BusinessMagazin

Tag: performante

  • Cel mai longeviv CEO al unuia dintre principalii creditori europeni deţine una dintre cele mai slabe performanţe posibile: „A sosit momentul ca bancă să îşi regândească strategia”

    CEO-ul Societe Generale Frederic Oudea, cel mai longeviv director executiv al unei bănci majore din Europa, a reuşit să atingă acest prag în ciuda faptului că acţiunile companiei au scăzut cu 75% sub cârma francezului, reprezentând una dintre cele mai slabe performanţe pentru o bancă din Hexagon, scrie Bloomberg.

    Totuşi, creditorii din regiune s-au descurcat mai rău de-a lungul celor 13 ani în care Oudea a condus SocGen, de vreme ce UniCredit, Deutsche Bank şi Santander şi-au schimbat directorii executivi în acest interval de timp.

    Cu 0,24, SocGen are cea mai joasă valoare contabilă (price-to-book value – raportul dintre preţ şi valoarea contabilă) din rândul tuturor băncilor europene, iar investitorii încep să creadă că banca îşi reduce treptat din valoare.

    Chiar dacă unii analişti cred că firma se teme că schimbarea CEO-ului prezintă un risc masiv într-o perioadă de criză, există critici care spun că banca duce lipsă de iniţiativă şi trebuie să ia măsuri drastice dacă vrea să se redreseze.

    „Mă surprinde faptul că Oudea este încă în funcţie. A sosit momentul ca banca să îşi regândească strategia”, spune Peter Hahn, profesor emerit al Institutul pentru Banking şi Finanţe din Londra.

    Oudea a refuzat să comenteze rezultatele, iar preşedintele SocGen Bini Smaghi a dezminţit zvonurile conform cărora boardul se teme de CEO, iar investitorii îl vor în afara companeii.

    În 2015, Oudea a vândut participaţia de 20% la Amundi, care a devenit între timp cel mai mare administrator de investiţii din Europa. Cu o creştere de aproape 48% de la debutul pe bursă, Amundi a ajuns la o valoare de piaţă de 13 miliarde de euro, cu doar 1,6 miliarde sub capitalizarea SocGen.

     

  • Gabriela Stoiţer, Bilka Steel: „Performanţele profesionale au venit în urma implicării şi muncii”

    Gabriela Stoiţer conduce, din 2014, departamentul de marketing şi comunicare al producătorului autohton de acoperişuri Bilka. Din acest rol, gestionează un buget de marketing anual de 1,5 milioane de euro şi este responsabilă de conducerea, execuţia şi comunicarea brandului Bilka, atât la nivel naţional, cât şi european, aceasta din urmă fiind una din cele mai recente provocări. Gabriela Stoiţer îşi descrie parcursul profesional ca fiind firesc, urmând paşii normali ai unei cariere în marketing şi comunicare. Este de părere că performanţele profesionale sunt strâns legate de nivelul de implicare şi de muncă: „Un om de marketing nu poate performa fără susţinerea companiei, şi până la urmă fără bugetele de marketing, oricât de multe calităţi ar avea el”, descrie Stoiţer rolul pe care îl îndeplineşte. Bugetul, strategia şi acţiunile de marketing sunt în strânsă legătură cu strategia şi acţiunile de business şi de vânzări, spune ea, astfel că şi realizările, rezultatele se reflectă în obiectivele de business şi vânzări atinse.  În atribuţiile ei intră şi susţinerea din punctul de vedere al marketingului a celor peste 500 de parteneri ai Bilka pe care îi are la nivel naţional. Planurile ei pe termen lung se leagă de dezvoltarea companiei în continuare: „Noile planuri de dezvoltare ale companiei setează premisele ca şi următorul deceniu să fie unul al creşterilor solide. Cu siguranţă Bilka va fi un jucător relevant la nivel regional şi un brand cu relevanţă la nivel european, cu fabrici în Uniunea Europeană, dar şi în estul Europei. Provocările adevărate abia acum încep”.

    Profilul Gabrielei Stoiţer a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Oglinda fitnessului: cum arată aparatele de gimnastică desprinse parcă din scenarii SF

    Pentru această categorie de oameni există de multă vreme materiale video cu exerciţii ori joculeţe dedicate pentru consolele de gaming. Unul dintre cele mai recente produse destinate lor, scrie CNN, este Forme, un sistem proiectat de designerul şi întreprinzătorul elveţian Yves Behar şi care seamănă cu o oglindă şi se montează pe perete. Forme este prevăzut cu două braţe care se pot folosi pentru exerciţii şi se strâng când nu este nevoie de ele, iar ecranul-oglindă poate afişa tot felul de exerciţii ca şi cum ar fi prezentate de un antrenor personal. Sistemul foloseşte algoritmi de învăţare automată pentru a monitoriza progresul utilizatorului şi a-i oferi acestuia sugestii de îmbunătăţire a performanţelor.

  • Cum a ajuns România să fie una dintre cele mai bune pieţe pentru lanţul de restaurante Subway

    Rezultatele înregistrate anul trecut de lanţul de restaurante cu servire rapidă Subway par să dezvăluie o pasiune comună a românilor cu locuitorii Luxemburgului, Liechtensteinului şi Islandei: sandvişurile. Cum a ajuns piaţa locală să fie una dintre cele mai performante din Europa pentru brandul cu origini americane?

    „Încă de la lansarea Subway în România am ştiut că piaţa locală are un potenţial mare. Există o bază puternică şi vastă de proprietari de afaceri care se pot afilia reţelelor de francize, în toată ţara. În prezent, la 7 ani de la deschiderea primului restaurant Subway în România, ne bucurăm că avem o densitate mare de restaurante în ţară, în comparaţie cu alte pieţe din Europa Centrală şi de Est în care Subway activează. Mai mult, valoarea afacerilor restaurantelor Subway din România se plasează peste media regiunii”, descrie Rumen Radev, business development agent pentru zona Bucureşti-Ilfov al Subway România, rezultatele înregistrate pe piaţa locală. Brandul cu origini americane a intrat pe piaţa din România în 2011 şi a deschis primul restaurant în aprilie 2012. De atunci, lanţul de restaurante cu servire rapidă a crescut până la 40 de unităţi pe piaţa locală, iar potrivit celor mai recente informaţii comunicate de reprezentanţii companiei, aceasta a devenit una dintre cele mai profitabile la nivel european, cu un număr de vizitatori care depăşeşte cu 74% media restaurantelor din celelalte pieţe ale Europei. Totodată, valoarea bonului mediu în restaurantele Subway din România a crescut cu aproximativ 14%. Astfel, în 2019, restaurantele Subway şi-au crescut afacerile, în medie, cu 18% faţă de anul anterior, în timp ce profitul brut a înregistrat un avans de 25% în perioada analizată. „2019 a fost un an excepţional pentru Subway: profitul a crescut semnificativ, stimulat de creşterea cererii pentru produsele noastre, dar şi de implementarea unui nou design în restaurantele noastre, atractiv şi prietenos cu clienţii. Avem cea mai bună şi cea mai profitabilă piaţă din Europa Centrală şi de Est şi una dintre cele mai profitabile din Europa, clasându-se pe locul 4 după Islanda, Luxemburg şi Liechtenstein. În medie, profitul înregistrat în restaurantele româneşti a crescut cu 99% faţă de media europeană”, a spus Rumen Radev într-un comunicat de presă. Reprezentanţii companiei sunt discreţi însă în ceea ce priveşte valoarea veniturilor cumulate înregistrate de Subway prin francizele deschise pe piaţa locală.
    În ceea ce priveşte investiţiile, Radev spune că acestea pornesc de la circa 120.000 de euro. „În general, investiţiile într-un restaurant se plasează în jurul sumei de 120.000 euro, sumă care include echipamentul şi tot ceea ce trebuie să plătească proprietarul afacerii francizate tuturor părţilor implicate înainte de deschidere. Desigur, există şi situaţii în care investiţia poate creşte. Este cazul restaurantelor de dimensiuni mari sau al celor care au drive-thru”, descrie Rumen Radev investiţiile necesare deschiderii unei francize Subway. Apoi, spune el, un restaurant Subway funcţionează destul de simplu, în contextul în care procesul de pregătire pentru un meniu sau produs Subway nu implică gătirea sau prăjirea vreunui ingredient. După deschiderea restaurantului, timpul necesar pentru recuperarea investiţiei variază de la un restaurant la altul, potrivit lui Radev, în contextul în care „operaţiunile şi funcţionarea optimă a acestuia depind, în cea mai mare măsură, de proprietarul afacerii francizate”. „Subway le cere viitorilor proprietari de afaceri francizate un plan de afaceri bine fundamentat şi amănunţit. Acest plan cuprinde estimări ale momentelor în care restaurantul va atinge pragul de rentabilitate, îşi va recupera investiţia sau va genera profit”, explică reprezentantul Subway. În funcţie de aceste rezultate, factorii de decizie din cadrul companiei Subway acceptă sau nu intrarea respectivei afaceri în cadrul francizei. „În acest mod minimizăm potenţialele riscuri”, spune el. Francizele din industria HoReCa sunt printre cele mai atrăgătoare pentru antreprenorii români dornici să îşi deschidă o afacere la cheie; or Rumen Radev consideră că aceasta ţine de o oarecare familiaritate a oamenilor faţă de genul acesta de afaceri. „Credem că în general oamenii tind să aleagă lucrurile care le sunt familiare şi despre care au cele mai multe informaţii şi cunoştinţe. Iar domeniul HoReCa este unul cu care cochetăm cu toţii în diferite momente şi despre care reuşim să avem cele mai multe cunoştinţe. Ştim cum ne dorim să arate o locaţie, cum ne dorim să fim întâmpinaţi, ştim cum vrem să arate mâncarea pe care o primim şi ştim că vrem să fim lăsaţi să decidem ce mâncăm conform preferinţelor noastre. Deci ne putem imagina cu uşurinţă cum ar fi să deţinem un restaurant, dar nu ne putem imagina cum ar fi să deţinem o sucursală a unei bănci, de exemplu”, explică reprezentantul Subway. Potrivit lui, acesta este unul dintre motivele pentru care francizele din industria HoReCa sunt printre primele care intră pe noi pieţe. „Şi sunt destul de multe. Conform studiilor de specialitate, ştim că există în jur de 10.000 de concepte active de franciză în Europa. În final totul se rezumă la disponibilitatea companiilor de a se extinde în afara pieţei interne. Şi nu toate companiile sunt pregătite sau au drept scop extinderea pe pieţe externe. Dar România este o piaţă cu potenţial ridicat, românii sunt activi şi au antreprenoriatul în suflet, astfel încât tot mai multe concepte de franciză aleg să intre pe această piaţă”, conchide Rumen Radev.
    Potrivit reprezentanţilor companiei, aceasta plănuieşte să se extindă în continuare în România, atât prin deschiderea unor restaurante noi, cât şi prin optimizarea celor existente, prin remodelarea lor sub un nou concept.

    Sandivşuri în familie, de 55 de ani
    Compania Subway a fost fondată în urmă cu aproximativ 55 de ani, de către Fred DeLuca, antreprenor care avea pe atunci doar 17 ani, şi prietenul său de familie, dr. Peter Buck. În 1965, DeLuca a împrumutat 1.000 de dolari de la prietenul său Peter Buck cu intenţia de a strânge bani pentru colegiu. DeLuca voia să studieze medicina şi a pornit un o mică afacere de tip fast-food pentru a putea suporta costurile studiilor. Compania a crescut constant, iar în prezent este cel mai mare vânzător de sandvişuri din Statele Unite, care generează pe piaţa americană venituri de peste 10,4 miliarde de dolari. Compania este şi acum o afacere de familie, dar care lucrează cu aproximativ 21.000 de francizaţi.

  • Noua ispită a investitorilor pe piaţa din SUA: Sectorul de biotehnologie

    Investitorul Dixon Boardman, un veteran al industriei fondurilor de investiţi, lansează un fond dedicat companiilor de biotehnologie într-o încercare de a capitaliza unul dintre cele mai performante sectoare ale burselor americane, potrivit FT.

    Boardman, care a înfiinţat Optima Fund Management în 1988, plănuieşte să lanseze un fond prin care să investească într-un coş de cinci fonduri de hedging dedicate sectorului de biotehnologie.

    Decizia vine în contextul în care sectorul de biotehnologie din componenţa S&P s-a dublat din februarie 2016 până în prezent. Printre companiile din acest sector se numără companii care au beneficiat de atenţia pieţei de fuziuni şi achiziţii, un astfel de exemplu fiind Array BioPharma, care a fost achiziţionată anul trecut de Pfizer într-o tranzacţie de 11,4 miliarde dolari. În acelaşi timp, sectorul este împânzit şi de companii mai mici şi neprofitabile.

    „Cred că sectorul de biotehnologie este o zonă extrem de dinamică, care a câştigat mult potenţial de creştere, în care evaluările companiilor sunt rezonabile, cererea creşte şi în care FDA-ul (autoritatea de supraveghere în sectorul farma şi cel de alimente – n.r.) a început să emită mai multe aprobări în ultimii ani (…) Nu este foarte diferit de locul în care era sectorul de tehnologie din SUA la mijlocul anilor 90”, spune Dixon Boardman, 74 ani.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • Noua ispită a investitorilor pe piaţa din SUA: Sectorul de biotehnologie

    Investitorul Dixon Boardman, un veteran al industriei fondurilor de investiţi, lansează un fond dedicat companiilor de biotehnologie într-o încercare de a capitaliza unul dintre cele mai performante sectoare ale burselor americane, potrivit FT.

    Boardman, care a înfiinţat Optima Fund Management în 1988, plănuieşte să lanseze un fond prin care să investească într-un coş de cinci fonduri de hedging dedicate sectorului de biotehnologie.

    Decizia vine în contextul în care sectorul de biotehnologie din componenţa S&P s-a dublat din februarie 2016 până în prezent. Printre companiile din acest sector se numără companii care au beneficiat de atenţia pieţei de fuziuni şi achiziţii, un astfel de exemplu fiind Array BioPharma, care a fost achiziţionată anul trecut de Pfizer într-o tranzacţie de 11,4 miliarde dolari. În acelaşi timp, sectorul este împânzit şi de companii mai mici şi neprofitabile.

    „Cred că sectorul de biotehnologie este o zonă extrem de dinamică, care a câştigat mult potenţial de creştere, în care evaluările companiilor sunt rezonabile, cererea creşte şi în care FDA-ul (autoritatea de supraveghere în sectorul farma şi cel de alimente – n.r.) a început să emită mai multe aprobări în ultimii ani (…) Nu este foarte diferit de locul în care era sectorul de tehnologie din SUA la mijlocul anilor 90”, spune Dixon Boardman, 74 ani.

    Fondul dedicat sectorului de biotehnologie ar reprezenta prima lansare a lui Boardman de când şi-a vândut businessul – care gestionează active de 2 miliarde de dolari, în comparaţie cu momentul de vârf pre-criză când gestiona 6 miliarde dolari – către trustul familiei Forbes anul trecut. Totuşi, chiar şi după vânzare, Boardman a rămas directorul executiv al companiei.

     

     

     

  • Ce investiţie aţi ratat la bursa românească în 2018. Mai aveţi o şansă în 2019

    Cei care au rămas „loiali” investiţiei la Nuclearelectrica au de la începutul anului 2017 şi până în prezent un randament de circa 110%, iar cei care au intrat în acţionariat în prima şedinţă de tranzacţionare din 2018 sunt pe plus cu 48%.

    Puţini investitori ar fi crezut la începutul anului 2018 că acesta avea să fie anul în care Nuclearelectrica se va poziţiona pentru al doilea an consecutiv în topul celor mai performante acţiuni de la bursa de la Bucureşti din rândul companiilor mari. Şi mai puţini au crezut că producătorul de energie nucleară va fi în 2018, ca şi în 2017, compania care îşi recompensează acţionarii cu cel mai ridicat randament din cele mai căutate acţiuni de la bursă. 
    Cei care au rămas „loiali” investiţiei la Nuclearelectrica au de la începutul anului 2017 şi până în prezent un randament de circa 110%, iar cei care au intrat în acţionariat în prima şedinţă de tranzacţionare din 2018 sunt pe plus cu 48%. Spre comparaţie, bursa românească a urcat cu 20% de la începutului anului 2018, evoluţie reflectată prin prisma indicelui care măsoară şi dividendele plătite de companiile din prima ligă bursieră.
    Unii brokeri consideră însă că timpul nu este pierdut şi că Nuclearelectrica are şanse mari să fie din nou, pentru al treilea an consecutiv, în topul celor mai mari randamente de la bursă.
    „Nuclearelectrica (SNN) este pe locul doi în acest top (al randamentelor estimate pentru 2019 – n.red.) la foarte mică distanţă de BRD. Există şanse bune ca rezultatele din ultimul trimestru al anului să producă o schimbare în contextul creşterii preţului la energie şi astfel Nuclearelectrica să fie compania cu cel mai mare randament al dividendului în 2019 din rândul emitenţilor mari. Şi aici am considerat că rezultatele financiare îşi vor păstra dinamica”, spun brokerii de la Prime Transaction.
    Analiştii de la Tradeville notează că Nuclearelectrica ar putea fi cea mai generoasă companie de stat cu investitorii de la bursă în 2019 şi estimează un dividend brut de 1,41 lei pe acţiune şi în contextul unui profit net estimat mai mare în acest an faţă de 2017.
    Spre comparaţie, brokerii de la Prime Transaction estimează un dividend de 1,29 lei pe unitate. Ambele ipoteze iau în calcul distribuirea a 90% din profitul net realizat în 2018.

    De ce merge Nuclearelectrica atât de bine
    Pe lângă faptul că Nuclearelectrica a raportat rezultate îmbunătăţite în 2018 faţă de anul precedent, o mare parte a randamentului vine şi din „foamea” de bani a statului în contextul în care 90% din profitul realizat anul trecut s-a îndreptat spre investitori. Iar statul a cerut dividende suplimentare în această toamnă de la companiile din subordine, cel mai mare randament fiind întâlnit în cazul Nuclearelectrica, circa 15% la preţurile curente de tranzacţionare.
    Solicitări de dividende suplimentare au fost făcute şi la Romgaz, Transgaz, Transelectrica, ceea ce a dus bursa de la Bucureşti la maximele istorice prin prisma indicelui BET-TR, care urmăreşte şi dividendele plătite de companiile din prima ligă bursieră.
    „Aşa cum ne aşteptam, în urma acestor solicitări de dividende suplimentare, piaţa de la Bucureşti s-a dezgheţat. Anumite companii au avut evoluţii impresionante în ultimele două săptămâni, cum ar fi Nuclearelectrica, care a sărit din grafic şi părea chiar să se apropie de rezistenţa de la 10 lei pe acţiune şi apoi să se îndrepte spre nivelurile de la listare”, spune Georgiana Androne, senior broker în cadrul Tradeville.
    Pentru anul următor, analiştii societăţii de brokeraj estimează o uşoară creştere a profitului Nuclearelectrica în contextul creşterii preţurilor din piaţa de energie din ultima perioadă.

  • Mircea Turdean, director general / Farmec Cluj: “Un angajat sau manager este evaluat după performanţele obţinute, nu după numele pe care îl poartă”

    Carte de vizită
    ¶ De formaţie inginer, Mircea Turdean şi-a început cariera în cadrul Farmec în urmă cu două decenii şi jumătate, pe partea de cercetare, şi a preluat  conducerea companiei în anul 2010
    ¶ Este absolvent al Facultăţii de Tehnologie Chimică din Cluj-Napoca şi al unor cursuri în cadrul Open University Business School din Marea Britanie
    ¶ Povestea Farmec a început în 1889, odată cu înfiinţarea laboratoarelor Molnar Moser, la Budapesta; în 1943 un laborator numit Mol-Mos s-a desprins din acest lanţ şi a început să-şi desfăşoare activitatea în Cluj-Napoca
    ¶ În 1967, Liviu Turdean, tatăl lui Mircea Turdean, a devenit directorul fabricii şi a pus umărul la ascensiunea brandului Gerovital, cel mai puternic din portofoliul Farmec
    ¶ Cu o istorie de 129 de ani, Farmec Cluj este principalul producător român de cosmetice, un business cu afaceri de peste 214 milioane de lei

  • Grigore Horoi, preşedinte Agricola: “Cea mai mare realizare din carieră este faptul că am reuşit cu echipa pe care o conduc să manageriez într-un chip inspirat perioada crizei.” – VIDEO

    Nu contează admiraţia, mă simt foarte responsabil pentru oamenii care au speranţa unui loc de muncă, într-o zonă unde ofertele nu sunt foarte generoase. Sunt responsabil pentru familia mea pe care nu vreau să o dezamăgesc. Prima dată când am fost numit director pe subsidiarele grupului Agricola, îmi doream să rezist pe acea poziţie măcar un an, ca să mă pot lăuda copiilor şi nepoţilor mei că am fost şi eu director. Slavă Domnului, au trecut foarte mulţi ani de atunci şi sper să mai fie şi alţii. Cea mai mare realizare din carieră este faptul că am reuşit cu echipa pe care o conduc să manageriez într-un chip inspirat perioada crizei. Noi am transformat acel pericol într-o oportunitate.
    Am făcut împreună cu echipa alegeri strategice. Am mers pe strategie de diferenţiere. Noi venim cu un produse care să răspundă aşteptărilor.

    Îmi place să călătoresc în toate locurile pe care nu le-am văzut. Din păcate, mai mult îmi petrec timpul în vacanţe în afara ţării. Râvnesc să petrec timpul în România. Îmi place sportul, dar din păcate, din cauza unor afecţiuni fizice, nu prea mai pot juca chiar toate sporturile care îmi plăceau, dar joc ping-pong.

  • iTech Transilvania by ARIES Transilvania, singurul cluster IT din Sud-Estul Europei certificat Gold Label pentru Excelenţă

    „Distincţia recunoaşte performanţele sectorului IT românesc în context global şi, în acelaşi timp, ne susţine procesul de expansiune al clusterului, facilitând mai multe contacte între mediul de business şi cel academic, precum şi creşterea interacţiunilor între mediul economic şi administraţiile locale din regiune”, spune Bianca Muntean, manager iTech Transilvania Cluster.

    Distincţia a fost oferită la finalul lunii septembrie de Secretariatul European pentru Analiza Clusterelor, parte a European Cluster Excellence Initiative (ECEI), entitate fondată de Comisia Europeană, în 2009. 

    Acest certificat, acordat unei comunităţi de IT regionale, vine la 15 ani de la iniţierea primelor discuţii despre oportunitatea clusterelor de IT în zona Transilvaniei. Certificarea Gold Label reprezintă recunoaşterea eforturilor depuse de către membrii clusterului iTech Transilvania, precum şi de către fiecare companie de IT înfiinţată în Cluj-Napoca şi în regiunea Transilvaniei  de-a lungul timpului, la care se adaugă universităţiile şi administraţiile locale.

    iTech Transilvania Cluster are 83 de membri: companii, universităţi, autorităţi publice locale. Sunt incluse 71 de companii, cu o cifră de afaceri totală de peste 210 milioane de euro şi peste 5.000 de angajaţi

    Distincţia, cea mai importantă la nivel european, este un certificat de excelenţă pentru managementul clusterului, obţinut în urma derulării unui audit, în cursul lunii mai 2018. Auditul a vizat analizarea structurii executive a asociaţiei, a managementului acesteia şi implicarea în diverse activităţi şi proiecte. Totodată, au fost auditate procesele organizaţionale care şi-au propus să aibă ca efect îmbunătăţirea performanţelor clusterului şi a membrilor săi.

    În vederea obţinerii acestei certificări, au fost evaluaţi 31 de indicatori care au luat în calcul structura clusterului, modelul de guvernanţă, finanţarea, strategia, serviciile şi recunoaşterea naţională şi internaţională.