BusinessMagazin

Tag: Philip Morris

  • NEPI Rockcastle anunţă finalizarea Aviatorilor 8, proiectul imobiliar exclusivist, de 37 de milioane de euro

    Ansamblul reprezintă o îmbinare unică şi inovatoare între arhitectura veche şi cea modernă, fiind compus din recent restaurata Vilă Oromolu, o clădire de birouri cu design avangardist şi o piaţetă deschisă publicului larg. General Electric, Fitbit şi Philip Morris se numără printre chiriaşii celui mai modern complex de birouri din România.

    Proiectul beneficiază de o amplasare centrală, în Piaţa Victoriei, la intersecţia Bulevardului Aviatorilor cu strada Paris. Aviatorilor 8 redă Bucureştiului o clădire istorică – Vila Oromolu, construită în 1927 pentru guvernatorul Băncii Naţionale, Mihai Oromolu, după planurile renumitului arhitect Petre Antonescu. Îmbinând stilurile neoclasic, baroc şi art nouveau, clădirea este considerată o bijuterie arhitecturală.

    Proiectul cu o suprafaţă totală închiriabilă de peste 7.700 mp încorporează, totodată, o construcţie ultramodernă, dispusă pe patru niveluri. Clădirea de clasă A beneficiază de tehnologie de ultimă generaţie, cu un grad de funcţionalitate de cel mai înalt nivel şi elemente estetice remarcabile. Faţada dublu curbată a construcţiei, semnată de unicul producător din lume, CRICURSA, creează un efect spectaculos, reflectând somptuoasa Vilă Oromolu, pentru a o pune încă o dată în evidenţă. Sistemul avansat de management al clădirii de birouri, care permite utilizatorilor săi controlul deplin asupra climei, iluminatului şi ambientului în general, dar şi utilizarea soluţiilor integrate de tehnologie, precum minimizarea consumului de iluminat şi cel a climatizării, fac din Aviatorilor 8 cel mai sustenabil complex de birouri din România.

    „Aviatorilor 8 este un proiect imobiliar revoluţionar pentru piaţa locală, ce va asigura chiriaşilor săi cel mai modern mediu de lucru din România, oferind, în acelaşi timp, comunităţii un spaţiu avangardist de petrecere a timpului liber. Suntem nerăbdători să inaugurăm un proiect care alătură unui monument de importanţă istorică o clădire ultramodernă de birouri, ca o declaraţie puternică în favoarea convieţuirii armonioase dintre vechi şi nou, istorie şi inovaţie.”, a declarat Iulian Rusu, Leasing Manager NEPI Rockcastle.

    Printre caracteristicile premium ale construcţiei se numără şi cele trei lifturi Schindler de mare viteză, opţiunile de încărcare a automobilelor electrice, duşurile şi vestiarele disponibile chiriaşilor la fiecare nivel al parcării, un generator avansat de electricitate, un sistem ultra-sofisticat de încălzire/răcire a aerului, precum şi opţiuni de acces la servicii de concierge pentru chiriaşi şi pentru vizitatorii lor. Cele 202 locuri de parcare de care beneficiază clădirea, amplasate pe 3 niveluri subterane reprezintă cea mai bună raţie de locuri de parcare/mp de office din Bucureşti. Din acestea, 42 de locuri, aflate la nivelul -1, vor fi puse la dispoziţia publicului, cu plată.

    Parterul clădirii este dedicat serviciilor, vizitatorii putând găsi aici o ofertă exclusivistă de restaurante şi cafenele pentru gusturi rafinate. Acestea sunt deschise publicului şi beneficiază de terase în piaţeta idilică aflată în faţa clădirii de birouri. Restaurantele Osteria Gioia şi Japanos, cofetăria French Revolution şi cafenelele Doncafe şi Manufaktura vor fi disponibile tuturor, angajaţi şi vizitatori deopotrivă. Tot la parter va fi găzduită şi clinica dentară Ava Smile Clinique, cu servicii şi tenhologie moderne.

    Chiriaşii proiectului Aviatorilor 8 au început deja să-şi ocupe spaţiile în cadrul ansamblului de birouri, urmând ca în toamna acestui an toate spaţiile să fie funcţionale.

    „Pentru că scopul nostru este să transformăm România într-un hub cheie pentru General Electric în Europa Centrala şi de Est, intenţionăm să angajăm aproximativ 100 de specialişti IT de top în anul următor, pentru a completa astfel forţa existentă de lucru, care numără în prezent 150 de angajaţi. Faptul că ne desfăşurăm activitatea în cea mai sustenabilă şi high-tech clădire de birouri din ţară va fi un atu major în intenţia noastră de a atrage cei mai talentaţi specialişti din România şi din regiune.”, a declarat Silviu Cretean, Senior Services Director al GE’s Global Delivery Center în Bucureşti.

     

  • De ce vrea cel mai mare producător de ţigarete din lume ca românii să renunţe la fumul de ţigară

    Totuşi, renunţarea la ţigările convenţionale a tuturor fumătorilor de pe plan local reprezintă principalul obiectiv al lui Branislav Bibic, Director general al Philip Morris România de jumătate de an. Care sunt paşii pe care îi face în această direcţie?

    “Visul meu numărul 1 este să îi convertesc pe toţi fumătorii din România la IQOS şi nu glumesc când spun acest lucru: este ultimul gând cu care adorm şi primul cu care mă trezesc dimineaţa”, descrie Branislav Bibic, director general al companiei Philip Morris, principala sa preocupare de la preluarea mandatului din România, în cadrul evenimentului Meet the CEO. Philip Morris International (PMI) este prezentă pe piaţa locală prin două entităţi juridice: Philip Morris Trading S.R.L. şi Philip Morris România S.R.L.

    Acestea au înregistrat în 2015, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, venituri cumulate de aproximativ 2,4 miliarde de lei şi un profit net de circa 50 de milioane de lei; peste 800 de angajaţi lucrează în cele două companii. Philip Morris ocupă locul trei într-o piaţă estimată de Business Magazin la 3,5 miliarde de euro (după multinaţionala britanică British American Tobacco, cu afaceri cumulate de 1,65 mld. euro în 2015 şi Japan Tobacco International, cu afaceri de 879 mil. euro în 2015). Industria este al doilea cel mai mare contributor la bugetul de stat şi printre cele mai importante în ceea ce priveşte exporturile (exportul de ţigări a crescut de aproape 10 ori în ultimul deceniu şi se apropia anul trecut de 1 miliard de euro).

    Producătorul de ţigarete, care are în portofoliu mărci ca Marlboro şi L&M, este prezent pe plan local încă din 1993, perioadă în care Branislav Bibic nu îşi începuse încă parcursul profesional în cadrul companiei. „Vin din Croaţia, am studiat diferite lucruri: de la inginerie mecanică la studii europene, administrarea afacerilor, iar acum conduc afacerea Philip Morris din România”, îşi trasează, în câteva linii, Branislav Bibic povestea carierei. Iar dacă mai demult se autocaracteriza drept un „social smoker”, acum este un utilizator social de IQOS, dispozitivul din categoria celor cu potenţial de risc redus, care reprezintă principalul pariu al companiei americane pentru viitor.

    Coincidenţele au marcat cariera lui Branislav Bibic, după cum mărturiseşte înainte de începerea evenimentului Meet the CEO, aspect pe care îl demonstrează apoi în povestea sa profesională; tot coincidenţele l-au adus în câteva dintre cele mai frumoase oraşe europene. „Nu m-am gândit niciodată la cât de frumos este un loc, am căutat mereu oportunităţi de carieră interesante, care aduceau provocări; totuşi, probabil că nu am fost întotdeauna strategic în ceea ce priveşte dezvoltarea mea profesională.” Branislav Bibic este originar din oraşul Zadar de pe coasta dalmată croată.

    Pe la mijlocul anilor ’90, când îşi finaliza studiile de inginerie mecanică la o universitate din Zagreb, a plecat în Viena să lucreze la un proiect ştiinţific la Institutul de Termodinamică, ce aparţinea de Universitatea Tehnică din Viena, ca urmare a pasiunii sale pentru termodinamică. În acea perioadă a avut şi primul loc de muncă, într-o funcţie de vânzări în turism. După ce şi-a terminat proiectul de diplomă şi a mai lucrat câţiva ani în turism, a ajuns în oraşul belgian Bruges, cu o bursă de studii în domeniul ştiinţelor europene în cadrul unui program masteral în Colegiul Europei (colegiu belgian cu două campusuri, în Bruges, Belgia, şi în Varşovia, Polonia). După absolvirea studiilor de Integrare Economică Europeană, s-a angajat într-o fundaţie politică din Croaţia; a lucrat aici câţiva ani, iar de acolo a făcut pasul spre Parlamentul croat, unde a rămas pentru o perioadă scurtă de timp. Trecerea în lumea corporate a făcut-o printr-un post în cadrul multinaţionalei croate din FMCG Atlantic Group, de unde a făcut apoi pasul spre Philip Morris.

    Branislav Bibic şi-a început cariera în industria tutunului în urmă cu un deceniu, iar traseul său spre funcţia de CEO a fost unul atipic: a început în funcţia de corporate affairs manager pentru Croaţia, Slovenia şi Bosnia, după câţiva ani s-a mutat în centrul de operaţiuni din Lausanne, ca manager regulatory affairs pentru regiunea EEMA (Europa de Est, Orientul Mijlociu şi Africa). Următorul pas a fost promovarea în funcţia de director affairs pentru regiunea Europa Centrală Sud, după aproximativ un an, iar în 2012 a preluat primul rol de general manager, pentru Philip Morris Croaţia. Trecerea la conducerea pieţei croate a fost cea mai mare schimbare, dar şi cea mai dificilă şi frumoasă din cariera lui. „Aveam foarte puţină experienţă comercială pe atunci, aşadar a trebuit să învăţ multe foarte rapid şi a trebuit să am multă încredere în oamenii din jurul meu, dar a fost foarte important, probabil a fost jobul de care m-am bucurat cel mai mult până acum, după rolul pe care îl am acum, din România.”

  • Philip Morris a vândut 1 milion de produse care înlocuiesc ţigaretele tradiţionale

    Philip Morris a anunţat că peste un milion de fumători adulţi au cumpărat IQOS, unul dintre produsele fără fum ale companiei. .Acest produs încălzeşte tutunul în loc să îl ardă,  a fost lansat în 2014 şi va fi disponibil anul acesta în oraşe importante din alte 30 de pieţe la nivel global. Pe piaţa locală, produsul compania a lansat tehnologia IQOS pe plan local, făcând parte din strategia inovativă pentru produse cu risc scăzut. 

    “Fumătorii adulţi caută produse care să le ofere gustul, ritualul şi plăcerea ţigaretelor convenţionale, dar care să conţină mult mai puţine substanţe dăunătoare”, a spus Tony Snyder, vicepreşedinte de comunicare pentru Philip Morris International. “După mai bine de zece ani de cercetare şi dezvoltare, în momentul de faţă avem acces atât la ştiinţă, cât şi la tehnologiile necesare pentru a crea aceste produse pentru cei 1,1 miliarde de fumători.”

    Începând cu anul 2008, Philip Morris a angajat peste 400 de oameni de ştiinţă şi experţi şi a investit peste trei miliarde de dolari în cercetare si în dezvoltarea de noi produse.

    “Suntem optimişti în ceea ce priveşte viitorul şi lucrăm continuu pentru a face tranziţia de la produsele actuale ale Philip Morris la alternative mai puţin dăunătoare. Avem oportunitatea extraordinară de a avea un impact pozitiv asupra celor din jur, oferindu-le alternative mai bune decât fumatul, dar nu putem face acest lucru singuri. Ajutorul experţilor în sănătate, comunitatea ştiinţifică şi autorităţile de reglementare pot accelera foarte mult procesul de tranziţie de la ţigarete la produse fără fum,” a continuat Snyder.

    Philip Morris International Inc. (PMI) deţine şase dintre top 15 branduri şi produse la nivel internaţional, ce sunt comercializate în peste 180 de pieţe. Alături de fabricarea şi comercializarea ţigaretelor, incluzând Malboro, dar şi al altor produse de tutun, PMI este implicat în dezvoltarea şi comercializarea produselor cu risc redus (Reduced-Risk Products – RRPs), termen folosit pentru produsele care au potenţialul de a reduce riscul individual şi efectele nocive asupra populaţiei, o alternativă pentru fumatul tradiţional.

    Pe piaţa locală, Philip Morris activează din 1993. Compania a deschis atunci o sucursală aici, iar patru ani mai târziu  a început construcţia unei fabrici ultra-moderne în Otopeni. Philip Morris comercializează astăzi aproape 40 de variante de mărci şi are peste 900 de angajaţi.

     

  • Philip Morris caută alternativa pentru ţigările tradiţionale

    Philip Morris International, cea mai mare companie internaţională de tutun, anunţă că ar putea renunţa la vânzarea ţigărilor tradiţionale, în contextul în care a lansat un produs alternativ în Marea Britanie, potrivit Reuters.

    Industria tutunului se confruntă cu presiuni în materie de reglementare. Mai mult, o instanţă de judecată din Marea Britanie a respins, miercuri, apelul împotriva noilor reguli care interzic folosirea elementelor de marketing precum logo-uri sau culori pe pachetele de ţigări.

    Victoria guvernului din Marea Britanie ar putea motiva alte state să urmeze exemplul şi să intenteze un proces. Astfel, este evidenţiată nevoia companiilor de tutun de a dezvolta opţiuni pentru ţigările tradiţionale, pentru a răspunde grijilor legate de sănătate care îi obligă pe oameni să renunţe la obiceiul care a provocat decese anuale estimate la şase milioane.

  • Ce ţigări preferă românii şi unde în Europa este cel mai scump pachet

    Ţigările tradiţionale domină piaţa locală, cu o pondere de 99% din vânzări, iar cele mai consistente cote le revin celor trei multinaţionale: British American Tobacco (BAT), urmat de Japan Tobacco International (JTI) şi Philip Morris International (PMI). Cele mai mari vânzări se realizează în schimb prin intermediul jucătorilor mici, cum sunt magazinele de cartier, buticurile şi chioşcurile de ziare.

    British American Tabacoo a avut afaceri de 1.656 de milioane de euro în 2015, în creştere cu 6% faţă de 2014, şi un profit de 98 de milioane de euro, faţă de 80 de milioane în 2014, potrivit datelor companiei. În opinia Gemmei Webb, CEO al BAT România, anul acesta va continua aceeaşi tendinţă, cu plusuri la capitolul vânzărilor şi profitabilităţii. „Am avut un an foarte bun în 2015 şi ne aşteptăm ca tendinţa să continue şi în 2016 deoarece în România jumătate dintre fumători aleg ţigările noastre.“ Potrivit datelor companiei, BAT are o cotă de piaţă de 54,5% la nivel naţional şi ajunge la 61% în Bucureşti. Cele mai importante branduri pentru companie sunt sunt Kent (24,6% cotă de piaţă la nivel naţional) şi Pall Mall (17%).

    JTI, al doilea jucător de pe piaţă, are în portofoliu branduri precum Sobranie, Camel sau Winston şi a avut anul trecut afaceri de 866 de milioane de euro în 2015, cu profit de 25,6 milioane; rezultatele au fost şi în cazul lor, în creştere faţă de 2014 (777 milioane de euro şi profit de 19,5 mil de euro). Philip Morris, care produce şi comercializează Marlboro, L&M sau Parliament, a avut anul trecut afaceri de 533 de milioane de euro şi un profit de 14,4 milioane de euro, în creştere faţă de 2014 (511 milioane de euro şi profit de 5,4 milioane de euro), potrivit datelor Ministerului Finanţelor. JTI şi Philip Morris nu au dezvăluit cota de piaţă a produselor din portofoliu în România, dar JTI a precizat că „deţine peste un sfert din piaţă“, iar reprezentanţii Philip Morris au spus că producătorul de tutun „este liderul pieţei de tutun, cu produse vândute în peste 180 de ţări şi 6 branduri în top 15 cele mai vândute din lume“. Evident, Philip Morris se referă la poziţia sa la nivel global.

    Cel mai scump pachet de ţigări din Europa se regăseşte în Norvegia (10,75 euro), urmat de cel din Marea Britanie (10,10 euro), iar cel mai ieftin se află aproape de graniţa cu România, în Ucraina şi Belarus (0,58 de euro) şi în Moldova (0,66 de euro). În România, preţul mediu se află la 3,15 euro pe pachet.

    În ţările din sudul Europei se regăsesc cei mai mulţi fumători de pe bătrânul continent: în Grecia 38% din populaţie fumează, urmată de Bulgaria (35%), Croaţia (33%) şi Franţa (32%), pe când în România procentul ajunge la 27%, arată un raport al Comisiei Europene publicat în mai 2015.

     

  • Ce ţigări preferă românii şi unde în Europa este cel mai scump pachet

    Ţigările tradiţionale domină piaţa locală, cu o pondere de 99% din vânzări, iar cele mai consistente cote le revin celor trei multinaţionale: British American Tobacco (BAT), urmat de Japan Tobacco International (JTI) şi Philip Morris International (PMI). Cele mai mari vânzări se realizează în schimb prin intermediul jucătorilor mici, cum sunt magazinele de cartier, buticurile şi chioşcurile de ziare.

    British American Tabacoo a avut afaceri de 1.656 de milioane de euro în 2015, în creştere cu 6% faţă de 2014, şi un profit de 98 de milioane de euro, faţă de 80 de milioane în 2014, potrivit datelor companiei. În opinia Gemmei Webb, CEO al BAT România, anul acesta va continua aceeaşi tendinţă, cu plusuri la capitolul vânzărilor şi profitabilităţii. „Am avut un an foarte bun în 2015 şi ne aşteptăm ca tendinţa să continue şi în 2016 deoarece în România jumătate dintre fumători aleg ţigările noastre.“ Potrivit datelor companiei, BAT are o cotă de piaţă de 54,5% la nivel naţional şi ajunge la 61% în Bucureşti. Cele mai importante branduri pentru companie sunt sunt Kent (24,6% cotă de piaţă la nivel naţional) şi Pall Mall (17%).

    JTI, al doilea jucător de pe piaţă, are în portofoliu branduri precum Sobranie, Camel sau Winston şi a avut anul trecut afaceri de 866 de milioane de euro în 2015, cu profit de 25,6 milioane; rezultatele au fost şi în cazul lor, în creştere faţă de 2014 (777 milioane de euro şi profit de 19,5 mil de euro). Philip Morris, care produce şi comercializează Marlboro, L&M sau Parliament, a avut anul trecut afaceri de 533 de milioane de euro şi un profit de 14,4 milioane de euro, în creştere faţă de 2014 (511 milioane de euro şi profit de 5,4 milioane de euro), potrivit datelor Ministerului Finanţelor. JTI şi Philip Morris nu au dezvăluit cota de piaţă a produselor din portofoliu în România, dar JTI a precizat că „deţine peste un sfert din piaţă“, iar reprezentanţii Philip Morris au spus că producătorul de tutun „este liderul pieţei de tutun, cu produse vândute în peste 180 de ţări şi 6 branduri în top 15 cele mai vândute din lume“. Evident, Philip Morris se referă la poziţia sa la nivel global.

    Cel mai scump pachet de ţigări din Europa se regăseşte în Norvegia (10,75 euro), urmat de cel din Marea Britanie (10,10 euro), iar cel mai ieftin se află aproape de graniţa cu România, în Ucraina şi Belarus (0,58 de euro) şi în Moldova (0,66 de euro). În România, preţul mediu se află la 3,15 euro pe pachet.

    În ţările din sudul Europei se regăsesc cei mai mulţi fumători de pe bătrânul continent: în Grecia 38% din populaţie fumează, urmată de Bulgaria (35%), Croaţia (33%) şi Franţa (32%), pe când în România procentul ajunge la 27%, arată un raport al Comisiei Europene publicat în mai 2015.

     

  • Analiză: profit record, în condiţii de piaţă de coşmar

    Legi noi, cu date de aplicare neclare, taxe de tot soiul, interdicţii, controverse şi accize sunt subiectele care menţin în tensiune companiile producătoare de ţigări. Deşi cadrul legislativ în care baleiază industria tutunului este un coşmar, afacerile celor trei mari producători – BAT, JTI şi Philip Morris – înfloresc. Anul trecut, vânzările lor cumulate au ajuns la aproape 3,1 miliarde de euro, iar profitabilitatea a ajuns la un nivel record, de peste 160 de milioane de euro. Piaţa tutunului reprezintă 2% din PIB, iar în termeni de venituri bugetare reprezintă 12,5%.

    Anul trecut, valoarea vânzărilor de ţigări a crescut mai cu seamă graţie reducerii pieţei negre şi asta pentru că s-au înăsprit controalele la graniţa cu Serbia, principala poartă de intrare în România a produselor ilegale, potrivit celui mai recent raport al Euromonitor.

    Toate categoriile de produse de tutun au înregistrat plusuri ale cifrelor de vânzări în 2015, deopotrivă ţigări clasice sau de foi, produsele pentru vaping. Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după sectorul petrolier: în 2015, companiile din domeniu au virat la buget circa 3 miliarde de euro, sumă reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.

    Ţigările tradiţionale domină piaţa locală, cu o pondere de 99% din vânzări, iar cele mai consistente cote le revin celor trei multinaţionale: British American Tobacco (BAT), urmat de Japan Tobacco International (JTI) şi Philip Morris International (PMI). Cele mai mari vânzări se realizează în schimb prin intermediul jucătorilor mici, cum sunt magazinele de cartier, buticurile şi chioşcurile de ziare. Fiecare dintre cei trei jucători mari are minimum două entităţi juridice în România – una pentru producţie şi alta pentru comerţ; BAT are şi un centru de servicii. În total, entităţile de producţie şi de trading au terminat anul trecut cu afaceri de aproape 3,2 mld. euro şi peste 3.000 de salariaţi.

    British American Tabacoo a avut afaceri de 1.656 de milioane de euro în 2015, în creştere cu 6% faţă de 2014, şi un profit de 98 de milioane de euro, faţă de 80 de milioane în 2014, potrivit datelor companiei. În opinia Gemmei Webb, CEO al BAT România, anul acesta va continua aceeaşi tendinţă, cu plusuri la capitolul vânzărilor şi profitabilităţii. „Am avut un an foarte bun în 2015 şi ne aşteptăm ca tendinţa să continue şi în 2016 deoarece în România jumătate dintre fumători aleg ţigările noastre.“ Potrivit datelor companiei, BAT are o cotă de piaţă de 54,5% la nivel naţional şi ajunge la 61% în Bucureşti. Cele mai importante branduri pentru companie sunt sunt Kent (24,6% cotă de piaţă la nivel naţional) şi Pall Mall (17%).

    JTI, al doilea jucător de pe piaţă, are în portofoliu branduri precum Sobranie, Camel sau Winston şi a avut anul trecut afaceri de 866 de milioane de euro în 2015, cu profit de 25,6 milioane; rezultatele au fost şi în cazul lor, în creştere faţă de 2014 (777 milioane de euro şi profit de 19,5 mil de euro). Philip Morris, care produce şi comercializează Marlboro, L&M sau Parliament, a avut anul trecut afaceri de 533 de milioane de euro şi un profit de 14,4 milioane de euro, în creştere faţă de 2014 (511 milioane de euro şi profit de 5,4 milioane de euro), potrivit datelor Ministerului Finanţelor. JTI şi Philip Morris nu au dezvăluit cota de piaţă a produselor din portofoliu în România, dar JTI a precizat că „deţine peste un sfert din piaţă“, iar reprezentanţii Philip Morris au spus că producătorul de tutun „este liderul pieţei de tutun, cu produse vândute în peste 180 de ţări şi 6 branduri în top 15 cele mai vândute din lume“. Evident, Philip Morris se referă la poziţia sa la nivel global. Pentru JTI anul 2016 „stă sub semnul directivei tutunului“ în materie de profitabilitate şi vânzări, punctează Gilda Lazăr, director corporate affairs al JTI Romania, Moldova & Bulgaria.

    Gemma Webb vede 2016 ca o continuare a plusurilor din 2015, iar reprezentanţii Philip Morris spun că se concentrează pe promovarea produselor de nouă generaţie: „Mare parte din investiţiile noastre merg spre deschiderea, creşterea şi consolidarea segmentului produselor din tutun încălzit“. 2016 este şi anul când legea care interzice fumatul în spaţiile închise a intrat în vigoare, iar Euromonitor apreciază că măsura va avea un impact negativ asupra vânzărilor. Până acum însă, cifrele contrazic previziunile, dat fiind că piaţa tutunului are cel mai grozav an pe plan local în ce priveşte valoarea vânzărilor.

    Această modificare legislativă va influenţa evoluţia pieţei, însă este prematur să venim cu o estimare în acest moment, ţinând cont şi de faptul că la puţin timp după adoptarea acestei legi au fost deschise şi terasele în aer liber“, spun reprezentanţii Philip Morris. Gilda Lazăr este de părere că un răspuns la întrebarea care sunt efectele interzicerii fumatului în spaţii închise ar fi mai potrivit să răspundă jucătorii din HoReCa, însă a precizat că „estimăm că incidenţa fumatului nu va scădea. Afectat va fi mai degrabă sectorul HoReCa, în special în perioada iernii. Şi, evident, consumatorii, obligaţi să iasă afară pe orice fel de vreme“. 

  • Contrabanda continuă să crească

    „Şi în ianuarie 2016, regiunea nord-est continuă să fie cea mai afectată de comerţul ilegal cu ţigarete, cu o cotă a pieţei negre de 36,8%, cu toate că se află în scădere faţă de noiembrie 2015, cu peste 10 p.p. Regiunile nord-vest şi vest deţin, de asemenea, cote importante, deşi se află pe un trend descendent (28,3%, respectiv 26,7%). Din punct de vedere al provenienţei, ponderea produselor cu timbru de Ucraina continuă să crească în ritm accelerat, cu 5,5 p.p., până la 22,5%. Aşa numitele „cheap whites”, deşi se află în scădere (minus 2,5 p.p. faţă de noiembrie), continuă să deţină cea mai mare cotă (56%) din totalul pieţei negre. Produsele provenite din Moldova şi Serbia se menţin la nivel relativ constant (15,8%, respectiv 1,2%)”, a declarat Marian Marcu, directorul companiei de cercetare Novel Research.

    „Am semnalat încă de la semnarea Acordului de mic trafic de frontieră între România şi Ucraina că autorităţile nu vor fi  pregătite să combată eficient noul val de contrabandă. În Suceava şi Botoşani, în multe sate şi comune, ponderea produselor ilegale ajunge şi la 90%. Un pachet de ţigarete care costă în Ucraina 2,8 lei, se vinde dincoace de graniţă cu 8 lei. Ne îngrijorează profund lipsa unor politici coerente în domeniul tutunului, atât în ceea ce priveşte combaterea traficului ilicit, cât şi reglementarea industriei legale care, reamintim, este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat, cu aproape 3 miliarde de euro virate în 2015. Semnalele companiilor producătoare în legătură cu întârzierea transpunerii Directivei tutunului şi efectele acesteia asupra impulsionării comerţului ilegal au fost total ignorate de către autorităţi. După aproape doi ani de la publicarea Directivei în Jurnalul Oficial al UE, Guvernul a aprobat recent un text care prevede că legea ar urma să intre în vigoare pe 20 mai 2016 şi, începând cu aceeaşi dată, fabricile de ţigarete ar trebui să producă deja potrivit prevederilor Proiectului. Până atunci însă, au rămas mai puţin de trei luni, timp în care Parlamentul ar trebui să adopte legea, iar noi să comandăm furnizorilor globali alte ambalaje şi să investim în modificarea liniilor de producţie fără nici o garanţie asupra formei finale a legii şi a normelor ei de aplicare. Propunerea de a include în proiect o perioadă de tranziţie pentru producţie nu a fost luată în considerare de Executiv, care a exclus companiile de tutun din procesul normal de consultare, dialog şi transparenţă decizională, bazându-se doar pe părerile aşa-zişilor experţi”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

    „În ciuda condiţiilor dificile de iarnă, autorităţile au depus eforturi susţinute şi în această perioadă: au fost descoperite fabrici ilegale, s-au confiscat cantităţi importante de ţigarete de contrabandă, au fost făcute arestări şi percheziţii. Cu toate acestea, comerţul ilegal a continuat să crească şi în ianuarie, cu 0,3 p.p., confirmându-se astfel tendinţa de urcare a pieţei negre, ceea ce este de natură să ne alarmeze. Faptul că a crescut abrupt ponderea produselor traficate ilegal din Ucraina, o ţară aflată în conflict deschis, arată implicaţiile comerţului ilegal cu ţigarete, o activitate derulată de structuri criminale bine organizate. Ca urmare, reiterăm că este absolut necesară o abordare cât se poate de serioasă a fenomenului, în cadrul unei Strategii Naţionale de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete, care să prevadă măsuri concrete pentru următorii ani. Această Strategie a fost cerută public, în mai multe rânduri, de autorităţile de aplicare a legii, dar şi de Consiliul Concurenţei care, în 2014, la încheierea investigaţiei pe piaţa de profil a solicitat  înfiinţarea unui Grup de lucru care  să implice atât factorii decidenţi în materie de politici fiscale, cât şi  autorităţile de reglementare, dar şi industria şi instituţiile operative”, a declarat Adrian Popa, Director Corporate & Regulatory Affairs, BAT Romania.

    „Comerţul ilicit cu ţigarete continuă să se îndepărteze din ce în ce mai mult de nivelul mediu de 10%, din Uniunea Europeană. Cu toate că autorităţile depun eforturi susţinute pentru combaterea contrabandei, pentru reducerea pe viitor a pieţei negre, este nevoie de o serie de schimbări legislative, pe care industria tutunului împreună cu autorităţile de aplicare a legii le solicită de ani de zile. Astfel, este necesară, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria şi Bulgaria, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora – pieţe, oboare, staţii de metrou”, a declarat Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.

    „Aşa cum anticipam anul trecut, comerţul ilegal a continuat să crească şi în ianuarie 2016, în ciuda eforturilor autorităţilor competente în combaterea contrabandei. Principala ameninţare pentru piaţa legală în viitorul apropiat este cadrul de reglementare sau mai degrabă faptul că încă nu-l cunoaştem. Mă refer la proiectul de transpunere a Directivei tutunului. Acordarea unei perioade de tranziţie pentru producţie, cu respectarea termenului de „piaţă curată” (20 mai 2017) ar reprezenta o soluţie atât în beneficiul producătorilor, cât şi în cel al statului, prin îndeplinirea indicatorilor macroeconomici şi protejarea încasărilor la buget. Plătim statului 80% din preţul unui pachet de ţigarete, contribuţia lunară medie se ridică la 250 milioane de euro, suntem o industrie legală. Ca urmare, ne aşteptăm ca opiniile să ne fie ascultate obiectiv, în mod deschis şi constructiv, ca în cazul oricăror alţi actori economici”, a declarat Adrian Pirau, Market Development Manager, Imperial Tobacco Romania.

    „Faptul că potrivit Studiului Novel Research, nivelul traficului ilicit cu ţigarete  este în uşoară creştere, implică necesitatea intensificării eforturilor de combatere a fenomenului. Contrabanda cu ţigarete este principalul curent de fraudă la frontiera internaţională de nord şi nord-est. În primele două luni ale anului, s-au confiscat peste 700.000 bucăţi ţigarete, cele mai importante capturi fiind înregistrate la frontiera cu Ucraina şi Republica Moldova (de ex. 230.000 ţigarete la biroul vamal Siret, 150.000 la biroul vamal Halmeu, 10.000 ţigarete la BV Albita etc.). Pe lângă intensificarea activităţilor operative punctuale, este necesar să derulăm şi în acest an, în judeţele de graniţă, împreună cu producătorii de tutun, campanii publice de conştientizare a efectelor negative ale contrabandei. De asemenea, urmărim  instruirea şi perfecţionarea profesională a echipelor mobile canine special antrenate în depistarea ţigaretelor, precum şi a numerarului”, a declarat Claudiu Ardeleanu, Director General, Direcţia Generală a Vămilor.

    Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerţului ilegal cu produse din tutun şi susţin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu ţigarete.

    Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după sectorul petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa 3 miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.

     

  • Philip Morris a numit-o pe Alexandra Olaru în funcţia de director corporate affairs în România

    ”Alexandra Olaru va contribui la îndeplinirea obiectivelor noastre prin experienţa sa în corporate affairs, relaţii publice, relaţii guvernamentale şi resurse umane, acumulată în companii de renume,” a spus Steen Hjortholm, Managing Director Philip Morris în România.

    Înainte de a se alătura Philip Morris, Alexandra Olaru a lucrat pentru mari companii internaţionale, printre care Nestlé România, Unilever South Central Europe şi McDonald’s România, pentru care a dezvoltat strategia de comunicare internă şi externă şi a coordonat toate activităţile de public affairs.

    Cu o experienţă de 18 ani în comunicare, Alexandra Olaru a fost preşedintele International Advertising Association (IAA) între 2011 şi 2013 şi membru în conducerea Consiliului Român de Publicitate, International Advertising Association şi Romalimenta. Noul director corporate affairs al Philip Morris în România a absolvit în 1996 facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice.

    Numirea Alexandrei Olaru vine în urma deciziei Soranei Mantho de a începe o carieră de consultant independent.

    Philip Morris International Inc. (PMI) este lider mondial în fabricarea de produse din tutun şi deţine şase dintre cele 15 mărci internaţionale de top, printre care Marlboro, marca de ţigarete nr. 1 în lume. Produsele PMI sunt comercializate în peste 180 de ţări. În 2014, compania deţinea o cotă de 15,6% din piaţa internaţională de ţigarete în afara SUA sau 28,6%, excluzând China şi SUA.

  • Contrabanda cu ţigarete continuă trendul descrescător

    “În mai 2015, comerţul ilegal cu ţigarete a înregistrat scăderi importante comparativ cu luna martie, în sud-est (minus 8,2 p.p. până la  6,1%) şi vest (minus 7,3 p.p. până la 16,9%). Deşi la nivel naţional tendinţa contrabandei este în scădere începând cu luna martie 2015, în regiunea cea mai afectată de piaţa neagră, nord-est, nivelul comerţului ilicit se menţine relativ constant şi în luna mai, la 34,2%. Din punct de vedere al provenienţei, <cheap whites> continuă să deţină cea mai mare pondere pe piaţa neagră, de 55,8%, înregistrând o creştere semnificativă de 15 p.p. faţă de luna martie 2015. Ponderea produselor provenite din Ucraina (14,1%) şi Moldova (23%) se află în scădere, iar Serbia este relativ constantă (2,2%)”, a declarat Marian Marcu, directorul companiei de cercetare de piaţă Novel Research.

    ”Novel înregistrează două reduceri consecutive ale comerţului ilegal cu ţigarete, de 1,1 p.p. faţă de luna martie şi de peste 5 p.p. faţă de ianuarie 2015. A fost o perioadă de eforturi intense. În primele patru luni din 2015, poliţiştii de frontieră au capturat peste 1,5 milioane pachete ţigarete şi au destructurat 10 reţele de crimă organizată. Doar în luna mai, poliţiştii au efectuat peste 200 percheziţii, vizând astfel destructurarea unor grupări infracţionale. Cea de-a patra campanie regională pe care JTI a susţinut-o în parteneriat cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală a Vămilor, desfăşurată în perioada martie- iunie, a înregistrat deja efecte notabile în reducerea pieţei negre, însă doar în regiunile şi în perioadele în care s-a derulat. Companiile de tutun susţin eforturile autorităţilor de aplicare a legii. Din păcate, nu acelaşi lucru se poate spune despre autorităţile fiscale. Ministerul Finanţelor tocmai a decis, peste noapte, să compenseze scăderea de TVA cu  o creştere de acciză la ţigarete. Creşterea este, însă, excesivă, pune presiune pe piaţa legală şi crează premisele unei relansări a contrabandei. Considerăm că este necesară  revenirea la predictibilitate în materie fiscală şi la un calendar clar, mai ales în condiţiile în care nivelul de accizare prevăzut pentru 2018 a fost deja atins. De asemenea, este absolută nevoie de o nouă Strategie Naţională de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete, pentru perioada 2015-2018, care să vizeze îmbunătăţirea legislaţiei şi măsuri concrete ce trebuie implementate, de către toate instituţiile responsabile. Cu toate că a fost cerută public şi în repetate rânduri, de ANAF şi DGV, şi chiar de Consiliul Concurenţei care, la finalizarea investigaţiei pe piaţa ţigaretelor, a concluzionat că traficul ilegal este principalul factor perturbator pentru sectorul tutunului, strategia nu există încă”, a declarat Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

    „Este îmbucurător faptul că piaţa neagră continuă să scadă şi în mai, după reducerea din luna martie. Sperăm ca acest trend să continue şi să nu reprezinte din nou, ca de atâtea ori în trecut, doar un rezultat al unui anumit context. Spun acest lucru pentru că, circa 80% din preţul unui pachet de ţigarete reprezintă acciză şi TVA, taxe plătite la stat şi, ca urmare, evoluţia industriei tutunului depinde în foarte mare măsură de politica fiscală şi de cadrul de reglementare. Spre exemplu, recentele propuneri potrivit cărora comercializarea ţigaretelor trebuie să se facă la minimum 250 m de unităţile sanitare şi de învăţământ, având ca obiectiv declarat sănătatea publică, mai precis reducerea incidenţei fumatului în rândul tinerilor, nu vor face altceva decât să impulsioneze piaţa neagră. Cei care comercializează ţigarete ilegale vând oricui, fără a face diferenţa între minori şi adulţi, iar cine va dori să cumpere produse din tutun fără să meargă până la marginea localităţii, va putea opta pentru ţigaretele comercializate ilegal, în pieţe, oboare, în faţa staţiilor de metrou. Aşadar, îngrădirea comerţului legal, nu va face altceva decât să dea apă la moară vânzătorilor de ţigarete de contrabandă. În afara faptului că propunerea menţionată nu aduce vreun beneficiu sănătăţii publice, circa 50% dintre punctele de vânzare la nivel naţional îşi vor reduce cu aproape jumătate cifra de afaceri, cu efecte în lanţ asupra salariaţilor, furnizorilor şamd. Reglementările duse la extrem şi comerţul ilegal cu ţigarete duc la pierderi de locuri de muncă şi de bani la buget şi, în plus, invită crima organizată în comunitate. Orice autoritate care aplică legea ştie că reţelele de contrabandă cu ţigarete reprezintă o platformă şi pentru traficul de arme şi persoane. Reprezentanţii Direcţiei Generale a Vămilor declarau recent că, “una dintre sursele de finanţare a traficului de arme o constituie contrabanda cu ţigarete”, iar în contextul geopolitic actual, se poate spune că traficul ilegal cu ţigarete devine o problemă majoră de securitate naţională”, a declarat  Adrian Popa, director corporate & regulatory affairs, BAT Romania.

    „Sperăm ca această scădere să reprezinte semnul unui trend care va determina reducerea contrabandei cel puţin până la nivelul mediei europene, de circa 10%. Eforturile autorităţilor competente în combaterea comerţului ilegal trebuie dublate, însă, de o serie de schimbări legislative, pe care industria tutunului le solicită de ani de zile. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, trebuie clarificată situaţia la punctele de trecere a frontierei interne cu Ungaria şi Bulgaria, iar poliţia locală şi jandarmeria trebuie să primească atribuţii specifice, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona lor de competenţă: pieţe, oboare, staţii de metrou etc. 

    Contrabanda cu ţigarete are efecte profund negative nu doar pentru producătorii şi distribuitorii legali şi pentru stat, dat fiind că un punct procentual din piaţa neagră înseamnă pierderi la buget de peste 35 de miloane de euro, dar reprezintă şi o ameninţare pentru securitatea frontierelor şi, implicit, pentru aderarea noastră la Schengen. De aceea, noua Strategie de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete trebuie să conţină precizări clare şi să reunească toţi actorii implicaţi, începând cu decidenţii politicilor fiscale şi terminând cu autorităţile de aplicare a legii”, a declarat Sorana Mantho, director corporate affairs, Philip Morris Romania.

    „Faptul că piaţa neagră a continuat să scadă şi în luna mai, după reducerea din martie, este şi rezultatul eforturilor susţinute ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală a Vămilor. Doar în primele trei luni ale anului au fost capturate de către lucrătorii vamali, peste 200.000 pachete de ţigarete introduse  ilegal, utilizându-se mijloace de ascundere diversificate (în locaşuri special amenajate în mijloace de transport, ascunse pe corp de către călători, prin expedieri de colete poştale etc.). Cea mai importantă descoperire a organelor vamale din cadrul biroului vamal Constanţa Port a fost identificată în baza analizei de risc,  prin care s-a selectat pentru controlul vamal un container care figura încărcat cu serveţele umede, iar în realitate au fost găsite peste 300.000 pachete  (6.245.400 bucăţi)  ţigarete nedeclarate, fără marcaje, de diverse mărci.

    Eforturile ANAF şi ale DGV au fost susţinute şi de producătorii de ţigarete. În prezent, sunt active în punctele vamale 33 echipe canine specializate pentru depistarea ţigaretelor şi 11 cu dublă specializare – droguri şi ţigarete ilegale, echipe pentru care primim suport din partea companiilor de tutun. De asemenea, derulăm, în baza acordurilor semnate anul trecut cu producătorii, campanii publice de conştientizare a efectelor profund negative ale comerţului ilegal cu ţigarete. Contrabanda reprezintă o ameninţare la  adresa siguranţei naţionale, care ne afectează implicit aderarea la Schengen, dat fiind că România are a doua cea mai extinsă graniţă externă a UE, de peste 2.100 km”, a declarat Claudiu Ardeleanu, director, Direcţia Generală a Vămilor.

    Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerţului ilegal cu produse din tutun şi susţin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu ţigarete.

    Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, industria tutunului a virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă 1,75% din PIB şi 12,5% din totalul veniturilor bugetare.