Tag: Petrom
-
ZF Power Summit 2019. Christina Verchere, CEO OMV Petrom: Vrem să mergem înainte cu investiţiile în România, însă vrem predictibilitate şi piaţă liberalizată
Investitorii din Marea Neagră au nevoie de o anumită predictibilitate legislativă şi fiscală, corelată cu atuurile pieţei liberalizate, pentru a putea merge înainte cu investiţia, spune Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, prezentă în cadrul evenimentului ZF Power Summit 2019.„Din perspectiva unui investitor avem nevoie de stabilitate, predictibilitate, care sunt criterii foarte importante pentru o asemenea investiţie. Nu e cazul unic pentru România, pentru că asta vrem peste tot. Avem nevoie de infrastructură cheie şi piaţa trebuie să fie liberalizată”, explică Verchere. -
OMV Petrom a sponsorizat cu 10 milioane de euro primul spital de oncologie pedriatică din România
Din cele 10 milioane de euro, 5 milioane de euro vor fi utilizate pentru cumpărarea echipamentelor medicale necesare pentru diagnosticarea şi tratarea cancerului la copii, echipamentelor pentru blocul operator, dar şi pentru training-ul personalului medical. Restul de 5 milioane de euro vor fi utilizate pentru lucrările de instalaţii sanitare şi electronice, precum şi pentru amenajările interioare.
„Noi, OMV Petrom, suntem foarte mândri să contribuim la construirea primului spital de oncologie pedriatică din România”, a spus Christina Verchere, CEO OMV Petrom, la conferinţa de presă de vineri.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cel mai dur mesaj de business de la începutul anului. CEO-ul OMV Petrom: Încetinim motorul investiţiilor. OMV Petrom estimează că pierde 50 mil. euro din profit ca urmare a OUG 114
“Incetinim motorul investitiilor”, a declarat Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom, la prima sa conferinta de rezultate anuale de la preluarea mandatului.In ceea ce priveste proiectul din Marea Neagra, CEO-ul OMV Petrom a precizat ca forma este foarte interesata de realizarea acestuia, dar ca in actualele conditii investitia nu merge mai departe.“Ca sa facem o altfel de investitie avem nevoie de o piata libera, de infrastructura si de predictibilitate. Legislatia de acum nu asigura aceste lucruri”, a mai spus Verchere. -
Top 20 cei mai buni angajatori în 2018 – VIDEO
Criteriile de votare au luat în calcul gradul de satisfacţie la locul de muncă, posibilitatea ca angajatul să recomande unui apropiat să se angajeze în cadrul companiei, precum şi dorinţa angajatului de a-şi schimba jobul în viitorul apropiat (6 luni – 1 an).
Vodafone România, OMV Petrom şi Banca Transilvania ocupă primele trei poziţii în topul celor mai buni angajatori din România, fiind printre cele mai apreciate companii de către angajaţi.
Vodafone urcă 9 poziţii în clasament, ajungând astfel pe primul loc în topul celor mai apreciaţi angajatori din România. Faţă de 2017, IT-ul pierde teren în faţa companiilor financiare, care ajung din nou în topul preferinţelor angajaţilor. Banca Transilvania cunoaşte o ascensiune remarcabilă ajungând pe locul trei în topul angajatorilor, poziţie ocupată anul de trecut de Orange România.
În primele zece poziţii din top se mai regăsesc în acest an ING Bank, cât şi angajatori din retail, Auchan, Altex şi Emag, sau companii din domeniul BPO, precum Arvato Services. M.A.P.N şi INCAS sunt primele instituţii publice care au ajuns în top 10 cei mai apreciaţi angajatori. M.A.P.N ocupă locul 8 în topul celor mai apreciaţi angajatori în 2018, în timp ce Incas, Institutul Naţional de Cercetări Aerospaţiale, ocupă locul 10 în clasament, poziţie ocupată anul trecut de Heineken România.
Top cei mai buni angajatori în 2018
1. Vodafone Romania
2. OMV Petrom
3. Banca Transilvania
4. Auchan
5. Emag
6. Arvato Services
7. ING Bank
8. M.A.P.N
9. Altex
10. INCAS
11. Kromberg & Schubert Romania
12. Carrefour Romania
13. BRD Société Générale
14. Nestle
15. Schaeffler Romania
16. Michelin Romania
17. British American Tobacco
18. IBM
19. Robert Bosch Romania
20. Orange Romania -
Christina Verchere, CEO / OMV Petrom
Carte de vizită
¶ Christina Verchere este, de anul acesta, noul preşedinte şi director general executiv al OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie industrială din România şi cea mai valoroasă companie listată la bursa de la Bucureşti
¶ La 46 de ani, are o experienţă de 19 ani în industria petrolieră, defăşurând activităţi în acest interval doar la British Petroleum (BP), unul dintre giganţii mondiali în acest domeniu
¶ Este absolventă a University of Aberdeen din Scoţia
¶ A crescut în Hong Kong, Tokio, SUA, dar şi în Marea Britanie şi are dublă cetăţenie, britanică şi americană -
OMV Petrom anunţă o nouă descoperire de gaze în România
Datorită proximităţii faţă de infrastructura existentă, sonda a intrat în producţie la sfârşitul lunii octombrie, cu un volum iniţial de peste 190.000 m3/zi (circa 1.100 bep/zi). Investiţiile în foraj şi pentru conectarea sondei Mamu 4317 la infrastructura existentă s-au ridicat la aproximativ 10 milioane de euro.
”Majoritatea zăcămintele de gaze din România au intrat în producţie cu zeci de ani în urmă, sunt mature, iar producţia lor este în declin. OMV Petrom continuă să investească în explorare şi activităţi de producţie pentru a limita acest declin şi pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie. În primele zece luni ale anului, ne-am intensificat investiţiile cu peste 40% faţă de perioada similară a anului trecut şi am forat 89 de sonde noi şi sidetrackuri. Acestea se adaugă celor 9 miliarde de euro deja investite în Upstream, în România, în perioada 2005-2017”, a declarat Peter Zeilinger, membru al directoratului OMV Petrom, responsabil de Upstream. -
Cine mai scoate gaze din adâncurile României în afară de Petrom şi Romgaz: O firmă specializată în jocuri de noroc sau una în care acţionar este un şef de rafinărie din Republica Moldova
Brent Exploration & Production SRL şi Brent Oil SRL sunt două companii deţinute de firma Pressing din Timişoara, administrată de Maria Valentina Tănase, care anul trecut au avut o producţie marginală de gaze naturale. Informaţiile despre aceste două firme care au totuşi acces la perimetre de gaze în România sunt foarte puţine, dar datele de la Ministerul Finanţelor arată că acţionarul lor, Pressing SRL, a avut anul trecut o cifră de afaceri zero şi pierderi de 1.243 lei. Mai mult, deşi deţine controlul asupra unor firme implicate în producţia de gaz natural, obiectul de activitate al Pressing SRL sunt activităţile de jocuri de noroc şi pariuri.
-
Românii efectuează în jur de 360.000 de tranzacţii pe zi într-o staţie Petrom. Numărul plăţilor cu cardul, în creştere cu 50% în 2018
În topul celor mai accesate astfel de servicii în staţiile Petrom, unde pot fi achitate facturile emise de prinicipalii operatori de telefonie mobilă, de principalii furnizori de gaze şi electricitate, precum şi facturile pentru o serie de utilităţi la nivel local, s-au numărat: plăţile facturilor, transferurile de bani, plata impozitelor şi a taxelor, plata asigurărilor RCA şi plata autorizaţiilor de trafic. Numărul transferurilor interne de bani, efectuate prin Westaco Express, a crescut cu 52% în prima jumătate a acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, arată o analiză a Staţiilor Petrom.
De asemenea, în 2018 a continuat şi tendinţa de achitare cu cardul. Numărul plăţilor cu cardul în staţiile Petrom a crescut cu 50%, în perioada ianuarie-iunie 2018, faţă de perioada ianuarie-iunie 2017.
-
Doi duşmani politici reînvie CONFLICTUL. “A venit vremea să pleci în Costa Rica”. Acesta îi răspunde: Neliniştea omului care îşi ţine ouăle la Cornu
“Adrian Năstase rămâne tot un om chinuit de laşitate. În ce mă priveşte, îmi asum integral toate actele de guvernare în care am fost implicat până în Aprilie 2000 când am intrat în campania pentru Primăria Capitalei. Oare ce-l nelinişteşte aşa de tare pe Adrian Năstase ori de câte ori se vorbeşte despre privatizarea PETROM. N-am să mai explic eu, pentru că sunt acte oficiale care demonstrează motivele de nelinişte ale omului care stă în Zambaccian dar îşi ţine ouăle la Cornu”, a scris Traian Băsescu, sâmbătă pe Facebook, ca replică la acuzaţiile lui Adrian Năstase cu privire la privatizarea Petrom.
Fostul şef al statului îi reaminteşte lui Năstase despre hotărârea Guvernului din anul 2002 semnată de fostul premier care stabileşte Strategia de privatizare a mai mult companii, prima fiind SNP Petrom.
“1.HG 556-2002 semnată de Adrian Năstase care stabileşte Strategia de privatizare care începe cu SNP PETROM şi care continuă cu zeci de alte companii din energie şi industrie; 2.HG 924-2003 semnată de Adrian Năstase care stabileşte condiţii „speciale” de privatizare a SNP PETROM ; 3.Pe 23 Iulie 2004 se semnează contractul de privatizare a PETROM cu OMV; 4.HG 1090-2004 semnată de Adrian Năstase care aprobă contractul de privatizare a PETROM cu OMV Austria în condiţii absolut ticăloase. 5. În Noiembrie 2004 majoritatea PSD din Parlament aprobă contractul de privatizare a PETROM, prin lege. Adrian Năstase răsuflă uşurat. A reuşit să aprobe un mare furt prin lege. Mai avea câteva zile şi se vedea Preşedinte al României. Vorba lui Iohannis, GHINION ! A venit unul de la Primăria Capitalei şi l-a bătut. Şi când te gândeşti că el săracul îşi pregătise mandat de 5 ani”, a explicat Băsescu.
-
Bogăţiile Mării Negre sunt gata de a declanşa un nou „tsunami” la zece ani după ce unul dintre cele mai controversate dosare din istoria petrolului românesc isca furtuni
Marea Neagră şi toate bogăţiile din adâncurile ei sunt gata de a declanşa un nou „tsunami” la zece ani după ce unul dintre cele mai controversate dosare din istoria petrolului românesc isca furtuni.
La finalul anului 2008, un act adiţional secret completa contractul de explorare pentru perimetrele Pelican şi Midia din Marea Neagră, înţelegere parafată între statul român şi canadienii de la Sterling Resources în 1992.
Chiar la finalul documentului de 42 de pagini, fiecare dintre acestea purtând antetul Secret de Serviciu, se precizau următoarele:
„În porţiunile perimetrelor Pelican şi Midia, situate în zona platoului continental al Mării Negre aflat în curs de delimitare între România şi Ucraina, titularul (Sterling Resources) va executa doar operaţiuni petroliere de explorare, până la data hotărârii finale şi irevocabile a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga.După pronunţarea definitivă şi irevocabilă a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga titularul va avea dreptul de a executa operaţiuni petroliere de exploatare în suprafeţele ce vor fi atribuite statului român, iar suprafeţele ce vor fi atribuite statului ucrainean, dacă va fi cazul, vor fi excluse din suprafaţa contractuală, prin reducerea corespunzătoare a perimetrelor petroliere Midia şi Pelican”, se arată în documentul secret amintit.
În timp ce mulţi români nici măcar nu ştiau că este în derulare un proces la Haga cu Ucraina pentru platoul continental al Mării Negre, împărţeala „comorilor” deja se făcea în culise.
Din partea statului român şi a Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), entitatea care veghează asupra tuturor bogăţiillor din subsolul României, semna chiar preşedintele instituţiei, Bogdan Găbudeanu.
Din partea Sterling Resources însă semna avocatul Emilian Ijdelea, fost preşedinte al Agenţiei Române de Dezvoltare în 1992-1993, unul dintre oamenii care din umbră au contribuit chiar la scrierea legii petrolului.
În februarie 2009, după ce abia se uscase cerneala pe acest act adiţional, România anunţa că a avut câştig de cauză la Haga în procesul cu Ucraina de delimitare a platoului continental al Mării Negre.
În procesul istoric, Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) i-a acordat României 80% din suprafaţa aflată în litigiu, în total de 9.700 de kilometri. La acel moment, se spunea că zona câştigată la Haga ar avea peste 70 de miliarde de metri cubi de gaze (producţia pe şapte ani a României) şi 12 milioane de tone de petrol (România mai produce azi circa 4 milioane de tone de petrol pe an).
Mai mult, în ziua în care a fost anunţat rezultatul, reprezentanţi ai ANRM chiar spuneau că oricine va putea să înceapă să exploreze şi să exploateze pe suprafaţa câştigată.
De fapt, o bună parte din noile teritorii erau deja date, prin acte adiţionale confidenţiale făcute pe o bogăţie colectivă, Sterling Resources fiind unul dintre marii câştigători ai deciziei de la Haga.
Ceea ce a urmat a devenit unul dintre cele mai cunoscute scandaluri din istoria petrolului românesc, dar niciun cap nu a căzut.
Mai departe însă, Sterling Resources începe să vândă din perimetrele întregite prin decizia Curţii de la Haga. Investiţiile erau prea mari.
La începutul lui 2014, compania încasează 29,25 milioane de dolari din vânzarea participaţiei de 65% la o porţiune din perimetrul Midia, situat în platoul continental al Mării Negre, către ExxonMobil Exploration and Production România şi OMV Petrom, cei mai mari investitori în zona offshore de mare adâncime până în acest moment.Pasul făcut de OMV Petrom şi ExxonMobil venea în contextul în care bucata de perimetru se învecinează cu Neptun, zona în care deja cele două companii anunţaseră o descoperire de gaze în 2012. Piesele de puzzle începeau să se pună una lângă alta.
În 2015 vine însă mişcarea prin care Sterling Resources iese complet din scena petrolului românesc şi intră nimeni altul decât Carlyle, cel mai mare jucător din zona de private equity la nivel global, un colos care administrează active de peste 210 miliarde de dolari prin 335 de vehicule de investiţii. Sterling Resources îşi făcuse treaba, ieşeau la rampă greii unei lumi.
Printre braţele de investiţii ale Carlyle este chiar Carlyle International Energy Partners (CIEP), un fond cu un capital de 2,5 miliarde de dolari. Doar ca exemplu, până în acest moment OMV Petrom şi ExxonMobil au investit circa 1,5 miliarde de dolari pentru explorări în zona de mare adâncime a Mării Negre.
Din această nouă tranzacţie, Sterling Resources a încasat 42,5 milioane de dolari, ieşind complet de pe scena energiei româneşti.
„Deşi credem că aceste active au un potenţial semnificativ, suntem angajaţi la cheltuieli substanţiale de foraj în licenţele noastre şi ne confruntăm cu costuri de dezvoltare prea mari pentru o companie de dimensiunea noastră. Credem astfel că potenţialul real poate fi valorificat doar de o companie cu o putere financiară mult mai mare şi cu un orizont investiţional mai lung“, spunea la acel moment Jake Ulrich, CEO-ul Sterling Resources.Odată preluată, Sterling Resources se transformă în Black Sea Oil & Gas, compania fiind acum foarte aproape de a începe producţia de gaze din zona de mică adâncime a Mării Negre.
Dar acesta nu a fost singurul pariu făcut de Carlyle în petrolul românesc.
La finalul lui 2016, Mazarine Energy România, o companie aproape necunoscută, a preluat toate drepturile şi obligaţiile pentru 19 acorduri petroliere de concesiune deţinute de OMV Petrom, împreună cu bunurile, drepturile reale şi angajaţii implicaţi în exploatarea câmpurilor petrolifere. Mazarine Energy România este însă deţinută de Mazarine Energy Olanda, aceeaşi firmă în care în primăvara anului 2016 Carlyle făcuse o injecţie de capital de 500 de milioane de dolari după ce firma raportase un succes în Tunisia.
„Îi ştiam pe directorii din Carlyle de aproape 10 ani“, spunea la acel moment Edward van Kersbergen, CEO-ul Mazarine Energy şi membru în consiliul de administraţie.
De profesie fizician, Edward van Kersbergen îşi începe cariera în domeniul petrolier în funcţia de inginer de operaţiuni pe platforme de foraj în Marea Nordului pentru Shell. În 2001 fondează o companie de consultanţă în domeniu, Horizon Energy, pe care o vinde chiar în zorii crizei financiare globale a unei companii elveţiene, SGS.
„A fost noroc chior“, admitea olandezul.
În 2013, Edward van Kersbergen înfiinţează Mazarine Energy. „Am preluat controlul asupra licenţei Zaafrane din centrul Tunisiei, acolo unde am forat două sonde de explorare. Am avut succes şi asta ne-a pus pe harta investitorilor“, spunea Edward van Kersbergen la momentul primei tranzacţii cu OMV Petrom.
Contactele dintre Edward van Kersbergen şi Carlyle sunt evidente. Preşedintele consiliului de administraţie al Mazarine Energy este Marcel Q.H. van Poecke, acelaşi om care conduce Carlyle International Energy Partners.
Eric Faillenet, un alt membru al boardului Mazarin Energy, este director în cadrul Carlyle.
Printre membrii boardului Mazarine Energy se mai află şi Jeroen van der Veer, fost şef al colosului Shell, care până anul trecut era şi membru în consiliul de supraveghere al ING. Din acelaşi consiliu de supraveghere al băncii olandeze face parte şi Mariana Gheorghe, cea care a condus până la începutul acestui an operaţiunile OMV Petrom, chiar firma care vânduse petrimetrele către Mazarine Energy.
Mai departe, mai toată echipa executivă a Mazarine Energy a fost cumva legată de Shell, chiar şeful pe România, Spencer Coca, lucrând timp de opt ani în cadrul grupului.
Carlyle nu s-a oprit însă aici.
La începutul începutul acestei luni, OMV Petrom a anunţat că renunţă la alte nouă perimetre în contextul în care compania nu a făcut niciun secret din faptul că se va concentra pe barilii cei mai profitabili. Perimetrele au intrat tot în portofoliul Mazarine Energy România, mai precis Carlyle, la fel ca primele 19. Mişcarea, anunţată la finalul săptămânii trecute, nu este neapărat o surpriză. De altfel, OMV Petrom a anunţat că va renunţa la 50-60 de zăcăminte, portofoliul total fiind de circa 200 de perimetre.
În timp ce Carlyle îşi extinde influenţa pe zona de explorare şi producţie onshore, pariul cel mare al colosului financiar rămâne însă Marea Neagră.
Investiţiile s-ar putea ridica la 400 de milioane de dolari, iar primele molecule de gaz ar putea atinge ţărmul românesc anul viitor, la aproape 10 ani de la istoria cu Sterling, documentele secrete şi decizia de la Haga.
Emilian Ijdelea, avocatul care în 2008 îşi punea semnătura pe documentele secrete care au extins puterea în Marea Neagră a Sterling Resources, chiar înainte de verdictul de la Curţii de la Haga, este acum, potrivit informaţiilor din Registrul Unic al Transparenţei Intereselor, director general adjunct al companiei Black Sea Oil & Gas, defunctul Sterling. El ocupă această funcţie din august 2015. În martie acelaşi an, Carlyle anunţa oficial că a cumpărat licenţele Sterling Resources, redenumind ulterior compania Black Sea Oil & Gas.
Totodată, Ijdelea este şi consilier în cadrul casei de avocatură Ijdelea Mihăilescu, în care partener este chiar fiica lui, Oana.
Potrivit surselor din piaţă, printre clienţii casei Ijdelea Mihăilescu se află chiar Black Sea Oil & Gas şi Mazarine Energy România, firme deţinute acum de Carlyle, unul dintre giganţii financiari ai lumii. La zece ani de ani de la primul scandal care a neliniştit apele Mării Negre, misterele care s-au acumulat în această perioadă, pornind de la dimensiunea rezervelor, obligaţiile celor care au acorduri sau chiar taxarea acestor bogăţii, sunt elemente mai mult decât suficiente pentru a isca o nouă furtună perfectă. Care va fi bătaia de aripi?
Emilian Ijdelea, avocatul care în 2008 îşi punea semnătura pe documentele secrete care au extins puterea în Marea Neagră a Sterling Resources, chiar înainte de verdictul de la Curţii de la Haga, este acum, potrivit informaţiilor din Registrul Unic al Transparenţei Intereselor, director general adjunct al companiei Black Sea Oil & Gas, defunctul Sterling. El ocupă această funcţie din august 2015. În martie, acelaşi an, Carlyle anunţa oficial că a cumpărat licenţele Sterling Resources, redenumind ulterior compania în Black Sea Oil & Gas.
Printre membrii boardului Mazarine Energy (deţinut de Carlyle) se mai află şi Jeroen van der Veer, fost şef al colosului Shell, care până anul trecut era şi membru în consiliul de supraveghere al ING.
Din acelaşi consiliu de supraveghere al băncii olandeze ING face parte şi Mariana Gheorghe, cea care a condus până la începutul acestui an operaţiunile OMV Petrom, chiar firma care vânduse perimetrele către Mazarine Energy.