BusinessMagazin

Tag: Perla

  • A găsit o perlă de 34 de kg ce valorează 100 de milioane de dolari. Ce a făcut cu ea este incredibil

    Pescarul a găsit perla într-o scoică uriaşă în urmă cu zece ani pe coasta Insulei Palawan, Filipine. El nu s-a gândit că ar fi valoroasă şi a ţinut-o sub pat drept talisman norocos, scrie Daily Mail

    De fapt perla pescarului este cea mai mare din lume, de cinci ori mai mare decât cea care deţinea recordul până atunci şi descoperirea ei a fost o întâmplare pentru că o parte din casa lui a luat foc şi a fost forţat să-şi mute lucrurile. Pescarul a mers cu perla la un agent de turism din Puerto Princesca care a rămas uimit când a văzut perla de 34 de kg, 66 de cm lungime, 30 de cm.

    “Am fost uimit când a adus-o la noi. Aşteptăm certificările oficiale, dar noi credem că Puerto Princesca va câştiga probabil un alt titlu prestigios, oraşul care are cea mai mare perlă naturală din lume”, a spus Aileen Cynthia Amurao. “O vom păstra în Filipine şi sperăm să atragem mai mulţi turişti”, adaugă Amurao.

  • Staţiunea care a fost denumită Perla României din Munţii Apuseni

    Înconjurata de dealuri împadurite, statiunea Moneasa beneficiaza de un climat cu influente mediteraneene. Astfel, în anotimpul iernii are loc fenomenul de inversiune de temperatura. Aceste invesiuni nu produc geruri prea mari, făcând posibilă existenta castanului comestibil cat si a liliacului salbatic din imprejurimi.

    Statiune balneo-climaterica este este recunoscută pentru izvoarele cu apa tamaduitoare, fiind recomandata pentru diverse afectiuni, mai ales de sistem nervos. De asemenea, apa termala mai este folosita pentru bai cu rol kineto terapeutic. Izvoarele furnizeaza apa pentru tratament cu temperatura de aproximativ 30 de grade Celsius.

    Ştrandul cu apă termală şi teatrul de vară, lacul cu hidrobiciclete, posibilitatea de a face drumeţii în orice anotimp (majoritatea traseelor marcate sunt accesibile şi iarna), pârtiile de săniuş şi ski, recomandă Moneasa ca o staţiune pentru toate anotimpurile.

    Apele termominerale de la Moneasa au fost descoperite încă de pe vremea romanilor, care au construit aici câteva terme. Apele au temperatura de 25-32 de grade Celsius şi sunt bicarbonatate, calcice, magnezice, sodice, cu proprietăţi curative, scrie romani-buni.info

     

  • Staţiunea care a fost denumită Perla României din Munţii Apuseni

    Înconjurata de dealuri împadurite, statiunea Moneasa beneficiaza de un climat cu influente mediteraneene. Astfel, în anotimpul iernii are loc fenomenul de inversiune de temperatura. Aceste invesiuni nu produc geruri prea mari, făcând posibilă existenta castanului comestibil cat si a liliacului salbatic din imprejurimi.

    Statiune balneo-climaterica este este recunoscută pentru izvoarele cu apa tamaduitoare, fiind recomandata pentru diverse afectiuni, mai ales de sistem nervos. De asemenea, apa termala mai este folosita pentru bai cu rol kineto terapeutic. Izvoarele furnizeaza apa pentru tratament cu temperatura de aproximativ 30 de grade Celsius.

    Ştrandul cu apă termală şi teatrul de vară, lacul cu hidrobiciclete, posibilitatea de a face drumeţii în orice anotimp (majoritatea traseelor marcate sunt accesibile şi iarna), pârtiile de săniuş şi ski, recomandă Moneasa ca o staţiune pentru toate anotimpurile.

    Apele termominerale de la Moneasa au fost descoperite încă de pe vremea romanilor, care au construit aici câteva terme. Apele au temperatura de 25-32 de grade Celsius şi sunt bicarbonatate, calcice, magnezice, sodice, cu proprietăţi curative, scrie romani-buni.info

     

  • Perla României din Munţii Apuseni cu ape termominerale bicarbonatate, calcice, magnezice, sodice. Vezi pentru ce sunt bune

    Înconjurata de dealuri împadurite, statiunea Moneasa beneficiaza de un climat cu influente mediteraneene. Astfel, în anotimpul iernii are loc fenomenul de inversiune de temperatura. Aceste invesiuni nu produc geruri prea mari, făcând posibilă existenta castanului comestibil cat si a liliacului salbatic din imprejurimi.

    Statiune balneo-climaterica este este recunoscută pentru izvoarele cu apa tamaduitoare, fiind recomandata pentru diverse afectiuni, mai ales de sistem nervos. De asemenea, apa termala mai este folosita pentru bai cu rol kineto terapeutic. Izvoarele furnizeaza apa pentru tratament cu temperatura de aproximativ 30 de grade Celsius.

    Ştrandul cu apă termală şi teatrul de vară, lacul cu hidrobiciclete, posibilitatea de a face drumeţii în orice anotimp (majoritatea traseelor marcate sunt accesibile şi iarna), pârtiile de săniuş şi ski, recomandă Moneasa ca o staţiune pentru toate anotimpurile.

    Apele termominerale de la Moneasa au fost descoperite încă de pe vremea romanilor, care au construit aici câteva terme. Apele au temperatura de 25-32 de grade Celsius şi sunt bicarbonatate, calcice, magnezice, sodice, cu proprietăţi curative, scrie romani-buni.info

     

  • Perla României din Munţii Apuseni cu ape termominerale bicarbonatate, calcice, magnezice, sodice. Vezi pentru ce sunt bune

    Înconjurata de dealuri împadurite, statiunea Moneasa beneficiaza de un climat cu influente mediteraneene. Astfel, în anotimpul iernii are loc fenomenul de inversiune de temperatura. Aceste invesiuni nu produc geruri prea mari, făcând posibilă existenta castanului comestibil cat si a liliacului salbatic din imprejurimi.

    Statiune balneo-climaterica este este recunoscută pentru izvoarele cu apa tamaduitoare, fiind recomandata pentru diverse afectiuni, mai ales de sistem nervos. De asemenea, apa termala mai este folosita pentru bai cu rol kineto terapeutic. Izvoarele furnizeaza apa pentru tratament cu temperatura de aproximativ 30 de grade Celsius.

    Ştrandul cu apă termală şi teatrul de vară, lacul cu hidrobiciclete, posibilitatea de a face drumeţii în orice anotimp (majoritatea traseelor marcate sunt accesibile şi iarna), pârtiile de săniuş şi ski, recomandă Moneasa ca o staţiune pentru toate anotimpurile.

    Apele termominerale de la Moneasa au fost descoperite încă de pe vremea romanilor, care au construit aici câteva terme. Apele au temperatura de 25-32 de grade Celsius şi sunt bicarbonatate, calcice, magnezice, sodice, cu proprietăţi curative, scrie romani-buni.info

     

  • Locul din România de care statul român şi-a bătut joc. Zeci de mii de străini îl vizitau anual – GALERIE FOTO

    În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.

    Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.

    În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).

    A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.

    Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90  au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.

    Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.

    LOCUL DIN ROMÂNIA CARE I-A ATRAS PE CEI MAI BOGAŢI AUSTRIECI – GALERIE FOTO

  • A găsit o perlă de 34 de kg ce valorează 100 de milioane de dolari. Ce a făcut cu ea este incredibil

    Pescarul a găsit perla într-o scoică uriaşă în urmă cu zece ani pe coasta Insulei Palawan, Filipine. El nu s-a gândit că ar fi valoroasă şi a ţinut-o sub pat drept talisman norocos, scrie Daily Mail

    De fapt perla pescarului este cea mai mare din lume, de cinci ori mai mare decât cea care deţinea recordul până atunci şi descoperirea ei a fost o întâmplare pentru că o parte din casa lui a luat foc şi a fost forţat să-şi mute lucrurile. Pescarul a mers cu perla la un agent de turism din Puerto Princesca care a rămas uimit când a văzut perla de 34 de kg, 66 de cm lungime, 30 de cm.

    “Am fost uimit când a adus-o la noi. Aşteptăm certificările oficiale, dar noi credem că Puerto Princesca va câştiga probabil un alt titlu prestigios, oraşul care are cea mai mare perlă naturală din lume”, a spus Aileen Cynthia Amurao. “O vom păstra în Filipine şi sperăm să atragem mai mulţi turişti”, adaugă Amurao.

  • Acest pescar a găsit o perlă de 34 de kg ce valorează 100 de milioane de dolari acum zece ani. A păstrat-o sub pat drept talisman norocos

    Pescarul a găsit perla într-o scoică uriaşă în urmă cu zece ani pe coasta Insulei Palawan, Filipine. El nu s-a gândit că ar fi valoroasă şi a ţinut-o sub pat drept talisman norocos, scrie Daily Mail

    De fapt perla pescarului este cea mai mare din lume, de cinci ori mai mare decât cea care deţinea recordul până atunci şi descoperirea ei a fost o întâmplare pentru că o parte din casa lui a luat foc şi a fost forţat să-şi mute lucrurile. Pescarul a mers cu perla la un agent de turism din Puerto Princesca care a rămas uimit când a văzut perla de 34 de kg, 66 de cm lungime, 30 de cm.

    “Am fost uimit când a adus-o la noi. Aşteptăm certificările oficiale, dar noi credem că Puerto Princesca va câştiga probabil un alt titlu prestigios, oraşul care are cea mai mare perlă naturală din lume”, a spus Aileen Cynthia Amurao. “O vom păstra în Filipine şi sperăm să atragem mai mulţi turişti”, adaugă Amurao.

  • Cum ajuns să arate staţiunea care pe vremuri era numită de străini “Perla Carpaţilor” – GALERIE FOTO

    În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.

    Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.

    În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).

    A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.

    Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90  au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.

    Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.

    LOCUL DIN ROMÂNIA CARE I-A ATRAS PE CEI MAI BOGAŢI AUSTRIECI – GALERIE FOTO

  • Locul din România de care statul român şi-a bătut joc. Zeci de mii de străini îl vizitau anual – GALERIE FOTO

    În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.

    Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.

    În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).

    A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.

    Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90  au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.

    Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.

    LOCUL DIN ROMÂNIA CARE I-A ATRAS PE CEI MAI BOGAŢI AUSTRIECI – GALERIE FOTO