Tag: pensie

  • Franţa: Angajamentul lui Macron de a renunţa la pensia prezidenţială nu reuşeşte să pună capă grevelor

    Promisiunea preşedintelui francez Emmanuel Macron de a renunţa la privilegiile prezidenţiale şi a urma aceleaşi reguli legate de pensii pe care le propune pentru toţi francezii nu a reuşit să tempereze furia muncitorilor aflaţi în grevă, scrie Bloomberg.

    Răspunzând la o întrebare privitoare la propriile drepturi privind pensia venită din partea cotidianului francez Le Parisien, Macron a declarat în weekend că va respecta aceleaşi reguli pe care încearcă să le introduceă pentru angajaţii din Franţa. Astfel, preşedintele s-a angajat să renunţe la dreptul la o pensie pe viaţă pe care preşedinţii francezi îl au în linie cu o lege din 1955, trecând în schimb la un calcul bazat pe puncte.

    Sindicatele, care se opun planurilor lui Macron, au promis că nu vor întrerupe grevele.

    La un an după confruntarea cu protestele violente ale Vestelor Galbene temperate cu cheltuieli de 17 miliarde de euro, credibilitatea preşedintelui va avea probabil serios de suferit în urma grevelor.

    Opoziţia faţă de reformele preşedintelui a luat amploare din 5 decembrie, provocând haos în Paris şi în jurul capitalei. Majoritatea sindicatelor au refuzat un armistiţiu.

    Gestul lui Macron de renunţare la privilegiile prezidenţiale reprezintă cea mai recentă încercare de depăşire a impasului cu sindicatele franceze în ceea ce priveşte reformarea sistemului de pensii. Aceasta priveşte fuzionarea tuturor celor 42 de regimuri separate într-un singur sistem universal bazat pe puncte şi majorarea vârstei de pensionare de la 62 la 64.

    Propunerea de reformare urmează să fie înaintată în guvern pe 22 ianuarie pentru o primă dezbatere în parlament în februarie. Astfel, există doar puţin timp pentru găsirea unui acord între cele două părţi.

    Premierul Edouard Philippe a organizat o nouă rundă de discuţii după ce negocierile de săptămâna trecută nu au convins nici cele mai moderate sindicate că guvernul va renunţa la unele măsuri controversate.

     

     

  • Ce pensie veţi avea la un salariu de 4.000 de lei net pe lună, după 35 de ani de muncă

    Un român care intră acum în câmpul muncii şi care va cotiza 35 de ani ar putea primi o pensie lunară de 1.630 de lei luând în calcul un ultim salariu net de 4.000 lei, potrivit calculelor CFA România, asociaţie a analiştilor financiari certificaţi internaţional care are ca membri şi reprezentanţi ai administratorilor de pensii private.

    Din această sumă, 1.080 de lei provin de la  Pilonul I, adică sistemul public de pensii, iar 545 lei de la fondul de pensii administrat privat Pilon II, potrivit calculelor CFA România care presupun o con­tribuţie către P2 de 3,75% din salariul brut, la fel ca cea din prezent.

    Dacă ponderea se majorează la 6%, aşa cum s-a stabilit iniţial în legislaţie la înfiinţarea fondurilor de pensii private, atunci pensia din Pilonul II ar urma să fie de 870 de lei. Doar că o astfel de majorare presupune şi un angajament al statului român de circa 2,8 miliarde de lei, greu de realizat în prezent având în vedere faptul că bugetul este sub presiune.

    „Pensia acumulată în Pilonul 2 suplimentează în mod consistent pensia de stat şi elimină riscul dependeţei de factorii demografici“, se arată într-un studiu realizat de CFA România. „Cu cât contribuţia alocată către Pilonul 2 este mai mare cu atât pensia şi rata de înlocuire estimată este mai mare.“ CFA România a calculat ultimul salariu, adică cel de dinainte de retragerea din câmpul muncii, în termeni reali, aplicat la puterea de cumpărare din prezent. 

    Analiştii CFA România citează un studiu al KPMG din aprilie 2018 care arată că o rată de înlocuire a ultimului salariu prin pensie considerată adecvată este de circa 70%. „În scenariul cu contribuţie doar la Pilonul 1, rata de înlocuire este de doar 31,7%, adică sub jumătate din necesar.“ Ce este de făcut?

    Adrian Codîrlaşu, preşedinte al CFA România, consideră că o mare parte din efort va fi cel propriu, prin economisire şi investiţii. „În aşa fel încât să nu depindem foarte mult de pensia publică şi de sprijinul copiilor noştri“, spune el.

  • Criza inevitabilă a pensiilor şi cele trei „cuţite” cu care nimeni nu vrea să taie

    Lumea se îndreaptă spre o criză inevitabilă a sistemelor de pensii în contextul în care populaţia îmbătrâneşte, media de viaţă creşte, iar baza oamenilor activi în câmpul muncii scade de la an la an. O astfel de criză poate fi rezolvată prin trei soluţii dure, dar rămâne întrebarea: cine va lua în mână şi pâinea, şi cuţitul?
     
    „Am subestimat impactul demografic” – crede Adolfo Laurenti, economistul-şef pentru Europa al companiei Visa – iar îmbătrânirea populaţiei la nivel global pare să fie cel mai solid bulgăre de zăpadă care are potenţialul de a deveni o adevărată avalanşă.

    Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) prezice că populaţia Europei Centrale şi de Est va scădea rapid în următorii treizeci de ani. În acelaşi timp, raportul de dependenţă tineri/bătrâni va atinge cote comparabile cu cel existent în ţările europene cu economii avansate. Diferenţa însă este PIB-ul per capita, care va continua să rămână mult mai redus

    „Oamenii îmbătrânesc, iar pe măsură ce înaintează în vârstă ei strâng bani, economisesc, dar când ajung efectiv la pensie, au mai puţini bani decât se aşteptau. Asta se întâmplă pentru că avem din ce în ce mai mulţi oameni bătrâni, iar economiile lor au crescut exponenţial în ultimii ani – ceea ce înseamnă că avem mai puţini oameni care lucrează efectiv, generând astfel o încetinire naturală a economiei, o încetinire care ţine la rândul ei dobânzile din piaţă reduse, şi chiar negative în multe cazuri”, explică Adolfo Laurenti, într-un interviu acordat publicaţiilor BUSINESS Magazin şi Ziarul Financiar.

    Aceste dobânzi negative generate în principal de „încetinirea naturală” a economiei, aşa cum o numeşte Laurenti, fac ravagii în planurile de pensii ale populaţiei europene, iar din Olanda şi Danemarca până în Marea Britanie sau Rusia oamenii care au muncit o viaţă întreagă se văd la vârsta a treia în situaţia în care nu încasează pensii la nivelul aşteptat.

    Spre exemplu, Jan-Pieter Jansen, un pensionar olandez de 77 de ani care a lucrat ca manager în metalurgie, este forţat să îşi regândească planurile după ce managerul celui mai mare fond de pensii din industria olandeză l-a anunţat că îi va reduce pensia cu circa 10%, potrivit FT.

    „Asta îmi provoacă mult stres. Tăierile de pensie înseamnă mii de euro pe care nu îi mai pot cheltui cu familia şi în vacanţe. Sunt foarte supărat că se întâmplă asta după ce am economisit atât de mulţi ani”, spune Jansen, care s-a retras din piaţa muncii în urmă cu 17 ani.
    Însă pensionarul olandez este doar un exemplu, încât milioane de pensionari şi de oameni care economisesc în toată lumea se confruntă cu acelaşi sentiment de incertitudine ca Jansen, în contextul în care mediul cu dobânzi constant în scădere de după criza financiară face ravagii. În timp ce media de viaţă creşte de la an la an, pensiile au devenit o problemă politică prioritară în ţări diverse precum Rusia, Japonia şi Brazilia.

    Din ce în ce mai multe companii renunţă la schemele de pensii de tip „salariu final” garantat, în special în SUA. Conglomeratul General Electric este doar cel mai recent nume în această situaţie, anunţând recent că încheie această practică de remunerare, afectând 20.000 de angajaţi.

    În Marea Britanie, zeci de mii de profesori universitari se pregătesc să intre în grevă din cauza creşterii neaşteptate a contribuţiei la planul de pensie.

    Istoric, obligaţiunile guvernamentale, adică titlurile de stat, s-au dovedit a fi o bună potrivire pentru cash-flow-ul unui fond de pensii, însă decenii întregi de scădere a randamentelor pe obligaţiuni au îngreunat viaţa fondurilor de pensii şi nu au mai generat câştiguri la fel de atrăgătoare.

    Economistul-şef al Visa subliniază faptul că volumul ridicat de economii care trebuie investite şi reinvestite a determinat o cursă pentru randamente care a afectat în final chiar şi pariurile sigure.

    „Sunt din ce în ce mai multe economii care trebuie investite, iar aici începe o cursă după randamente. Ce faci de obicei când cauţi randamente sigure? Cumperi titluri de stat, dar în ultimii ani cererea este atât de mare pe titluri de stat încât dobânzile au devenit negative. Dar oamenii încă mai cumpără. Acesta este al doilea impact major al evoluţiilor demografice, după ce primul impact ar fi încetinirea economică cauzată de o bază din ce în ce mai mică de oameni activi în câmpul muncii”, explică Adolfo Laurenti.

    În contextul în care fondurile de pensii au garantat istoric un anumit randament care generează un anumit nivel de remuneraţie în planul de pensie, managerii de fonduri se văd nevoiţi să caute câştiguri în clase de active mai riscante, precum acţiuni bursiere sau private equity.

    Cele trei „cuţite” cu care nimeni nu vrea să taie

    Economiştii şi guvernele cunosc deja instrumentele pe care le au la îndemână pentru a domoli sau a evita criza pensiilor care se conturează pentru următorii ani, dar nimeni nu vrea să le folosească pentru că sunt neplăcute pentru populaţie, potrivit lui Laurenti.

    „Cred că în cazul pensiilor şi al sistemelor de pensii toată lumea ştie care sunt soluţiile: poţi majora vârsta de pensionare, poţi mări contribuţia, poţi reduce beneficiile. Problema este că nimănui nu-i plac aceste trei variante”, apreciază economistul. El arată că vârsta de pensionare este deja în creştere sau programată să crească în mai multe ţări, iar oamenii se împotrivesc, „ceea ce este de înţeles”.

    „Alte ţări aleg acum să încerce să majoreze contribuţia la sistemul de pensii. Oamenilor nu le place, din nou, pentru că preferă să primească mai mulţi bani acum din veniturile lor pentru a-i consuma în prezent, în loc să economisească pentru a avea mai târziu. A treia variantă este reducerea pensiilor, ceea ce clar nu este pe placul nimănui”, spune el.

    Deşi oricare dintre aceste soluţii vine cu un cost politic imens, pe care puţini guvernanţi şi l-ar asuma într-o perioadă plină de alegeri electorale şi incertitudini în toată lumea, nu există alte pârghii. Majoritatea sistemelor de pensii sunt gândite după modelul Băncii Mondiale, pe mai mulţi piloni, cum este cazul şi în România, unde există trei piloni de pensie.

    „Mulţi oameni au bani în fonduri de pensii private, iar aici intervine problema investiţiei şi a randamentelor”, precizează Laurenti. Totuşi, el crede că oamenii pot aplica principii financiare de bază pentru a-şi gestiona mai bine economiile şi a se supune unui risc cât mai scăzut.

    „În primul rând, oamenii trebuie să aplice prima regulă a finanţelor, şi-anume să nu îţi ţii toate ouăle în acelaşi coş. Trebuie să îţi diversifici portofoliul. Dacă te educi puţin financiar, devine clar că sunt moduri de investit care îţi protejează banii. Poate în perioada următoare piaţa de acţiuni bursiere nu este atrăgătoare, dar atunci obligaţiunile sunt OK, sau invers. Deci te poţi juca cu varietatea instrumentelor de investiţii”, apreciază economistul. Totuşi, el atrage atenţia asupra stabilităţii investiţiilor şi îi sfătuieşte pe oameni să nu îşi mute banii de la o zi la alta în funcţie de modul în care merge piaţa, ci să îşi amintească faptul că este un joc pe termen lung, miza fiind pensionarea şi economiile din pensii.

    „Oamenii subestimează capacitatea pieţelor de a-şi reveni. Cei care economisesc pentru pensie trebuie să economisească pe termen lung, nu pe termen scurt, şi trebuie să îşi amintească asta. Banii de pensie nu îi muţi de la o zi la alta după cum merge piaţa. Este nevoie de disciplină pentru a introduce o strategie şi pentru a nu o schimba pe următoarele 6-9-12 luni, cel puţin. Oamenii vor mereu să facă schimbări, să mute banii şi ajung să piardă bani aproape de fiecare dată”, spune Laurenti.

    Cu accent pe ideea perspectivelor de viitor, Laurenti atrage atenţia asupra distribuiţiei economiilor pe o perioadă mai lungă de timp. „Trebuie să te ţii de strategia ta. Oamenii uită că nu au nevoie de banii de pensie decât atunci când se pensionează, şi nu chiar imediat, ci poate chiar peste 10-15 ani după ce ai ieşit la pensie. Dacă te retragi la 65, unii bani îi vei cheltui când ai 80, deci acei bani au 15 ani la dispoziţie să se înmulţească şi să genereze valoare în continuare dacă îţi menţii strategia.”

    Populism versus reforme curajoase

    Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezoltare (BERD) arată în cel mai recent raport al său că în contextul îmbătrânirii populaţiei, guvernele trebuie să aleagă între măsuri populiste care încântă actualul electorat şi reforme curajoase care vin cu un cost politic. Rata natalităţii scăzută şi emigraţia care prinde dimensiuni din ce în ce mai mari ca fenomen sugerează că ţările din Europa Centrală şi de Est au şanse mai mari de a rămâne în urmă în ceea ce priveşte sistemel de pensii, crede Beata Javorcik, economistul-şef al BERD, citat de FT.

    În urma prăbuşirii comunismului în regiune în urmă cu trei decenii, ţările din Europa Centrală şi de Est au cunoscut peste 20 de ani de dezvoltare şi creştere economică rapidă, stimulate de reforme şi de aderarea la Uniunea Europeană. După criza financiară globală din 2008-2009, oamenii şi-au pierdut încrederea în sistemele financiare, ceea ce a determinat extinderea populismului în ţări precum Ungaria.

    În continuare, emigraţia joacă un rol important, în special într-o ţară ca România, care a înregistrat în 2017 a doua cea mai mare emigraţie din lume, după Siria. Astfel, tinerii preferă să îşi ia ambiţiile profesionale sau iniţiativele antreprenoriale şi să se mute în alte ţări europene pentru a accesa un standard de viaţă mai ridicat. Pe fondul politicilor populiste şi al reducerii forţei de muncă active, odată cu creşterea duratei medii de viaţă, bugetele guvernelor ajung să se îndrepte înspre nevoi sociale, în timp ce alocările pentru educaţie sau inovaţie sunt din ce în ce mai reduse.

    BERD consideră că reformele guvernamentale sunt soluţia principală pentru ca ţările din regiune, inclusiv România, să treacă la un alt nivel de dezvoltare. Ritmul creşterii economice s-a menţinut ridicat în primele două decenii de capitalism de piaţă pe fondul forţei de muncă ieftine şi a importului de know-how şi tehnologie, însă în continuare guvernele trebuie să încurajeze creşterea prin inovaţie şi antreprenoriat.

    România, la vârsta pensionării?

    Populaţia României emigrează, scade şi îmbătrâneşte într-un ritm accelerat, ceea ce pune presiune semnificativă asupra sistemului de pensii publice. Deşi contribuţiile la fondurile de pensii Pilon II sunt obligatorii atât pentru salariaţi cât şi pentru liberii profesionişti, românii trebuie motivaţi să investească mai mult în planuri voluntare de pensie, adică Pilonul III, menţionează ediţia 2019 a studiului „Pension Savings: The Real Return”, realizat de Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), membră a Better Finance.

    „Evoluţia randamentelor reale ale planurilor de pensii din România a înregistrat o tendinţă pozitivă până la sfârşitul anului 2017, moment din care tendinţa s-a inversat, ceea ce este de natură să genereze preocupări asupra capacităţii administratorilor de a menţine performanţele pozitive ale primilor 10 ani de funcţionare ai sistemului de pensii administrat privat din România”, arată studiul.

    În România, Pilonul I asigură doar puţin peste 28% din ultimul salariu, iar specialiştii din fiananţe consideră că pentru ca ritmul de viaţă să se perturbe cât mai puţin şi pentru ca nevoile pensionării să fie acoperite, este nevoie de un venit echivalent măcar cu 50% din ultimul salariu.

    În timp ce Pilonul I nu reuşeşte să asigure necesarul pentru o viaţă decentă, românii au fost obligaţi în urmă cu un deceniu să începe să contribuie şi la aşa-numitul Pilon II, unde banii sunt gestionaţi de administratori de fonduri de pensii.

    Contribuţia la asigurări sociale (CAS) se situează în România la 25%, dintre care 3,75% se îndreaptă înspre Pilonul II – bani care sunt reinvestiţi pentru a aduce randamente. În ultimii zece ani, administratorii de pensii private Pilon II au obţinut în România un randament nominal de 7,83%, ceea ce reprezintă un câştig real de 5,14%, peste nivelul inflaţiei, potrivit situaţiei din decembrie 2018.

    Contribuţia la Pilonul II a scăzut anul trecut de la 5,1% la 3,75% din decizia guvernului PSD-ALDE, deşi aceasta era programată să ajungă la 6%. Administratorii de fonduri de pensii private Pilon II au voie în România să investească în depozite bancare, titluri de stat, obligaţiuni corporate, acţiuni şi alte clase de active cu risc scăzut.

    Între 2011 şi 2015, vârsta standard de pensionare a crescut pentru femei de la 59 ani la 60 ani, iar pentru bărbaţi de la 62 ani la 65 de ani. Potrivit legislaţiei în vigoare, în perioada 2015-2030, vârsta de pensionare ar urma să crească de la pentru femei la 63 de ani. Una dintre recomandările raportului Better Finance pentru România este stimularea economisirii în Pilonul III de pensie, unde contribuţia nu este obligatorie şi unde sunt doar 470.000 de participanţi.

    „Sfătuim autorităţile din România să nu distrugă sistemul de pensii private, luând în calcul cei peste 10 ani în care schemele de pensii din România au funcţionat bine şi au livrat câştiguri peste inflaţie”, notează reprezentanţii AURSF. Totuşi, luând în calcul faptul că pensiile private au pornit la drum în România după prăbuşirile din 2008, unii critici ai pieţei susţin că sistemul privat de pensii din România trebuie să supravieţuiască unor perioade de corecţii pentru a-şi dovedi stabilitatea.

    În acest context, cele trei „cuţite” nu ar putea fi utilizate nici în România, unde vârsta de pensionare este deja în creştere şi a mai crescut deja în acest deceniu, unde contribuţiile au fost deja schimbate în 2018, dar au fost reduse în loc să fie majorate, şi unde subiectul livrării unor pensii mai mici este unul sensibil, în contextul în pensiile au fost majorate constant în ultimii doi ani, şi ar urma să fie majorate din nou anul viitor – însă această majorare este din Pilonul I.

  • Olguţa Vasilescu: Cheltuielile pentru sistemul de pensii vo fi la anul de 8% din PIB. Media UE e 13%

    Olguţa Vasilescu a declarat că anul acesta avem cheltuieli cu pensiile de 7% din PIB, la anul abia vom ajunge la 8%, iar în 2021 vom fi la 11,7%, în timp ce media Uniunii Europene este de 13%. Fostul ministru al Muncii a acuzat din nou PNL că intenţionează să crească vârsta de pensionare.

    „Cele două lucruri pe care le-a solicitat Comisia Europeană şi la care am găsit argumente, astfel încât să nu avem niciun fel de problemă, sunt aceleaşi pe care le văd acum în dezbaterile publice. Pe de o parte o adresă venită de la Comisia Europeană despre care s-a discutat foarte puţin în spaţiul public în această perioadă, pentru că s-a schimbat comisarul european pe muncă, dar funcţionarii bănuiesc că au rămas aceeaşi, şi anume creşterea vârstei de pensionare şi nesustenabilitatea acestui buget de pensii”, a afirmat Lia Olguţa Vasilescu, la România Tv.

    Ea a transmis Comisiei Europene că România nu poate lua măsură creşterii vârstei de pensionare, având în vedere că speranţa de viaţă în ţara noastră este cu 8 ani sub media UE.

    „Aici aş vrea să vă spun că, la vremea respectivă, mi s-a solicitat ca vârsta de pensionare să crească la 68, 70 de ani ca să meargă pe media UE. M-am opus categoric. Am spus că nu putem să facem acest lucru atât timp cât speranţa de viaţă este cu 8 ani sub media Uniunii Europene. Deci nu există niciun fel de argument din punctul acesta de vedere. În ceea ce priveşte sustenabilitatea cheltuielilor pentru sistemul de pensii, am spus că avem 7%, atât avem anul acesta cheltuială cu pensiile din PIB. Anul viitor abia ajungem la 8%. În 2021, când se va aplica Legea pensiilor, vom ajunge la 11,7% cheltuială cu pensiile din PIB, în timp ce media UE este de 13%. Deci nici măcar cu actuala lege a pensiilor nu ajungem la media UE”, a explicat Vasilescu.

    Fostul ministru al Muncii a acuzat PNL că vrea să elimine actuala Lege a pensiilor, sub pretextul eliminării unor inechităţi în sistem. Ea a mai spus că PSD se va opune vehement unor asemenea măsuri, deoarece pensia este un drept, nu o formă de asistenţă socială.

    „Din punctul meu de vedere, ceea ce se încearcă la ora actuală de către cei de la PNL este ca noua Lege a pensiilor să fie eliminată, pe motiv chipurile că nu ar elimina aceste inechităţi din sistem, în condiţiile în care ele se elimină. De fapt ei vor să facă două modificări şi anume cele cerute şi acum câţiva ani de UE, creşterea vârstei de pensionare şi, de asemenea, un procent mai mic din PIB pentru cheltuiala cu pensiile. Noi o să ne opunem cu toată forţa. Nici nu poate fi vorba să nu ne opunem la asemenea chestiuni, pentru că noi trebuie să îi apărăm în primul rând pe români. Mai este o chestiune, care văd că se tot scapă din vedere, şi anume că pensia este un drept câştigat şi nu o formă de asistenţă socială, aşa cum îşi închipuie unii”, a conchis Olguţa Vasilescu.

    Ludovic Orban a declarat, săptămâna aceasta, că nu există la Ministerul Muncii un proiect care să prevadă creşterea vârstei de pensionare. Premierul a precizat că vârsta de pensionare rămâne 65 de ani, iar persoanelor trebuie să li se permită să lucreze după această vârsta, dacă doresc acest lucru.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce pensie ia Ilie Năstase. Fostul tenismen şi-a prezentat talonul cu suma pe care o primeşte în calitate de general – FOTO

    După ce mai mulţi oameni au comentat că Ilie Năstase ia o pensie mult pre mare pentru cât merită, fostul tenismen i-a mărturisit prezentatorului Dan Capatos suma pe care o ia de la MApn.

    Prin intermediul unui decret prezidenţial de la data de 1 decembrie 2008, fostul tensimen Ilie Năstase a primit gradul de general-maior (cu două stele) în retragere în Ministerul Apărării.

    În  calitate de general, Năstase primeşte lunar o pensie de 1445 de lei.

    Dan Capatos a relatat în emisi8unea Extra Night Show cum s-a întâlnit cu celebrul tensimen care i-a arătat talonul său de pensie.

    Capatos a arătat în direct talonul lui Ilie Năstase, unde se observă sumă pe care a primit-o.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Veşti bune pentru cei care îşi primesc pensiile pe card. Anunţul făcut de ministrul Muncii: Am intervenit prompt

    „Vă informez cu privire la semnalele pe care le-am primit legate de anumite disfuncţionalităţi în plata pe card a pensiilor, şi aşa cum ştiţi, acolo unde acestea au existat, mă refer la una dintre sucursalele unei bănci din Dolj şi acolo am intervenit prompt”, a declarat, miercuri, ministrul Muncii.

    Potrivit Violetei Alexandru, au fost luate toate măsurile necesare astfel încât să nu mai existe întârzieri din cauze neimputabile pensionarilor.

    Totodată, ministrul a dat asigurări că toate pensiile vor fi livrate în cuantumul stabilit prin lege, fără a fi tăiate.

  • Peste 45.000 de dosare de recalculare a pensiilor sunt întârziate, unele chiar cu şase luni

    Peste 45.000 de dosare de recalculare a pensiilor sunt întârziate, conform Casei Naţionale de Pensii Publice, la nivelul lunii septembrie, a transmis, vineri, Ministerul Muncii. Media întârzierilor este între una şi trei luni, dar sunt şi cazuri unde se ajunge la şase luni.

    Potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Ministerul Muncii, 45.252 de dosare de recalculare a pensiilor sunt întârziate, conform statisticii Casei Naţionale de Pensii Publice la nivelul lunii septembrie.

    Dintre acestea, unele ajung şi până la şase luni de întârziere, iar media întârzierilor este între una şi trei luni.

    Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a ost, vineri, în videoconferinţă cu cei 42 de directori executivi ai caselor judeţene de pensii şi cu cei ai caselor de pensii din sectoarele Capitalei şi a cerut clarificări din partea acestora.

    Directorilor li s-a dat termen prima săptămână a lunii decembrie pentru rezolvarea problemelor legate de întârzierea dosarelor de recalculare a pensiilor.

    „Raportat la numărul de pensionari din fiecare judeţ ale căror dosare de recalculare înregistrează întârzieri la nivelul lunii septembrie, primele cinci case de pensii sunt, în ordine, Sector 1, Alba, Gorj, Sector 3 şi Argeş”, se arată în comunicat.

    Astfel, în prima săptămână a lunii decembrie, fiecare director executiv al caselor judeţene de pensii va prezenta o situaţie la zi a cazurilor restante în recalcularea dosarelor de pensii.

    În paralel, ministrul Muncii, Violeta Alexandru le-a cerut directorilor executivi soluţii concrete privind simplifcarea procedurilor de lucru la nivelul fiecărei case teritoriale printr-o delimitare mai clară a responsabilităţilor la nivelul celor şase filtre de verificare.

    „Niciun pensionar nu tebuie să se roage de casele judeţene de pensii să respecte legea şi termenul de 45 de zile în soluţionarea dosarului de pensionare. Pe tot parcursul procesului de verificare şi emitere a deciziei de pensionare, respectiv de recalculare, între angajaţii caselor judeţene de pensii şi pensionari, trebuie să existe o comunicare clară şi asumată astfel încât oamenii să aibă încredere că intituţiile responsabile soluţionează cu celeritate fiecare dosar”, a declarat Alexandru.

  • Veţi dori şi veţi plăti să nu ieşiţi la pensie!

    Nu ştiu cât va fi pensia atunci, dar sunt sigur că generaţia corporatiştilor va dori să lucreze şi după pensie.
    Primul motiv este că banii din pensie plus economiile acumulate nu vor fi suficienţi pentru menţinerea nivelului de trai cu care erau obişnuiţi. De la 1.500-2.000 de euro pe lună, să cobori la 500-600 de euro va fi foarte greu de acceptat şi de rezistat.
    Adio city-breakuri, adio ieşiri la masă în oraş, adio Untold şi Summer Well.
    În al doilea rând, menţinerea în activitate îi va ajuta să nu cadă din punct de vedere psihic şi al sănătăţii, aşa cum s-a întâmplat cu bunicii şi părinţii lor. Aceştia au avut neşansa ca societatea, economia, companiile să nu mai aibă nevoie de ei, pentru că intra în muncă o generaţie mai numeroasă şi mai învăţată, cu o determinare şi o energie mult mai mari.
    Acum lucrurile s-au schimbat radical, pentru că ce vine din urmă din punct de vedere numeric va fi insuficient pentru a ţine economia, businessul şi companiile în picioare.
    În noile generaţii sunt mai puţini oameni, au o altă cultură, aceea de a experimenta şi de a se plimba dintr-un job în altul în speranţa că vor găsi slujba ideală, care să le aducă fericirea.
    Automatizarea, robotizarea, inteligenţa artificială nu vor putea să înlocuiască toate joburile, aşa că vor mai rămâne slujbe disponibile.
    Companiile se vor confrunta cu lipsă de oameni, cum începe să se întâmple de pe acum, şi vor pune presiune pe autorităţi să găsească soluţii. S-ar putea să prefere să-i menţină în muncă pe cei care ies la pensie.
    Dacă statul, partidele şi liderii politici ar fi deştepţi, ar trebui să se gândească de pe acum să vină în întâmpinarea acestui trend şi să ofere avantaje fiscale celor care vor prefera să nu iasă la pensie şi vor dori să lucreze în continuare. De la 65 de ani mai poţi să lucrezi încă 10 ani fără probleme, având în vedere că speranţa de viaţă creşte.
    Statul ar trebui să-i încurajeze pe oameni să nu iasă la pensie pentru că ar trebui în primul rând să le plătească pensiile, în condiţiile în care din urmă nu are cine să muncească pentru aceste plăţi, iar în al doilea rând ar scuti cheltuieli mari de sănătate, pentru că ieşirea la pensie ar duce la o cădere a organismului şi fizic, şi psihic.
    Spre exemplu, statul ar trebui să-i scutească de impozit şi de o parte din taxele sociale pe cei care vor să muncească după vârsta de pensionare.
    În acest fel, nu ar mai trebui să plătească pensiile şi nici cheltuieli de sănătate, iar cei rămaşi în muncă vor beneficia de o creştere salarială netă de peste 30%.
    Dacă se va întâmpla acest lucru, foarte mulţi pensionari vor „plăti” să rămână să muncească în continuare.
    Dacă din 100.000 ar rămâne între 50.000 şi 70.000 de oameni să lucreze în continuare, situaţia bugetară şi din business s-ar schimba radical.
    Companiile vor face investiţii în continuare şi nu îşi vor închide operaţiunile din lipsă de oameni.
    Oamenii, când ies la pensie, încep să se închidă în ei, nu au activitate, nu au cu cine să se întâlnească şi ce să facă, nepoţii încep să crească şi nu mai au nevoie de bunici, iar în ochii societăţii sunt un fel de paria.
    Din acest motiv se gândesc prea devreme la sfârşitul vieţii, iar acest lucru îi distruge psihic. Dacă societatea le mai dă încă zece ani de activitate, cu posibilitatea unor câştiguri mult mai mari, vor dori să muncească în continuare, vor fi dispuşi chiar să schimbe joburile şi să înveţe lucruri noi, numai să rămână activi.
    În acest fel nu mai devin o povară şi pentru copiii lor.
    În mod cert, este mult prea devreme să aducem în discuţie pensia, dar zece ani trec repede şi dacă nu se discută de pe acum această problemă a unor joburi şi după împlinirea vârstei de pensionare, când se va întâmpla acel lucru va fi mult prea târziu.

  • Povestea ridicolă a viceprimarului ce s-a săturat de muncă şi s-a ”îmbătrânit” în acte ca să poată ieşi la pensie la doar 28 de ani

    Caz uluitor în republica rusă Daghestan, unde un viceprimar şi-a falsificat actele de identitate pentru a putea ieşi la pensie la 28 de ani.

    Viceprimarul satului Kuleţma din Daghestan, născut în 1989, a reuşit să iasă la pensie în 2018 falsificându-şi actele de identitate şi cartea de muncă, scrie LifeNews.

    Potrivit documentelor care au ajuns la procurori, funcţionarul public declarase o vechime în muncă de 34 de ani – adică ar fi început să lucreze cu ani buni înainte de a se naşte.

    Folosind aceste acte false, rusul şi-a depus dosarul de pensionare şi a ieşit la pensie în 2018, când avea doar 28 de ani. El a încasat astfel de la stat, înainte să fie prins în iulie 2019, pensii totalizând 155.00 de ruble (peste 2.100 de euro).

    Viceprimarul este anchetat acum de procurori şi riscă să fie condamnat pentru fraudă.

  • Temerile financiare ale românilor: stabilitatea venitului, întreţinerea copiilor, pensia

    A nu avea un venit sigur, imposibilitatea de a-şi întreţine copiii şi lipsa unor resurse financiare suficiente la pensie sunt doar câteva dintre temerile adulţilor români, arată un studiu care arată nevoia esenţială de educaţie financiară în familii.

    La studiu au participat peste 1000 de persoane din toată ţara. 61% dintre persoane sunt căsătorite, iar 25.7% sunt necăsătorite.

    Marile temeri când vine vorba despre banii în familie sunt: frica de a nu avea un venit sigur (30,3% dintre respondenţi), frica de a nu îţi putea întreţine copiii (17,5% dintre respondenţi) şi frica de a nu avea bani la pensie (15,5% dintre respondenţi).

    Subiectele despre care românii ar dori să afle mai multe sunt: investiţiile (35,7%) educaţia financiară a copiilor (18,8%), achiziţiile mari precum case, maşini sau pământuri (10,7%) şi economiile (10,7%). Iniţiatorul studiului a vrut să afle şi ce fel de comportamente financiare au membrii într-un cuplu. 36,6% dintre respondenţi au spus că au un comportament asemănător cu cel al partenerului când vine vorba despre a cheltui sau a câştiga bani, iar 35,4% dintre participanţii la studiu au comportamente parţial diferite de cele ale partenerilor lor.

    „Finanţele în cuplu sunt mult mai complexe decât finanţele individuale. Fiecare dintre noi avem nişte tipare financiare „moştenite” din familie pe care nu le conştientizăm. Abia atunci când ne aşezăm la masă cu partenerul, acestea încep să iasă la iveală şi de multe ori duc la conflicte. De aceea, este bine să învăţăm să ne cunoaştem partenerul şi din acest punct de vedere pentru a învăţa cum să ne atingem împreună obiectivele financiare.”, spune Eusebiu Burcaş, expert financiar.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro