BusinessMagazin

Tag: piata de capital

  • Piaţa de capital din România ocupă primul loc în rândul pieţelor de frontieră cu randamente care depăşesc 40%

    Acest rezultat a fost posibil datorită dividendelor de două cifre distribuite de mai multe companii şi creşterii pieţei, indicele principal BET a atins cel mai înalt nivel din ultimii 9 ani.

    „Economia României doboară record după record. Tigrul creşterii economice din Europa de Est s-a întors şi se află pe calea convergenţei către Europa Occidentală în viitorul nu atât de îndepărtat pe fondul implementării unor reforme structurale importante în timpul crizei financiare globale, a intrărilor mari de fonduri europene, a investiţiilor străine directe şi a orientării pro-europene,” a declarat Carsten Hesse, EME Equity Strategist în cadrul Berenberg.

    „Atunci când vine vorba de cele mai dinamice pieţe de capital, România este locul, nu doar din Europa, ci şi din lume, în care vrei să fii dacă eşti un investitor care urmăreşte creşterea. Piaţa locală de capital poate găzdui în acelaşi timp creşteri şi sume substanţiale de bani, şi nu doar în ceea ce priveşte acţiunile, ci şi în ceea ce priveşte obligaţiunile. În acelaşi timp vrem să atragem atenţia antreprenorilor pentru ca ei să nu rateze această oportunitate unică de finanţare prin piaţa de capital şi să dobândească astfel o nouă dimensiune a business-ului”, a declarat Ludwik Sobolewski, CEO BVB.

    România are o mare şansă de a fi promovată de la statutul de Piaţă de Prontieră la cel de Piaţă Emergentă, consideră strategul Berenberg. „Acestă promovare va schimba complet piaţa de capital din România deoarece mult mai mulţi investitori internaţionali ar începe să investească în România aşa cum s-a întâmplat atunci când Qatar, Emiratele Arabe Unite sau Pakistan au fost promovate la statutul de pieţe emergente. Pentru a ajunge cât mai repede la acest statut şi pentru a creşte şansele de promovare, ar trebui să existe mai multe privatizări semnificative şi IPO-uri la Bursa de Valori Bucureşti, cum ar fi Hidroelectrica şi Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, precum şi o reducere a deţinerilor statului în companii precum OMV Petrom, Romgaz sau Electrica pentru a majora free-float-ul,” a concluzionat Hesse.

    Top 3 cele mai mari randamente din lume în rândul Pieţelor de Frontieră

    România 40,14%
    Argentina 39%
    Kazahstan 35,6%
     

  • Acţiunile DIGI intră la tranzacţionare la bursă după ce compania a stabilit un nou record pentru piaţa de capital din România

    Preţul acţiunilor în cadrul ofertei a fost de 40 lei / acţiune. La acest preţ, valoarea ofertei a fost de peste 944 milioane lei (207 milioane euro).

    Un număr de 23,91 milioane de acţiuni au fost incluse în oferta DIGI, reprezentând 25,6% din numărul total de acţiuni emise de societate.

    „Primul emitent din sectorul telecom vine la Bursa de Valori Bucureşti ca urmare a unei operaţiuni de piaţă de succes. Faptul că încep să intre la bursă companii din sectoare economice tot mai diverse şi dinamice arată gradul de diversificare şi de modernizare al pieţei de capital româneşti. Cu randamente de peste 16% în doar patru luni, România este piaţa care are una dintre cele mai mari creşteri din Europa în acest an,” a declarat Ludwik Sobolewski, CEO al BVB.

    „Piaţa de capital din România stabileşte noi recorduri şi face paşi rapizi spre un nou statut, devenind astfel mai atractivă atât pentru companiile care vor să se listeze, cât şi pentru investitorii care vor să-şi diversifice portofoliul sau să facă primul pas spre piaţa de capital. Suntem convinşi că listarea DIGI va îndemna şi alte companii antreprenoriale să urmeze acest model şi să se listeze la bursă pentru accesul la capitalul oferit de investitori atât de necesar dezvoltării într-un mediu economic extrem de competitiv la nivel local şi internaţional,” a spus Lucian Anghel, preşedintele BVB.

    „Listarea pe Bursa de Valori Bucureşti este un moment important pentru istoria companiei noastre şi pentru planurile ambiţioase de viitor. Oferta DIGI Communications a fost un succes fără precedent, fapt dovedit de interesul foarte ridicat atât pe tranşa de retail, cât şi pe cea instituţională. Le mulţumim tuturor investitorilor pentru încrederea acordată, atât celor care au fost alături de noi până în acest moment, cât şi celor care ni se alătură pe drumul pe care pornim astăzi. Privim cu mare încredere către viitor şi promitem să continuăm să fim un reper şi un lider în inovaţie în industria noastră,” a declarat Serghei Bulgac, CEO Digi.

  • Bursa din Londra şi Deutsche Börse vor fuziona, creând cea mai mare piaţă de capital din lume

     Bursa din Londra şi Deutsche Börse au ajuns la o înţelegere de fuziune, care va crea cea mai mare bursă europeană, cu o capitalizare cumulată de peste 27 de miliarde de euro.

    Cele două burse susţin că fuziunea va aduce reduceri de costuri de până la 450 de mi­lioane de euro pe an şi va oferi oportunitatea creşterii veniturilor, scrie Wall Street Journal.

    „Este timpul potrivit să facem o asemenea afacere“, a spus Carsten Kengeter, CEO al Deutsche Börse. El a adăugat că valoarea combinată a celor două companii va propulsa bursa pe primul loc din punctul de vedere al veniturilor la nivel mondial. Kengeter va deveni CEO al noii companii după fuziune.

    După fuziune, 45,6% din noua companie va fi deţinută de acţionarii LSE (London Stock Exchange) şi restul de cei ai Deutsche Börse.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Primii paşi în AeRO

    Pe ringul principal al bursei de la Bucureşti, băncile au fost cele care au dat investitorilor motivede satisfacţie, în timp ce companiile din energie au jucat în tragedia petrolului ieftin.
    Bursa de la Bucureşti se pregăteşte să închidă anul 2015 cu un minus de 3%, aceasta fiind cea mai slabă evoluţie din ultimii patru ani. Indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, are un minus de 3% pentru perioada cuprinsă între 31 decembrie 2014 şi 17 decembrie 2015. În timp ce indicele companiilor din energie a adus investitorilor care au mizat pe acest sector de activitate pierderi mai mari, de peste 15%.

    Vedetele anului pe bursă au fost în acest an băncile  – BRD şi Banca Transilvania, care au marcat randamente şi de peste 60%. Îmbunătăţirea rezultatelor financiare alături de tranzacţia dintre Banca Transilvania şi Volksbank România au fost motoarele care au alimentat raliul acestor acţiuni pe bursă.

    La extrema opusă se situează acţiunile companiilor din energie. Titlurile OMV Petrom, cel mai mare producător de hidrocarburi din Europa de Sud-Est, s-au depreciat cu peste 25% în acest an, marcând astfel cea mai slabă evoluţie din indicele BET. Deprecierea acţiunilor Petrom a fost cauzată de rezultatele financiare în scădere ale companiei, trase în jos de prăbuşirea la minimele ultimilor şapte ani a cotaţiei barilului de petrol. Scăderi importante au marcat în acest an şi titlurile Romgaz, cel mai mare producător local de gaze, care s-au depreciat cu 25%. Scăderea consumului de gaze în acest an cu circa 9% a afectat negativ rezultatele financiare ale companiei. Deşi Romgaz a fost în acest an cel mai bun plătitor de dividende din rândul acţiunilor lichide de la bursă, scăderea acţiunilor Romgaz a fost mai mare decât randamentul adus de dividende.

    În ultimii doi ani, investitorii au avut parte de listări din partea statului (Nuclearelectrica, Romgaz în 2013 şi Electrica în 2014), însă în anul 2015 nu a avut loc nicio listare a vreunei companii de stat, deşi lista de promisiuni ar fi plină – Hidroelectrica, Portul Constanţa, Aeroporturile Bucureşti şi Romtelecom.
    Pentru prima oară însă după mulţi ani s-au listat companii private, pentru acest motiv anul 2015 putând fi declarat cel mai bun din 2008 încoace. Micile companii, businessurile antreprenoriale au fost cele care au avut curaj în 2015 să se deschidă către investitori, devenind companii publice. Pentru prima oară antreprenori din IT sau curierat au obţinut o evaluare publică şi transparentă a businessurilor proprii, graţie cotării la bursă.

    Este vorba despre companiile care s-au listat pe sistemul alternativ de tranzacţionare AeRO operat de Bursa de Valori Bucureşti. Producătorul de software Life is Hard, fondul de investiţii polonez Carpathia Capital, firma de curierat Sameday şi firma de ITţC Bittnet Systems, dar şi Chronos Curier s-au listat în acest an pe AeRO.

    Miza din spatele AeRO, sistem de tranzacţionare relansat de BVB la începutul acestui an, este pe de-o parte revitalizarea pieţei locale de capital prin atragerea de investitori de retail şi a micilor companii care cu greu găsesc finanţare la bănci şi care nu se califică pentru o listare pe piaţa principală. Pe de altă parte, speranţele sunt că AeRO va asigura mai târziu necesarul de marfă pentru piaţa principală a bursei, în cazul în care companiile listate se vor dezvolta şi vor îndeplini criteriile de listare la cota bursei, mai dure şi mai stricte decât cele de pe sistemul alternativ. Regulile de listare pe AeRO sunt flexibile, iar compania are parte de ajutorul unui consultant specializat care o sprijină în pregătirea listării şi îi acordă asistenţă şi după intrarea la tranzacţionare.

    Acţiunile producătorului de software Life is Hard, intrate la tranzacţionare pe 8 decembrie, au avut cel mai bun debut, cu un avans de peste 50% în primele două zile. La cotaţia de 12,45 lei/unitate, întreaga companie este evaluată la 8,8 mil. lei. Life is Hard este controlată de antreprenorul clujean Cătălin Chiş, care deţine 66% din capital. Participaţia sa este evaluată la 5,8 mil. lei. El a văndut în şedinţa de tranzacţionare de marţi un pachet de 37.200 de acţiuni (5,3% din companie) la un preţ de 9,05 lei/titlu, în cadrul angajamentului luat de a asigura lichiditate companiei în prima perioadă de tranzacţionare.

    La 38 de ani, antreprenorul clujean Cătălin Chiş conduce grupul de firme Active Power Solutions, cu activităţi în domeniul tehnologiei, din care face parte şi compania Life is Hard. El a construit de la zero un grup de firme care are acum 300 de angajaţi, un birou la Londra şi o cifră de afaceri de circa 20 mil. lei.
    Primele două companii listate pe sistemul alternativ de tranzacţionare AeRO, Sameday Courier şi fondul polonez Carpathia Capital, au fost validate de piaţă cu o valoare cumulată de peste 13 milioane de lei, demonstrând astfel că şi antreprenorii, şi start-up-urile pot folosi bursa locală pentru a atrage parteneri sau pentru a obţine un preţ transparent pentru propria afacere.
    Delivery Solutions, firma care deţine brandul Sameday, a fost fondată de omul de afaceri Octavian Bădescu.

    Tot pe AeRO a avut loc prima listare a unei companii româneşti din IT. Fraţii Logofătu, proprietarii Bittnet Systems, au fost primii milionari din IT pe care i-a produs bursa. SRL-ul înfiinţat de cei doi fraţi Logofătu în 2007 este acum o companie listată, cu o valoare pe bursă de 8 milioane de lei.

    „Ideea de a fi la un moment dat o companie publică a făcut dintotdeauna parte din cum vedeam noi evoluţia companiei. Noi credem că AeRO adresează un gol de finanţare pe care îl simţeau antreprenorii“, a declarat în ziua listării Mihai Logofătu, directorul general al Bittnet.
    Dacă pentru cei doi fondatori poziţia de companie listată la bursă înseamnă şi marketing gratuit, Bursa de Valori Bucureşti speră ca listarea furnizorului de servicii de training IT să încurajeze şi alte firme start-up să‑şi caute pe piaţa de capital „sponsori“ pentru dezvoltare şi, la un moment dat în viitor, să se alăture numelor grele de pe piaţa principală.

    Deşi IT&C-ul este frecvent propus ca motor de dezvoltare, iar firmele din acest sector sunt văzute a fi competitive şi inovatoare, înainte de listarea Bittnet niciun antreprenor din domeniu nu s-a uitat către bursă pentru a atrage capital sau pentru a-şi vinde afacerea. Un rateu al AeRO a fost firma de curierat Chronos, care a intrat în insolvenţă la scurt timp de la listare. Companiile listate pe AeRO sunt firme de mici dimensiuni, iar regulile de listare sunt mai flexibile, motiv pentru care investiţiile în acţiunile acestor firme sunt mai riscante decât cele în acţiunilor companiilor listate pe piaţa principală a bursei, precum Petrom sau Romgaz.

    Pe AeRO s-au transferat în acest mare parte din firmele listate pe piaţa RASDAQ, care s-a desfiinţat în octombrie. Doar cinci firme listate pe RASDAQ s-au transferat pe piaţa principală a bursei – Albalact, IAR Braşov, Romcab, Mecanică Fină şi Prebet Aiud.

  • Cu o experienţă de peste 13 ani, Mădălina Rachieru coordonează activitatea de Pieţe de Capital a biroului Clifford Chance Badea

    Cu o experienţă de peste 13 ani, Mădălina Rachieru coordonează activitatea de Pieţe de Capital a biroului Clifford Chance Badea. Ea a fost promovată recent, alăturându-se celor doi parteneri care coordonează activitatea de la Bucureşti – Daniel Badea, managing partner, şi Nadia Badea. „Mă aflu, în acest moment, faţă în faţă cu cea mai mare provocare din cariera mea. Statutul de partener global al uneia dintre cele mai importante firme de avocatură din lume implică un grad enorm de responsabilitate.“ 

    Absolventă a Facultăţii de Drept Bucureşti (2002), Mădălina Rachieru este membru în Baroul Bucureşti din 2003. A acumulat experienţă în special în tranzacţii de piaţă de capital, atât pe piaţa locală cât şi pe pieţele internaţionale, precum şi în domeniul financiar-bancar. De-a lungul anilor, a consiliat instituţii financiare, bănci de investiţii şi companii locale şi internaţionale.

    Expertiza sa include toate aspectele legate de oferte publice iniţiale de acţiuni (IPO-uri), oferte secundare de acţiuni (SPO-uri), oferte de obligaţiuni domestice, oferte de euroobligaţiuni corporatiste şi suverane, programe de emisiune continuă de obligaţiuni (programe EMTN), emisiuni de certificate de depozit global (GDR-uri), securitizări de creanţe, fiind implicată în aproape toate tranzacţiile majore de piaţă de capital din România în ultimii 10 ani.

    Face parte din echipa Clifford Chance Badea încă de la înfiinţarea firmei, în 2002. În 2007, Mădălina Rachieru a fost detaşată pentru şase luni în cadrul grupului de pieţe de capital al biroului Clifford Chance din Londra. A fost promovată la poziţia de counsel în 2008

  • Europa va fi supusă unui test: mutarea focusului şi pe pieţele de capital pentru diversificarea surselor de finanţare

    Europa şi SUA au acum structuri de finanţare diferite. În Europa, băncile comerciale sunt cel mai mare finanţator al economiei, în timp ce în SUA pieţele de capital finanţează în proporţia cea mai mare economia. Gradul mai ridicat de dependenţă de creditarea bancară vulnerabilizează economia europeană, în special IMM-urile, atunci când împrumuturile bancare se contractă, aşa cum s-a întâmplat în timpul crizei financiare.

    În Europa, finanţarea pe baza pieţei de capital este relativ subdezvoltată comparativ cu alte regiuni, cum ar fi SUA, iar pieţele de capital sunt în continuare fragmentate şi sunt organizate după criterii naţionale. Gradul de integrare a pieţelor financiare la nivelul întregii UE a scăzut de la declanşarea crizei, băncile şi investitorii retrăgându‑se pe pieţele naţionale, după cum au constatat experţii de la Comisia Europeană. Acum, Europa doreşte ca pieţele de capital să joace un rol mai important în canalizarea finanţării către economie, ceea ce presupune identificarea şi înlăturarea barierelor în calea liberei circulaţii a capitalurilor între investitori şi cei care au nevoie de finanţare, după cum scrie în „Cartea Verde” privind crearea unei uniuni a pieţelor de capital.

    Libera circulaţie a capitalurilor a fost unul dintre principiile fundamentale care au stat la temelia Uniunii Europene, însă, la peste cincizeci de ani de la Tratatul de la Roma, această viziune nu a devenit pe deplin realitate. Planul de acţiune privind înfiinţarea uniunii pieţelor de capital (CMU) va fi publicat de Comisia Europeană în luna septembrie, iar cel mai mult ar putea să beneficieze în urma implementării acestui proiect companiile şi investitorii din ţările care nu au pieţe de capital dezvoltate, după cum a afirmat recent, la Bruxelles, Jonathan Hill, comisarul european responsabil pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital. Astfel, piaţa unică va crea condiţiile pentru libera circulaţie a capitalului către antreprenorii care au potenţial de creştere, indiferent unde sunt aceştia localizaţi.

    Pieţele de capital s-au extins în UE în ultimele decenii, capitalizarea totală a pieţei de valori din UE fiind de aproximativ 8,4 miliarde de euro (în jur de 65 % din PIB) comparativ cu 1,3 miliarde de euro în 1992 (22% din PIB). Valoarea totală a titlurilor de creanţă în curs depăşeşte 20 miliarde de euro (171% din PIB), în comparaţie cu 4,7 miliarde de euro (74% din PIB) în 1992. Cu toate acestea, faţă de alte ţări, pieţele sunt în continuare slab dezvoltate. Pieţele bursiere din SUA sunt de două ori mai mari decât cele din UE (ca procent din PIB), iar cele din Elveţia sunt de trei ori şi jumătate mai mari decât în UE.

    În prezent, companiile europene depind foarte mult de bănci şi se bazează puţin pe pieţele de capital. Europenii deţin circa 20% din active în instrumente financiare non-bancare (fonduri de investiţii, acţiuni, obligaţiuni), în timp ce americanii deţin astfel 65% din active. Potrivit unei estimări a Comisiei Europene, dacă pieţele de capital de risc din UE ar fi fost la fel de dezvoltate ca cele din SUA, între 2008 şi 2013 companiile ar fi beneficiat de fonduri suplimentare în valoare de 90 miliarde de euro.

    Odată cu izbucnirea crizei financiare mondiale băncile centrale au fost în prima linie şi au aplicat măsuri excepţionale, neconvenţionale şi nerecomandate de manual, dntre care unele nici nu au existat înainte, fiind inventate pe parcursul crizei. Băncile centrale au relaxat rapid şi semnificativ politica monetară reducând dobânzile‑cheie, extinzând gama de garanţii eligibile şi a maturităţii ofertei de lichiditate. Având în vedere structurile financiare diferite, Europa s-a concentrat în criză pe băncile comerciale şi pe capacitatea lor de a finanţa economiile, în timp ce SUA s-a concentrat pe lichiditatea şi pe funcţionarea pieţelor. În pofida dobânzilor reduse, băncile comerciale au restricţionat creditarea şi nu au finanţat economiile.

  • A devenit antreprenoare după aproape două decenii petrecute la Porsche Bank, ING şi Petrom

    Cariera Soranei Baciu a început la stat. În anii ’90 a lucrat pentru Consiliul Economic de Reformă, ca expert guverna-mental responsabil pentru politici sectoriale (industrie, piaţa de capital).

    „Am avut o şansă unică să pot participa la reconstrucţia economică a României. Dar pentru că am considerat că studiile pe care le făcusem în perioada 1987-1992 în România nu erau suficiente pentru provocările acelei perioade, am hotărât să le continuu la o universitate internaţională cu tradiţie în studii economice. Studiile la McGill (1995-1997) au fost o perioadă minunată din viaţa mea şi, deşi cu un copil mic, am reuşit să absolv cu note bune şi am făcut şi un internship la Merrill Lynch la New York“, povesteşte Sorana Baciu.

    Întoarsă de la studii, s-a orientat către o carieră de bancher: a fost vicepreşedinte al Porsche Bank şi CFO al Porsche Finance Group, iar anterior a lucrat pentru ING Bank, atât la Bucureşti, cât şi la Londra. La sfârşitul lui 2008, a preluat poziţia de director de strategie în cadrul OMV Petrom.

    „În afară de coordonarea procesului de elaborare a strategiei Petrom pentru 2009-2015 şi ulterior 2012-2021 şi dezvoltarea unei echipe de relaţii cu investi-torii la standarde internaţionale, am fost şi managerul proiectului de dezvoltare şi implementare a unei culturi bazate pe performanţă. Scopul acestui proiect l-a constituit dezvoltarea bazei manageriale din companie şi crearea unei culturi organizaţionale unitare.“

    La mijlocul anului 2014, Sorana Baciu a anunţat că se retrage din funcţia executivă de la Petrom şi intră în consultanţă, la conducerea firmei sale, Acgenio.

  • CE lansează în dezbatere Uniunea pieţelor de capital. Jonathan Hill: va fi o alternativă la bănci

    “Lansăm astăzi (n.r. – miercuri) Uniunea pieţelor de capital (CMU), un proiectul crucial în vederea creării unei Pieţe unice a capitalurilor pentru toate cele 28 de state membre”, a declarat Jonathan Hill, comisar pentru Stabilitate financiară, servicii financiare şi uniunea pieţelor de capital, în conferinţa de lansare a dezbaterii publice.

    Obiectivul CMU este de a debloca investiţiile pe termen lung, a subliniat comisarul european.

    “Toate economiile europene vor beneficia de pe urma unei Uniuni a pieţelor de capital (…) Vrem să înlăturăm barierele dintre investitori şi oportunităţile de investiţie (…) În multe părţi ale Europei companiile se luptă adesea pentru a obţine fondurile de care au nevoie pentru a se extinde. Ele au tendinţa de a se baza pe bănci şi mult mai puţin pe piaţa de capital. În alte părţi ale lumii se întâmplă invers. Acest lucru face ca economia europeană să fie mai vulnerabilă atunci când împrumuturile bancare sunt reduse, am văzut asta în timpul crizei financiare”, a pecizat Hill, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Comisarul a explicat că CMU va reprezenta “o alternativă la bănci, va oferi mai multe opţiuni pentru finanţare” mai ales în statele membre unde băncile nu oferă împrumuturi, iar IMM şi start-up-urile se confruntă cu dificultăţi de finanţare. Totodată, Jonathan Hill a spus că prin uniunea pieţelor de capital Comisia îşi propune atragerea de investitori din întreaga lume.

    “Avem o problemă cu lipsa de investiţii (…) China are o piaţă de capital mai dezvoltată decât UE”, a mai spus Hill.

    Potrivit unui comunicat al CE, Uniunea pieţelor de capital are ca scop “înlăturarea obstacolelor care blochează investiţiile transfrontaliere în UE ş care împiedică accesul întreprinderilor la finanţare”.

    “Contextul actual este dificil pentru întreprinderi, acestea depinzând puternic de bănci şi bazându-se relativ puţin pe pieţele de capital (…) O piaţă unică de capital pe deplin funcţională ar oferi o multitudine de oportunităţi. Dacă pieţele de capital de risc din UE ar fi fost la fel de dezvoltate precum cele din SUA, între 2008 şi 2013 întreprinderile ar fi beneficiat de fonduri suplimentare în valoare de 90 de miliarde de euro”, precizează CE.

    Prin Iniunea pieţelor de capital, Comisia doreşte, de asemenea, să elimine obstacolele care îi împiedică pe cei ce au nevoie de finanţare să ajungă la investitori şi să eficientizeze sistemul de distribuire a acestor fonduri.

    Rezultatul dezbaterii lansate miercuri va sta la baza unui plan de acţiune destinat să contribuie la deblocarea finanţării nebancare, astfel încât noile întreprinderi să poată prospera, iar întreprinderile mai mari să-şi poată continua extinderea.

    Comisia aşteaptă feedback din partea Parlamentului European şi a Consiliului, a altor instituţii europene, a parlamentelor naţionale, a întreprinderilor, a sectorului financiar şi a tuturor celor interesaţi, până pe 13 mai 2015.

    În urma consultării publice, CE va adopta, în vară, un plan de acţiune prin care va stabili foaia de parcurs şi calendarul pentru implementarea principalelor elemente ale Iniunii pieţelor de capital, până în 2019.

  • Ursache: Legislaţia privind piaţa de capital din România este la nivelul unei pieţe emergente

    “Prin legislaţia primară pe care o prezentăm astăzi, România este din punct de vedere al reglementărilor o piaţa emergentă. Orice investitor găseşte în România acum o legislaţie similară celei din UE, are siguranţa că regulile de aici sunt similare celor din UE”, a afirmat Ursache într-o conferinţă de presă.

    El a adăugat că 2015 va fi un an care va însemna mult pentru piaţa de capital, urmând ca prin legislaţia secundară se reglementeze o serie de puncte puncte sensibile rămase.

    “Legislaţia adoptată va aduce încredere în rândul populaţiei că se poate investi şi în alte instrumente de plasament decât depozitele bancare. Credem că, prin legislaţia adoptată, investiţiile în piaţa de capital reprezintă o soluţie viabilă la depozitele bancare în privinţa randamentelor”, a mai spus reprezentantul Autorităţii de Supraveghere Financiară.

    Ursache a amintit ca în atenţia ASF au rămas, pentru posibile listări, 15 companii din portofoliul Ministerului Economiei, 7 societăţi de la AVAS şi altele de la alte ministere, cum ar fi Comunicaţiile sau Turismul.

    Legislaţia privind piaţa de capital a înregistrat în ultimul an modificări semnificative, cele mai importante fiind legea pentru desfiinţarea pieţei RASDAQ, dar şi modificarea legii privind piaţa de capital prin ordonanţă de urgenţă la finele anului trecut, care prevede, printre altele, noi condiţii de cvorum şi majoritate la ridicarea dreptului de preferinţă şi creşterea capitalului social cu aport în natură.

    Totodată, ASF menţionează printre noutăţile legislative din domeniul pieţei de capital şi un proiect de lege privind administratorii de fonduri de investiţii alternative, precum şi reglementări europene.

    România vrea să obţină în 2016 sau 2017 statutul de “piaţă emergentă” în clasificarea Morgan Stanley Capital International, care ar face România o destinaţie mai atractivă pentru investitori.

    Într-un interviu acordat Bloomberg în octombrie 2014, şeful BVB, Ludwik Sobolewski, a declarat că bursa de la Bucureşti face eforturi pentru a fi inclusă în 2015 pe lista de aşteptare în vederea promovării în această categorie în 2016.

    În prezent, BVB este clasificată drept “piaţă de frontieră” în indicele Morgan Stanley.

  • Energia ţine în viaţă bursa de la Bucureşti. Investitorii stau cu ochii pe piaţa de capital în acestă toamnă

    DUPĂ OFERTA PUBLICĂ DE ACŢIUNI ÎN VALOARE DE 1,9 MILIARDE DE LEI DERULATĂ DE DISTRIBUITORUL DE ENERGIE ELECTRICA ÎN VEDEREA LISTĂRII LA BURSĂ ŞI VÂNZĂRILE ACCELERATE ÎN VALOARE DE 845 DE MILIOANE DE LEI FĂCUTE DE FONDUL PROPRIETATEA LA ROMGAZ ŞI TRANSELECTRICA DIN ACEASTĂ VARĂ, OCHII INVESTITORILOR VOR FI ÎN URMĂTOARELE LUNI PE FONDUL PROPRIETATEA, PETROM, ELECTRICA ŞI NUCLEARELECTRICA.

    Informaţiile neoficiale privind o posibilă vânzare a pachetului de 18,9% din acţiunile Petrom au propulsat acţiunile Fondului Proprietatea la maxime istorice. Acţiunile FP au crescut cu 7% în primele două săptămâni ale lunii septembrie, iar analiştii se aşteaptă ca raliul să continue pe termen scurt, până când tranzacţia de vânzare a acţiunilor FP va fi confirmată sau infirmată. Un alt moment important pentru investitori va fi 23 septembrie, când acţionarii fondului sunt chemaţi să reconfirme mandatul de administrator al lui Franklin Templeton. Un vot afirmativ pe 23 septembrie înseamnă ca administratorul va trebui să reducă discount-ul de tranzacţionare a acţiunilor fondului de la circa 25% cât este acum până la 15%, potrivit prevederilor din noul contract. Investitorii se aşteaptă ca fondul să facă distribuţii de cash sau să reînceapă răscumpărările de acţiuni în această toamnă, evenimente care vor sprijini evoluţia acţiunilor.

    De partea cealaltă, acţiunile Petrom au scăzut cu 6% în primele două săptămâni ale lunii septembrie, din cauza informaţiilor că fondul ar vrea să îşi vândă participaţia. Analiştii sunt însă de părere că o ieşire a fondului din acţionariatul Petrom, sau o reducere a participaţiei deţinută de acesta, va fi în beneficiul acţiunilor Petrom, care vor deveni astfel mai lichide. Mai mult, presiunea de vânzare care există acum asupra acţiunilor Petrom se va reduce vizibil şi astfel acţiunile ar putea reintra pe o tendinţă ascendentă. La începutul lunii septembrie, acţiunile Petrom au atins maximul ultimilor şase ani, respectiv o cotaţie de 0,49 lei/titlu, însă informaţiile neoficiale despre vânzarea FP au coborât acţiunile companiei petroliere la 0,45 lei/titlu.

    ACŢIUNEA PETROM ESTE CEA MAI MARE ACŢIUNE DE LA BURSĂ, ARE UN RANDAMENT AL DIVIDENDULUI DE 4-5%, PESTE CÂŞTIGUL ADUS DE DOBÂNDA BANCARĂ SAU DE TITLURILE DE STAT. Mai mult, atractivitatea acţiunii Petrom stă în fap-tul că în ultimii ani compania a avut de câştigat din liberalizarea preţului la gaze, iar inves-ti-torii şi-au luat expunere pe acest emitent avan-tajat de liberalizare„, a spus analistul Mihai Căruntu, şeful departamentului de cercetare din cadrul BCR.

    Acţiunile Electrica vor fi de asemenea pe radarele investitorilor în această toamnă. Acţiunile grupului Electrica (EL) au bătut record după record în ultimele săptămâni, atingând maximul istoric de 12,45 lei/titlu în şedinţa de miercuri, 17 septembrie, investitorii speculând informaţiile că Electrica ar fi interesată de o posibilă preluare a diviziilor grupului italian Enel, care se retrage din România.

    Electrica a intrat în vizorul investitorilor începând din 26 august, moment din care acţiunile grupului au crescut cu peste 12%.
    ”|n cazul unei achiziţii, impactul asupra rezultatelor financiare se va vedea rapid, iar pentru investitorii în acţiunile Elec-trica este ca şi cum aceştia şi-ar recupera banii mai repede„, spune Daniela Mândru, analist la casa de brokeraj Swiss Capital.
    Nou intrată în cursa pentru diviziile Enel este Nuclearelectrica. Acţiunile Nuclearelectrica au crescut cu 6% în doar două zile. Investitorii au reacţionat la declaraţiile făcute marţi 16 septembrie de Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru energie, că Ioan Roşca, directorul general al Electrica, alături de Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica, îl vor însoţi în Italia pentru a avea o discuţie cu ministrul omolog şi cu conducerea Enel, semnalizând astfel că în competiţia pentru preluarea activelor Enel în România a intrat şi Nuclearelectrica.

    |n afară de acţiunile ”energetice„, oportunităţi pe termen scurt ar putea veni din acţiunile Băncii Comerciale Carpatica. Acţiunile băncii au avansat cu 10% în primele două săptămâni ale lunii septembrie, pe fondul speculaţiilor că mai multe fonduri de investiţii sunt interesate de intrarea în acţionariat. Fondul de investiţii JC Flowers, înfiinţat de un fost partener şi executiv la Goldman Sachs, ar concura cu AnaCap şi Axxess Capital pentru a intra în acţionariatul Băncii Comerciale Carpatica. Analiştii susţin că sunt şanse mari ca în acest an să aibă loc o tranzacţie, însă acest lucru va depinde şi dacă investitorii vor ajunge la o înţelegere de preţ cu omul de afaceri Ilie Carabulea, cel care a fondat banca şi deţine cel mai mare pachet de acţiuni. Nu este însă pentru prima oară când apar informaţii în piaţă cu privire la interesul exprimat de investitori pentru achiziţia unui pachet de acţiuni la Carpatica.

    Pe ansamblu, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, a început toamna cu un avans de 10%, însă sunt acţiuni pe bursă care au adus investitorilor randamente mult mai mari. Acţiunile dezvoltatorului imobiliar Impact au urcat cu 148% de la începutul anului, pe fondul achiziţiilor făcute de omul de afaceri Gheorghe Iaciu – principalul acţionar -, acţiunile producătorului de motoare Retrasib au crescut cu 117% pe fondul preluării de către grupul german SGB-SMIT, acţiunile producătorului de mase plastice Teraplast au urcat cu 92% susţinute de achiziţiile făcute de fondul finlandez KJK, iar acţiunile Transelectrica au câştigat 55% graţie rezultatelor financiare peste aşteptări.