adiţionale”, au adăugat reprezentanţii companiei.
SMMT a făcut parte din echipa „remain”, cea care susţinea rămânerea Marii Britanii în UE, iar acum încearcă să îi convingă pe membrii societăţii să continuie să facă parte din piaţa unică.
Preţul maşinilor noi importate din UE ar putea creşte cu 1.500 de lire sterline dacă Marea Britanie părăseşte piaţa unică, avertizează reprezentanţii Societatăţii Producătorilor şi Comercianţilor de Motoare (The Society of Motor Manufacturers and Traders – SMMT), potrivit The Guardian.
Marea Britanie ar putea plăti 4,5 miliarde de lire pe an în materie de tarife de import şi export, dacă ţara nu reuşeşte să îşi asigure accesul pe piaţa unică după ieşirea din Uniunea Europeană (UE), susţin reprezentanţii Societăţii Producătorilor şi Comercianţilor de Motoare.
Reprezentanţii SMMT spun că tarifele de 10% impuse de Uniunea Europeană maşinilor ar genera costuri de 2,7 miliarde de lire la produse de import, în timp ce costurile în domeniul exporturilor s-ar ridica la 1,8 miliarde de lire.
„Doar tarifele de import ar putea mări preţurile de listă pentru maşinile importate în Marea Britanie de pe continent, cu o medie de 1.500 de lire, dacă mărcile de fabricaţie şi reţelele lor de retail nu vor putea să absoarbă costurile adiţionale”, au adăugat reprezentanţii companiei.
SMMT a făcut parte din echipa „remain”, cea care susţinea rămânerea Marii Britanii în UE, iar acum încearcă să îi convingă pe membrii societăţii să continuie să facă parte din piaţa unică.
Marea Britanie ar putea rămâne în Uniunea Europeană până în 2021. Guvernatorul Băncii Anglei, Mark Carney, lucreză la un „plan secret” care să permită Regatului Unit să rămână pe piaţa unică încă cinci ani, potrivit informaţiilor obţinute de The Sunday Times, citate de The Independent. Mişcarea a fost deja criticată de Michel Gove, fost ministru al Justiţiei, unul dintre oamenii cheie care au susţinut Brexitul, care a făcut apel pentru un „divorţ”, „curat şi simplu”. Acesta a numit piaţa unică o „reţea birocratică” şi a declarat că orice încercare de acord de tranziţie este, de fapt, o încercare de a opri Brexitul.
PLANUL SECRET care ar putea ţine Marea Britanie în UE până în 2021. Ultimele negocieri de la Londra
Noul oficial britanic însărcinat cu negocierile cu UE pe tema ieşirii Marii Britanii a declarat că activarea articolului 50 din Tratatul de la Lisabona s-ar putea face “înainte sau la începutul anului viitor”.
Davis a mai spus că “rezultatul ideal” ar fi obţinerea “accesului fără taxe vamale” la piaţa unică europeană.
Eventualul acces al Marii Britanii la piaţa unică europeană va necesita un acord privind libertatea de circulaţie, anunţă preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
“Marea Britanie nu va avea statut privilegiat privind accesul pe piaţa unică europeană”, a afirmat Donald Tusk, potrivit BBC, la finalul reuniunii Consiliului European.
“Oricine doreşte acces pe piaţa unică europeană trebuie să adere la criterii stricte, fără excepţie”, a spus, la rândul său, Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Ambasadorul britanic în România, Paul Brummell, a declarat, miercuri seara, cu ocazia prezentării propunerilor britanice privind reforma Pieţei Unice şi crearea unei Pieţe Digitale Unice, că Piaţa Unică este ”grozavă” dar că ea ”nu există”.
Întrebat la ce s-a referit, diplomatul britanic a declarat pentru MEDIAFAX: ”Marea Britanie este un susţinător puternic al Pieţei Unice şi a ceea ce s-a realizat, dar avem o Piaţă Unică a bunurilor, nu avem cu adevărat o Piaţă Unică în ceea ce priveşte serviciile. De exemplu, Guvernul britanic a estimat că, dacă am crea o Piaţă Unică autentică a serviciilor, înlăturând reglementările care nu sunt necesare în zona serviciilor, am putea adăuga 1,8% la PIB-ul UE”.
Paull Brummell a subliniat că ar fi necesare pieţe unice şi în domenii cheie, precum energia sau domeniul digital.
Întrebat despre reacţiile europenilor la propunerile britanice privind crearea unei Pieţe Digitale Unice, ambasadorul a precizat că există ”semne pozitive”.
”Acesta a fost unul dintre obiectivele principale ale vizitelor ministrului de Externe, Philip Hammond, în capitalele europene în ultimele săptămâni, inclusiv la Bucureşti săptămâna trecută, şi vor mai fi vizite în alte capitale europene în urnătoarele luni. Cred că rezultatul acestor vizite a fost foarte bun”, a precizat Paul Brummell.
Diplomatul a afirmat că Londra salută o serie de declaraţii, printre care cea a preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, despre importanţa unei Pieţe Digitale Unice, la care se adaugă faptul că prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, se ocupă de o mai bună reglementare şi de reducerea birocraţiei, acestea fiind ”semne pozitive” care ”demonstrează că Marea Britanie nu acţionează de una singură”.
“Există riscul ca reducerea expunerii sectorului bancar din UE să ne lase cu o piaţă financiară mai fragmentată”, a declarat preşedintele Autorităţii Bancare Europene, Andrea Enria, într-o conferinţă la care au participat reprezentanţi ai autorităţilor de reglementare din Europa. UE transpune un acord global privind băncile, Basel III, în legislaţia Uniunii, dar unele ţări vor o flexibilitate mai mare, întrucât nu toate cele 8.000 de instituţii de creditare din Europa au acelaşi model de afaceri. În decembrie 2011, Autoritatea Bancară Europeană a cerut băncilor europene să-şi majoreze baza de capital cu 115 miliarde de euro. Acordul Basel III cere băncilor o rată de adecvare a capitalului de cel puţin 7% până în 2019, în timp ce la nivel european s-a luat decizia atingerii unui prag de 9% până la sfârşitul lunii iunie.