„În acest sens există şi două iniţiative parlamentare. Vom merge mai departe”, a spus ministrul.
Anunţată anterior, nici măsura reducerii sporului de 15% pentru condiţii grele şi vătămătoare pe care îl primeau angajaţii din instituţiile de stat. Autorităţile au constatat că existau instituţii unde angajaţii primeau acest spor pentru că aerul din Bucureşti este poluat. Măsura nu ar fi afectat medicii, profesorii, poliţiştii sau magistraţii.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Vicepreşedintele PSD Gabriel Zetea consideră că impozitarea pensiilor speciale este o măsură de justiţie socială care nu vizează obţinerea de venituri suplimentare la stat. El spune că anumite pensii din ţară sunt mai mari decât salariile unor directori de bancă din străinătate.
Potrivit unui comunicat al PSD Maramureş transmis, vineri, majoritatea populaţiei a resimţit o puternică injustiţie socială văzând cât de mari sunt pensiile unor lucrători în serviciile secrete, magistraţi, militari, poliţişti, politicieni.
„Impozitarea pensiilor speciale este o măsură de justiţie socială şi nu vizează obţinerea de venituri suplimentare la stat. Suma obţinută din această măsură este infimă, dar măsura în sine aduce echitate între cei care au pensii ocupaţionale şi cei care au pensii bazate pe contributivitate. Majoritatea populaţiei a resimţit o puternică injustiţie socială când a văzut cât de mari sunt pensiile unor categorii profesionale pentru care pensia nu se bazează pe contributivitate, respectiv lucrători în serviciile secrete, magistraţi, militari, poliţişti, politicieni”, a spus Zetea.
Senatorul PSD Liviu Pop a depus la Senat un proiect de lege pentru modificarea şi completarea articolului 101 din Legea nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal.
Conform proiectului, se aplică un impozit de 10% pe pensiile lunare de până în 10.000 de lei.
“Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 10% asupra venitului impozabil de până la 10.000 lei lunar din pensii”, arată actul normativ.
Textul legsilativ în vigoare arată că “impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii”.
De asemenea, “pentru venitul impozabil de peste 10.000 lei lunar din pensii se aplică o cotă de impunere de 90%”.
Senatorul social-democrat consideră necesară aplicării supraimpozitării “pensiilor mari” deoarece există o discrepanţă “foarte mare” între pensiile medii de 1.150 de lei şi alte categorii precum pensiile de serviciu, care pot ajunge până la 73.890 de lei.
“Având în vedere faptul că în România există o discrepanţă foarte mare între pensiile din sistemul public de pensii, care sunt în medie la un nivel de 1150 de lei, comunicat pentru luna martie 2019 şi alte categorii de pensii, în special pensiile de serviciu, care depăşesc praguri de bun simţ ale veniturilor, ajungând la cuantumuri astronomicer de câteva zeci de mii de lei sau chiar mai mult, până la suma de 73.890 de lei, bani pe care îi primeşte, conform informaţiilor publice, un fost magistrat, suma din care impozitul reţinut este de doar 7.189 de lei, considerăm necesar să aplicăm o supraimpozitare a pensiilor mari”, arată expunerea de motive înscrisă la Senat.
Iniţiativa legislativă, depusă în luna aprilie, a fost trimisă pentru raport, joi, la trei comisii parlamentare din Senat: Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital; Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi; Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Acestea au termen prima parte a lunii septembrie pentru a emite raport pe actul normativ.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
“Peste două zile, va fi o discuţie cu toate structurile asociative pentru rectificarea din 2019. Au fost câteva măsuri convenite în CEx. În primul rând, este vorba de ceea ce solicită românii, subiectul legat de pensiile speciale. Credem că a o variantă normală ar fi aceea de a plafona la un nivel stabilit, un plafon de 10.000 lei, iar ce depăşeşte această sumă să fie aplicată o taxă de solidaritate. Credem că e o abordare corectă şi logică”, a anunţat ministrul Finanţelor, după şedinţa Comitetul Executiv Naţional PSD.
Eurgen Teodorovici a precuzat că oricum actul normativ, după ce va fi adoptat de Guvern, va ajunge la Parlament, “unde se va vedea varianta agreată”.
Ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici analizează măsurile pe care trebuie să le aplice pentru a scădea deficitul bugetului de stat la 3% din PIB, limita acceptabilă conform normelor UE. Acestea vor fi anunţate la sfârşitul lunii iulie, odată cu rectificarea bugetară, au explicat sursele citate.
Astfel, din cei 11 miliarde de lei, care reprezintă deficitul bugetar actual, ministrul Finanţelor plănuieşte tăierea a 7 miliarde de lei din cheltuielile Guvernului, pentru a se încadra în ţinta de deficit de 3%, adică 4 miliarde de lei, conform surselor social-democrate.
Una dintre măsurile luate în considerare de Executiv pentru reducerea deficitului bugetar este impozitarea progresivă a pensiilor speciale, conform surselor menţionate.
De asemenea, Guvernul ar putea tăia finanţarea pentru programe cu măsuri sociale. Unul dintre acestea ar putea fi cel cunoscut drept “Primul Ghiozdan”, prin care copii din clasa I şi clasa pregătitoare ar trebui să primească un ghizodan cu rechizite. Pentru a implementa programul, Ministerul Educaţiei a avut alocat în bugetul pe 2019 peste 9.300.000 lei.
Deputatul PNL Valeria Schelean a reclamat, miercuri, în plenul Camerei Deputaţilor, că legea pensiilor nu a fost pusă în acord, în comisii, cu decizia Curţii Constituţionale.
“Nici cu ocazia reexaminării legii după decizia CCR, actuala majoritate parlamentară nu a vrut să adopte o soluţie legislativă care să garanteze în mod real respectarea dreptului la pensie şi al dreptului la proprietate privată. CCR a declarat neconstituţională legea pensiilor, întrucât formula folosită pentru a materializa dreptul la pensie este complet neclară şi permite arbitrariul. Dispoziţiile CCR nu au fost transpuse în acest proiect de lege”, a declarat liberalul.
Deputatul USR Cristian Seidler a acuzat PSD, iniţiatorii legii pensiilor, că vor să “storcă voturi de la pensionari”.
“Această lege este o farsă. Să-ţi propui creşterea punctului de pensie cu 40% cu doar trei luni înaintea alegerilor parlamentare din 2020 în scopuri evident politice a fondului pensii. Pretindeţi că era în programul de guvernare, deşi nu era în forma aceasta. Bani nu există, că Lia Olguţa Vasilescu arată în expunerea de motive se arată că această lege doar în anul curent are un impact negativ de 8,5 miliarde lei, bani pe care nu i-aţi prevăzut în legea asigurărilor sociale. Să folosiţi fondul de pensii cu scopul de a stoarce voturi de la pensiuonari este imoral. Nu poţi pretinde că reformezi sistemul de pensii, dar să păstrezi pensiile speciale. (…) Nu vă mai satură Dumnezeu de pensii speciale”, a afirmat Seidler.
“Când doamna Olguţa vrea să vină să se prezinte ca mama noii legi a pensiilor, să aibă în vedere că fără rezolvarea şi punerea în această lege şi a furtului de bani care înseamnă pensiile speciale nu a rezolvat problema sistemului de pensii din România. Eu am ieşit la pensie cu 2.980 de lei pensia de comandant de navă, de fost ministru, de fost preşedinte.
Am ieşit cu 2.980 de lei pensie şi Ficior, cel care a murit, avea 5.500 de lei, pentru că e la pensii speciale. Deci un fost preşedinte are o pensie mai mică. Dacă ai fost preşedinte 10 ani şi vreo 10 ani prin guverne şi 12 ani comandant de navă, ieşi cu 2,980 de lei, dacă ai fost torţionar ieşi cu 5.500 de lei”, a afirmat Traian Băsescu, joi seară într-o emisiunea difuzată de B1 Tv.
Senatorul PMP a adăugat că Guvernul “a tras ţeapă” când a mers pe linia măririi pensiilor şi salariilor, iar România merge pe împrumuturi lucru care va mai putea dura maximum doi sau trei ani.
“Noi mergem pe bani împrumutaţi. Nu mai poate ţine mai mult de doi, trei ani. Trebuie să merge pe investiţii cât mai repede. Guvernul asta a avut două linii, salarii şi pensii. Să ştiţi că la amândouă a dat ţeapă. Mărirea de 25% a salariilor a fost făcută prin trecerea contribuţiilor de la angajat la angajator. Iar la pensii, sunt pensionar şi trebuia să primesc la pensie o indexare de 5%, de la 1 ianuarie, plus 50% din creşterea salariului mediu brut pe economie.
N-am primit că a rămas că ne măreşte Olguţa pensiile în 2019. Ne-a luat vreo 9% din pensie anul acesta. 5% inflaţia plus 50% din creşterea salariului brut pe economie, care mai însemnau vreo 3 sau 4 procente, iaca sunt 9%. Degeaba îmi dă 10% la anul”, a completat Băsescu.
Magistraţii, după ce se retrag din serviciu, se bucură de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz,şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, ceea ce îi transformă în „pensionari de lux”, fapt datorat activităţii onorabile desfăşurate de aceştia.
La nivelul judeţului Olt există 54 de pensionari foşti magistraţi, ale căror pensii de serviciu au fost stabilite în baza Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi al judecătorilor, asigurându-le acestora mai mult decât un trai decent şi care depăşesc cu mult pensiile care ajung lunar în buzunarele vârstnicilor. Astfel, cea mai mare pensie specială, acordată unui magistrat din Olt, echivalează cu peste 30 de indemnizaţii sociale (cuantumul indemnizaţiei sociale este în prezent de 640 de lei). Magistraţi sunt privilegiaţi şi în raport cu parlamentarii ori personalul auxiliar din instanţe. Astfel, într-un top 20 de pensii ce le revin foştilor magistraţi pe primul loc se situează un fost procuror şef care are o pensie de serviciu de 20.896 de lei. Aceasta este, de altfel, şi cea mai mare pensie din Olt.
Pe locul doi se situează un magistrat care are o pensie de 19.808 lei. Locul trei este ocupat de un fost procuror al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care are mai puţin cu 1.425 de lei faţă de primul , respectiv 19.471 lei. Pe locul patru în acest clasament se situează un fost procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu o pensie de serviciu de 18.725 de lei. Locul cinci este ocupat de un fost magistrat care are o pensie de 18.571 de lei. Locul şase în acest top este ocupat de un fost judecător care are o pensie de serviciu de 17.763 de lei.
Locul şapte este ocupat de un fost procuror care are o pensie de 17.478 de lei. Locul opt este ocupat de un fost judecător al Tribunalului Olt, pensionat recent, care după o viaţă în robă are o pensie de serviciu de 17.098 de lei. Şi următorii foşti magistraţi de pe locurile nouă, zece, unsprezece, doisprezece şi treisprezece suportă destul de bine statutul de pensionar, aceştia având pensii de serviciu de 16.769 de lei, 16.717 lei, 16.564 de lei, 16.564 de lei şi respectiv 16.304 lei. Pe locul 14 se poziţionează un fost magistrat care are o pensie specială de 16.148 lei, în timp ce pe locurile cincisprezece şi şaisprezece, la egalitate se află doi fosţi magistraţi cu o pensie de serviciu de 16.029 lei, fiecare. Pe locul 17 se situează un fost judecător al Tribunalului Olt cu o pensie de 16.022 de lei. Locul 18 în ierarhie este ocupat de un fost magistrat al Tribunalului Olt cu o pensie de serviciu de 15.851 de lei. Penultimul loc în acest top este ocupat de un fost judecător cu o pensie de 15.755 de lei, în timp ce ultimul loc este ocupat de un fost magistrat cu o pensie de 15.496 de lei, scrie gazetaoltului.ro
“Astăzi, în Consiliu Executiv Naţional, PMP a decis că va depune în perioada următoare un proiect de lege împotriva pensiilor speciale. Vrem să eliminăm toate pensiile speciale, pentru că le considerăm un furt din banul public. Avem o abordare extrem de clară din acest punct de vedere. (…) Considerăm că singurii care merită în această ţară să aibă un statut special sunt veteranii de război, cei care au luptat pentru onoarea României în întreaga lume, în rest credem că toţi cetăţenii trebuie să primească pensii în funcţie de contributivitate. Vom face o campanie naţională prin care vom solicita românilor să fie alături de noi”, a afirmat preşedintele PMP, Eugen Tomac, la finalul şedinţei Consiliului Executiv Naţional al partidului, de la Parlament.
Acesta a anunţat că parlamentarii PMP vor vota împotriva Codului administrativ, care prevede că aleşii locali vor primi indemnizaţii speciale la încetarea mandatului.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Propunerea legislativă de modificare a legii Avocatului Poporului a fost votată cu 182 de voturi favorabile, 82 împotrivă şi 10 abţineri.
”Avocatul Poporului precum şi persoanele care au exercitat funcţia de Avocat al Poporului îndeplinind condiţiile de numire prevăzute pentru judecători la Curtea Constituţională la data pensionării sau recalculării pensiei anterior acordate beneficiază de pensie calculată şi stabilită în aceleaşi condiţii cu cea a judecătorilor Curţii Constituţionale. Pensia de serviciu poate fi cumulată cu indemnizaţia pentru mandatul în curs de exercitare”, se arată în amendamentul adoptat de Comisia juridică a Camerei Deputaţilor.
Potrivit proiectului, funcţia de Avocat al Poporului este asimilată ca rang cu funcţia de ministru, beneficiind în mod corespunzător de toate drepturile acestuia iar cea de adjunct al Avocatului Poporului este asimilată ca rang cu funcţia de secretar de stat, beneficiind, în mod corespunzător, de toate drepturile acestuia.