Un montaj care face parte dintr-un curs intitulat Operaţiuni Speciale Avansate pentru Combaterea Terorismului. Filmul se numeşte Megaoraşe, viitorul urban şi complexitatea evoluţiei. Dincolo de titlurile pompoase de şcoli, cursuri şi titlul filmului în sine, naratorul spune că va fi îngrozitor, iar ilustraţia ne arată acelaşi coşmar.
IATĂ AICI FILMULEŢUL DESPRE CÂT DE RĂU SE VA TRANSFORMA LUMEA ÎN 2030
Filmul se va axa pe cazul editorului Ben Bradlee de la Washington Post şi a publisher-ului Katharine Graham care au provocat guvernul american asupra dreptului de a scrie despre un set de documente controversate din 1971 despre implicarea militară şi politică aSUA în Vietnam în perioada 1945-1967 . Hanks va juca rolul lui Bradlee, iar Streep pe cel al lui Graham.
Documentele respective se axau asupra unui studiu secret care dezvăluia informaţii noi despre războiul din Vietnam. Bradlee şi Graham au fost implicaţi ulterior în mai multe procese din cauza încercărilor lor în timt ce analistul militar şi avertizorul Daniel Ellsberg a fost arestat şi acuzat de conspiraţie şi spionaj.
Spielberg a suferit în 2016 un rateu în privinţa încasărilor de la asaptarea de anul trecut a romanului lui Roald Dahl, “The BFG”, dar are mai multe filme în pregătire. El se află în procesul de post-producţie a thrillerului SF “Ready Player One” şi în pre-producţie a dramei de secol XIX, “The Kidnapping of Edgardo Mortara”, în care va juca Mark Rylance în rolul lui Papa Pius IX.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Site-ul The Intercept a pus “mâna” pe un video montat de Pentagon pentru Şcoala pentru Operaţiuni Speciale. Un montaj care face parte dintr-un curs intitulat Operaţiuni Speciale Avansate pentru Combaterea Terorismului. Filmul se numeşte Megaoraşe, viitorul urban şi complexitatea evoluţiei. Dincolo de titlurile pompoase de şcoli, cursuri şi titlul filmului în sine, naratorul spune că va fi îngrozitor, iar ilustraţia ne arată acelaşi coşmar.
Statele Unite şi Ucraina au încheiat un acord de cooperare în privinţa tehnologiei de apărare şi oferirea de asistenţă în operaţiunea de consolidare a forţelor militare ucrainene, a anunţat Departamentul american al Apărării, citat de Reuters online.
Secretarul american al Apărării, Ash Carter şi Ministrul Apărării din Ucraina, Stepan Poltorak, au semnat un acord în cadrul unei întrevederi care a avut loc la Londra.
Carter a spus despre acord că este “foarte, foarte important” pentru că va oferi Ucrainei capacitatea de a-şi apăra teritoriul. Oficialul american nu a sugerat că acest acord va modifica rolul de asistenţă al Statelor Unite, care a fost acela de a se concentra asupra oferirii de sprijin defensiv.
În urma acestui acord, fostul general american John Abizaid a fost numit Consilier pentru Probleme de Apărare al Ucrainei, cu rolul de a ajuta autorităţile de la Kiev în implementarea reformelor în domeniul militar.
“Mă aştept să efectuăm mai multe raiduri de acest tip”, a declarat el vineri, într-o conferinţă de presă la Pentagon.
Această operaţiune a permis “salvarea vieţii” a 70 de deţinuţi şi culegerea unor “informaţii preţioase”, a subliniat el.
Operaţiunea, în care a fost ucis un militar american, diferă de modul de acţiune obişnuit al forţelor americane în Irak, al căror rol este să consilieze şi să asiste forţe locale, şi nu să participe la lupte.
Acest tip de operaţiune “nu înseamnă” că Statele Unite intră într-o “misiune de luptă” în Irak, ci este vorba doar de “continuarea misiunii noastre de consiliere şi asistenţă” acordate forţelor irakiene, a dat el asigurări.
“Atunci când vom avea ocazii să efectuăm acţiuni cu scopul de a face campania să avanseze în mod eficient” împotriva grupării Statul islamic, “nu le vom ocoli”, a adăugat el.
Departamentul Apărării a decis, în plus, să adune toate operaţiunile împotriva Statului Islamic, atât în Siria, cât şi în Irak, sub autoritatea unui singur general, faţă de trei câţi erau înainte.
Este vorba despre generalul Sean B. MacFarland, care a devenit cunoscut participând, în Irak, la cooptarea sunniţilor prin intermediul unui ajutor pe care Statele Unite îl acordă acelor grupări irakiene sunnite care doresc să lupte împotriva jihadiţtilor începând din 2007.
Forţele americane şi kurde au luat cu asalt, joi, o închisoare a grupării Statului Islamic, în nordul Irakului, şi au eliberat aproape 70 de deţinuţi, cu preţul vieţii unui american.
Este vorba despre primul militar american ucis în luptă în Irak din 2011 încoace. Victima a fost identificată drept sergent-major Joshua Wheeler, un membru de elită al forţelor speciale americane, decorat în mai multe rânduri.
Interceptarea a avut loc pe 15 septembrie, la aproximativ 130 de kilometri est de Peninsula Shandong, la Marea Galbenă, şi a implicat un avion american de recunoaştere de tip RC-135, a declarat marţi Peter Cook, un purtător de cuvânt al Pentagonului.
“Pilotul a raportat că aeronava chineză a trecut prin faţa botului (avionului american) în mod periculos”, a spus Cook. “Nu există niciun indiciu că a fost aproape o coliziune”, a adăugat el.
Departamentul Apărării analizează raportul incidentului, a precizat Cook.
Interceptarea de săptămâna trecută a diferit de un incident din august 2014, în care un avion chinez de război a zburat la 7-10 metri de un avion de patrulare al Marinei americane şi a efectuat un looping în jurul acestuia, a precizat purtătorul de cuvânt al Pentagonului.
Însă este ultimul dintr-o serie de gesturi ale Chinei, percepute ca o afirmare a ambiţiei expansiunii sale militare. Cinci nave aparţinând Marinei chineze au intrat la începutul acestei luni în Marea Bering, în largul coastelor Alaskăi, în timp ce preşedintele Barack Obama efectua o vizită în acest stat american.
Senatorul american John McCain a apreciat marţi, citat într-un comunicat, că interceptarea de săptămâna trecută se înscrie într-un “model de comportament agresiv în regiunea Asia-Pacific” din partea Chinei.
Faptul că “acest zbor a avut loc în timpul negocierii regulilor cu privire la întâlnirile în spaţiul aerian şi cu doar o săptămână înaintea sosirii preşedintelui Xi Jinping în Statele Unite ridică întrebări suplimentare despre intenţiile Chinei şi reacţia administraţiei Obama de până acum”, apreciază McCain.
Pe agenda vizitei lui Xi Jinping figurează, între altele, întâlniri cu oameni de afaceri americani inflluenţi, un dineu oficial la Casa Albă şi un discurs la ONU.
Şeful statului chinez efectuează această vizită în Statele Unite în contextul unor tensiuni în relaţiile chinezo-americane cu privire la dispute teritoriale din Marea Chinei de Sud, acţiuni de spionaj cibernetic imputate unor actori chinezi şi cu privire la politicile economice ale Beijingului.
Agenţia de protecţie a Pentagonului este una dintre instituţiile care au primit mostre suspecte de antrax expediate de Armata SUA. Aceste mostre urmează să fie testate pentru a se stabili dacă conţin bacterii vii sau inactive, relatează CNN.
Poliţia Pentagonului a primit un lot de eşantioane de antrax care trebuia să conţină bacterii inactive. Departamentul Apărării nu a dezvăluit dacă mostrele au fost aduse în clădirea Pentagonului sau în zonele exterioare.
Antraxul urma să fie folosit pentru a calibra senzorii de la Pentagon folosiţi pentru a detecta agenţii chimici sau biologici, au declarat doi oficiali din domeniul apărării.
La câteva zile după dezvăluirile conform cărora un laborator al Departamentului Apărării a expediat în mod neglijent eşantioane de antrax în 12 state americane, Canada, Australia şi la baza aeriană Osan din Coreea de Sud, Pentagonul nu a reuşit să clarifice situaţia şi să anunţe public rezultatele anchetei.
Până în prezent un singur laborator din Maryland a anunţat că a primit bacterii vii de antrax, iar Pentagonul şi Centrul pentru Controlul şi Prevenirea bolilor trebuie să analizeze 30 de loturi de antrax expediate către laboratoare private şi agenţii guvernamentale din 12 state americane, precum şi în Canada, Australia şi Coreea de Sud.
Oficialii americani insistă că nu există niciun pericol pentru sănătatea publică, pentru că toate transporturile de antrax s-au efectuat cu respectarea măsurilor de siguranţă. Aceste măsuri, însă, sunt mai puţin stricte în cazul bacteriilor inactive.
Oficialii de la Pentagon au recunoscut luni că un ofiţer, care a oferit reporterilor informaţii sub acoperirea anonimatului, a făcut această greşeală. Politica Pentagonului este să discute despre sprijinul acordat de alte ţări în operaţiunile sale împotriva extremiştilor din Irak şi Siria doar după ce statele respective anunţă public aceste contribuţii. În cazul Iordaniei, acest lucru nu s-a întâmplat, a precizat un oficial din Departamentul Apărării.
“Oficialul fie a făcut o greşeală, fie a dat informaţii intenţionat pentru a pune planurile administraţiei privind Siria într-o lumină mai bună, într-o încercare de a respinge criticile conform cărora administraţia a ratat eforturile de a ajuta rebelii sirieni“, a apreciat James Phillips, analist de securitate naţională la The Heritage Foundation.
Ultima scurgere de informaţii intervine în contextul în care administraţia Barack Obama este criticată deja pentru că a dezvăluit prea multe detalii despre un plan militar de recucerire a oraşului irakian Mosul, controlat de gruparea Stat Islamic, la o conferinţă a Pentagonului de săptămâna trecută.
În cadrul aceleiaşi conferinţe a fost dezvăluită informaţia potrivit căreia Iordania ar fi dispusă să antreneze rebelii sirieni, iar centrul de antrenament ar urma să fie pregătit înaintea celor din alte ţări implicate în acest plan. Pentru a ascunde această greşeală, Pentagonul a eliminat orice referire la Iordania din transcrierea conferinţei.
Iordania, un aliat important al Statelor Unite, ar putea fi expusă la ameninţări în urma acestei greşeli. Ambasada iordaniană la Washington nu a răspuns la cererile de comentarii pe această temă.
Carter, în vârstă de 60 de ani, a fost numărul doi al Pentagonului în perioada 2011-2013.
Abilităţile sale şi cunoaşterea fină a Pentagonului ar trebui să constituie un atu, în cazul în care acesta va fi confirmat de Senat şi va prelua funcţia de secretar al Apărării la începutul anului viitor.
“Domnul Ashton Carter este respectat atât de republicani, cât şi de democraţi; în plus, el este iubit de femeile şi bărbaţii în uniformă”, a apreciat preşedintele Obama, argumentând alegerea sa.
Cu toate acestea, chiar şi cei mai puternici susţinători ai lui Carter se tem că inteligenţa şi capacităţile lui nu-i vor garanta o influenţă semnificativă în dezbaterile majore cu oficialii de la Casa Albă, care au întreţinut relaţii dificile cu predecesorii săi, notează The Guardian.
Fizician şi fost profesor la Harvard care a manifestat interes faţă de securitatea cibernetică şi oprirea proliferării armelor de distrugere în masă, Carter urmează să-şi găsească un loc în cadrul unei administraţii unde puterea pare a fi concentrată în mâinilie unui grup foarte restrâns.
“Sper că el înţelege bine că va avea probabil o influenţă limitată asupra persoanelor din apropierea preşedintelui, care controlează vizibil procesul de luare a deciziilor”, a afirmat ironic senatorul republican John McCain, apreciind totuşi că Ashton Carter este “extrem de competent şi are o experienţă solidă”.
Acceptând nominalizarea sa în timpul unei ceremonii scurte la Casa Albă, acest fost oficial din domeniul Apărării a declarat că va da dovadă de sinceritate şi deschidere în relaţiile cu preşedintele american.
În trecut, Carter a demonstrat însă dorinţa de a miza pe poziţii divergente. În 2006, pentru a preveni dezvoltarea de către Phenian a unei arme nucleare capabile să lovească SUA, el şi fostul Secretarul Apărării William J. Perry au îndemnat Washingtonul să folosească rachete de croazieră pentru a distruge rachete nord-coreene cu rază lungă de acţiune.
Pe lista priorităţilor acestui fost oficial din Departamentul Apărării va figura, în special, lupta împotriva grupării Stat Islamic (SI) în Irak şi Siria.