Tag: PDL

  • Furtuna perfectă care l-a ridicat pe Klaus Iohannis

    În cele din urmă, prezenţa la turul al doilea a depăşit-o nu numai pe cea de la ultimele trei runde ale prezidenţialelor, dar a fost mai mare cu aproape 2 milioane de alegători decât la primul tur din 2 noiembrie (din total, în diaspora au votat în plus aproape 218.000), ceea ce i-a asigurat lui Iohannis victoria cu un scor de 54,43% la 45,56%. Primele estimări ale CURS – Avangarde arătau că spre Iohannis s-au îndreptat majoritatea celor care au ieşit la vot numai în turul al doilea, majoritatea tinerilor sub 30 de ani, majoritatea maghiarilor, majoritatea alegătorilor din mediul urban, din Transilvania şi Bucureşti şi majoritatea celor care în primul tur au votat cu Monica Macovei, Kelemen Hunor şi Elena Udrea, respectiv în jur de jumătate dintre votanţii lui Dan Diaconescu şi C. V. Tudor. Iohannis a câştigat inclusiv în fiefuri tradiţionale ale PSD (Vrancea, Iaşi, Bacău, Suceava, Prahova, Constanţa), iar în R. Moldova, unde Ponta câştigase în primul tur, Iohannis a întors scorul în favoarea sa.

    La nivel de campanie electorală convenţională, victoria lui Iohannis poate fi atribuită reuşitei echipei acestuia de a-l poziţiona nu doar deasupra polarizării obositoare între “băsişti” şi “antibăsişti” (inclusiv prin refuzul de a iniţia alianţe cu alte partide), dar şi deasupra temelor tradiţionale de campanie prezidenţială (unde Iohannis nu s-a remarcat prin iniţierea sau detalierea vreunei teme anume, cu excepţia anticorupţiei) şi chiar deasupra legăturii cu suportul său real de partid (PNL şi PDL).

    Ca atare, primarul Sibiului a devenit apt să să valorifice sentimentul popular antisistem, care alteori s-a exprimat prin absenteism sau voturi pentru candidaţi precum C. V. Tudor, Traian Băsescu, Dan Diaconescu sau, mai nou, Monica Macovei. Spre deosebire de Ponta, Iohannis a beneficiat inclusiv de o campanie online fără precedent de puternică, centrată pe imaginea “neamţului civilizat/civilizator/care tace şi face”, pe ideea de “Românie normală” (înţeleasă în opoziţie cu România scandalurilor din epoca Băsescu – Ponta) şi pe necesitatea ca preşedinţia, guvernul şi parlamentul să nu fie concentrate în mâna unui singur partid.

    De cealaltă parte, înfrângerea lui Ponta poate fi atribuită eşecului echipei acestuia de a-l poziţiona insistent drept adversarul unui Traian Băsescu reîncarnat în Iohannis şi de a-l repoziţiona drept candidat de centru, dacă nu chiar de centru-dreapta, cu preţul neglijării electoratului de stânga. Mai mult, electoratului i-a fost servită o campanie dusă cu mijloacele anilor ’90 (atacuri la persoana contracandidatului şi tactica “pomenii electorale”) şi susţinută de alianţe nominale cu PRM şi PPDD.

    Pe acest fond, scandalul voturilor din diaspora, propagat în special prin reţelele sociale, care amorsaseră deja înainte de primul tur interesul tinerilor graţie campaniei Monicăi Macovei, a fost decisiv, în condiţiile în care autorităţile, inclusiv după înlocuirea la Externe a lui Titus Corlăţean cu Teodor Meleşcanu, au refuzat să suplimenteze numărul de secţii de votare din străinătate, cu unica explicaţie că se tem de o eventuală invalidare a alegerilor pe motiv de încălcare a legislaţiei electorale. Procurorul general Tiberiu Niţu a anunţat, de altfel, că după primul tur a fost deschis un dosar de urmărire penală in rem faţă de fapta de încălcare a dreptului la vot în diaspora.

    Alături de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, printre primii care l-au felicitat pe Iohannis au fost preşedintele şi cancelarul Germaniei, ţară care furnizează anual peste 10% din investiţiile noi în România: preşedintele Joachim Gauck a declarat că “Germania va continua să sprijine şi în viitor România pe drumul reformelor importante care urmează să fie făcute, în special în ceea ce priveşte îmbunătăţirea statului de drept”, iar cancelarul Angela Merkel a promis că ţara sa “va sprijini România cu sfaturi şi fapte pe calea reformelor importante pentru aceasta şi pentru UE”.

    Victoria lui Klaus Iohannis a fost salutată în presa externă în primul rând ca un eveniment exemplar pentru alte ţări din UE sau din Europa de Est, una dintre ideile recurente fiind faptul că într-o Europă ameninţată de tentaţia extremismului cu bază naţionalistă, în România câştigă alegerile prezidenţiale un candidat complet atipic (sas şi protestant). După Slovacia, România a devenit a doua ţară est-europeană unde alegătorii au blocat anul acesta încercarea premierului în funcţie de a deveni preşedinte, dând astfel un exemplu Ungariei confruntate cu tendinţele spre autoritarism ale guvernului Orban, arată Bloomberg, în timp ce Financial Times consideră că victoria lui Iohannis reprezintă “manifestarea unor ani de furie acumulată din cauza standardului de trai scăzut şi a persistenţei corupţiei”.

  • Concurs de speriat electoratul, faza pe prezidenţiale. Perlele politice ale săptămânii

    “Constat că amândoi competitorii electorali nu au vreo strategie pentru turul II. Se învârt ca nişte găini fără cap cu speranţa deşartă a societăţii civile că se vor întâlni, totuşi, la o confruntare electorală” – Elena Udrea (PMP) după incidentul cu aruncarea unor găini în curtea ACL

    “Cei care nu veţi avea rezultate în turul doi, cât sunt eu în Consiliul Judeţean şi cât am posibilitate, nu o să primiţi niciun cinci bani. Când se repartizează bugetul – zero, garantez că niciunul nu mai primeşte nimic. Staţi şi muriţi, asta e viaţa” – Mircea Govor (PSD) către primarii şi consilierii locali PSD din Satu-Mare

    “Liderii democraţiilor consolidate nu vor accepta niciodată un preşedinte de stat cu un trecut legat, chiar şi indirect, de organizaţii naziste si antisemite” – Aurelian Pavelescu (PNŢ-CD) despre Klaus Iohannis

    “Mă înspăimântă gândul că am putea ajunge să ni se taie părul pe stradă, sau să fie tăiat tivul de la fustă, că e prea scurtă, cum se făcea odată” – Marian-Jean Marinescu (PDL) despre efectele unei victorii în alegeri a lui Victor Ponta

    “Joseph Daul, părintele austerităţii în Europa, vrea să verifice că Iohannis şi Băsescu trag la aceeaşi căruţă, în aceeaşi direcţie, adică la strânsul curelei românilor” – Lia-Olguţa Vasilescu (PSD) despre vizita şefului PPE în România

    “Ne ducem spre dictatură, teroare, sărăcie şi îndepărtarea de Vest sau nu, asta e alegerea în acest moment” – Monica Macovei (indep.)

  • Bilanţul campaniei: ce donaţii şi subvenţii au primit candidaţii la prezidenţiale

    La capitolul alianţe şi partide, cele mai mari donaţii le-a primit Alianţa Creştin Liberală Partidul Naţional Liberal – Partidul Democrat Liberal – 2.844.733 lei (din care 2.444.393 lei de la persoane fizice şi 400.340 lei de la persoane juridice).

    Pe locul al doilea s-a situat Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC – 2.717.769 lei (din care 2.148.475 lei de la persoane fizice şi 569.294 lei de la persoane juridice), urmată de Partidul Mişcarea Populară (810.050 lei, din care 714.050 lei de la persoane fizice). Restul partidelor şi al alianţelor au declarat donaţii mult sub 100.000 de lei.

    La capitolul candidaţi independenţi, cele mai mari donaţii le-a primit Călin Popescu-Tăriceanu (646.491 lei, din care 596.191 lei de la persoane fizice), urmat de Monica Macovei (283.766 lei, din care 204.874 lei de la persoane fizice) şi Teodor Meleşcanu (164.900 lei, exclusiv de la persoane fizice).

    Totodată, AEP a comunicat şi cuantumul subvenţiilor primite de partidele politice în luna octombrie, conform cu prevederile Legii nr.334/2006 şi ale Hotărârii de Guvern nr.749/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    Suma cea mai mare a primit-o PSD – 292.526,84 lei, urmat de PNL – 203.284,48 lei, PDL – 142.118,90 lei şi PP-DD – 122.922,16 lei. Totalul subvenţiilor primite în octombrie de partidele politice a fost de 810.050 lei.
     

  • Bilanţul campaniei: ce donaţii şi subvenţii au primit candidaţii la prezidenţiale

    La capitolul alianţe şi partide, cele mai mari donaţii le-a primit Alianţa Creştin Liberală Partidul Naţional Liberal – Partidul Democrat Liberal – 2.844.733 lei (din care 2.444.393 lei de la persoane fizice şi 400.340 lei de la persoane juridice).

    Pe locul al doilea s-a situat Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC – 2.717.769 lei (din care 2.148.475 lei de la persoane fizice şi 569.294 lei de la persoane juridice), urmată de Partidul Mişcarea Populară (810.050 lei, din care 714.050 lei de la persoane fizice). Restul partidelor şi al alianţelor au declarat donaţii mult sub 100.000 de lei.

    La capitolul candidaţi independenţi, cele mai mari donaţii le-a primit Călin Popescu-Tăriceanu (646.491 lei, din care 596.191 lei de la persoane fizice), urmat de Monica Macovei (283.766 lei, din care 204.874 lei de la persoane fizice) şi Teodor Meleşcanu (164.900 lei, exclusiv de la persoane fizice).

    Totodată, AEP a comunicat şi cuantumul subvenţiilor primite de partidele politice în luna octombrie, conform cu prevederile Legii nr.334/2006 şi ale Hotărârii de Guvern nr.749/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    Suma cea mai mare a primit-o PSD – 292.526,84 lei, urmat de PNL – 203.284,48 lei, PDL – 142.118,90 lei şi PP-DD – 122.922,16 lei. Totalul subvenţiilor primite în octombrie de partidele politice a fost de 810.050 lei.
     

  • Albă-ca-Zăpada se întoarce: PDL nu moare, PDL se transformă

    Evenimentul nu anulează însă posibilitatea ca visul lui Traian Băsescu de a recompune PDL sub pulpana PMP (deja ca să prevină pierderea de primari către alte partide prin ordonanţa migrării temporare, PNL a anunţat că va înainta plângeri penale contra traseiştilor) şi nici speranţa electoratului Monicăi Macovei că un scor onorabil al acesteia în turul I îi va putea asigura fostei europarlamentare PDL baza pentru constituirea unui nou partid de dreapta, mai curat moral şi doctrinar decât noul PNL, cu care să poată fi recuperat electoratul “băsist” (sau “justiţiar”) la ora actuală divizat şi să poată fi câştigate alegerile din 2016.

    Visul ca Monica Macovei să prezideze un partid de intelectuali şi votanţi de dreapta neatinşi de corupţie şi doritori de stat minimal datează din 2010, cam de pe vremea planurilor lui Sebastian Lăzăroiu despre partidul Albă-ca-Zăpada care să preia ce e viabil moral şi doctrinar de dreapta din PDL şi să câştige alegerile din 2012, după modelul partidului ceh Top 09. Pe atunci, varianta cu Monica Macovei şefă de partid era enunţat de Ştefan Vlaston, ajuns acum fruntaş al PMP, însă între timp, ideea a cedat locul, pe rând, unor iniţiative mai iuţi de picior (Noua Republică) sau mai tenace (PMP). Acum, Monica Macovei a dat de înţeles că după prezidenţiale, susţinătorii săi vor forma nucleul unui nou partid în perspectiva alegerilor din 2016, iar mulţi dintre votanţii ei consideră că scorul candidatei în turul I va reflecta tocmai amploarea bazei electorale de pornire pentru acest partid.

    Calul de bătaie al adversarilor de dreapta ai lui Iohannis este, de obicei, faptul că acesta, nedorind să pară “băsist”, a refuzat să condamne iniţierea în 2012 de către USL a referendumului de demitere a preşedintelui. Ofensiva DNA şi a ANI, care a continuat să vizeze politicieni şi pe parcursul campaniei electorale, a creat însă încă o temă de atac, rezumabilă în formula “PNL e un partid de corupţi” şi care depăşeşte chestiunea drobului de sare menţinut acum de ICCJ deasupra candidaturii lui Klaus Iohannis.

    Pe vremea când USL mai trăia, faptul că DNA sau ANI reuşiseră să determine condamnarea sau măcar prinseseră în vizor un număr apreciabil de fruntaşi liberali îi făcea pe diverşi lideri PNL să acuze “justiţia băsistă” şi pasivitatea partenerului de guvernare PSD faţă de acţiunile acesteia. Acum, susţinătorii PNL sau susţinătorii personali ai senatorului Sorin Roşca-Stănescu, proaspăt condamnat la închisoare în dosarul Rompetrol, ori Aristotel Căncescu, şeful CJ Braşov, proaspăt cercetat penal pentru corupţie, au continuat să susţină că şi în cazul acestora e vorba tot de dosare politice, instrumentate fie la ordinul preşedintelui Băsescu, fie mai nou chiar la ordinul premierului Ponta, pe motiv că procurorii ar fi devenit deja obedienţi faţă de candidatul PSD la preşedinţie.

    Acest tip de discurs veşnic ultragiat, total indiferent la faptul că între cei anchetaţi în ultimele luni se numără şi fruntaşi ai PSD, PDL sau PMP, nu slujeşte însă decât adversarilor PNL, în primul rând celor care se bat pe acelaşi electorat de dreapta vizat de Klaus Iohannis. Monica Macovei a declarat că “dacă Ponta, Iohannis, Tăriceanu sau Udrea vor câştiga prezidenţialele, viitorul DNA nu mai există”, în vreme ce Elena Udrea a profitat şi ea de ocazie ca să propună un Pact pentru Justiţie independentă, prin care toţi candidaţii la preşedinţie să se oblige că nu vor desfiinţa, comasa sau modifica atribuţiile DNA, ANI, DIICOT, CSM şi ÎCCJ după alegeri.
     

  • Oamenii nu ne mai cred decât dacă scoatem pistolul. Perlele politice ale săptămânii

    “Dl. preşedinte Băsescu trebuie să facă o cerere, cu numele: Băsescu Traian sau ce alte nume mai are. O fi şi el sub acoperire, că ştiu că îi plac jocurile astea absolut neserioase când eşti preşedinte” – Victor Ponta (PSD) despre posibila dobândire de la RAAPPS de către preşedinte, după ce îi termină mandatul, a vilei de la Snagov

    “D-le prim-ministru Victor Ponta, aveţi măcar o dată curajul şi recunoaşteţi adevărul:  nu-i aşa că vă vine să scoateţi pistolul când auziţi vorbindu-se despre Cultură?” – Radu F. Alexandru (PDL), citând astfel o replică atribuită nazistului Goebbels ca să acuze guvernul că la rectificarea bugetară ar vrea să taie bani de la Ministerul Culturii

    “Ca om politic, ea spune că eu după ea, eu spun că după mine, a fost al doilea om politic atacat de trusturile lui Voiculescu şi de cei care nu doresc evoluţie democratică a României” – preşedintele Traian Băsescu despre Elena Udrea (PMP)

    “Dacă există un candidat al PDL la aceste alegeri, cu siguranţă acela este Elena Udrea” – Emil Boc (PDL)

    “În anumite momente, am sentimentul că văd în Johannis candidatul PDL, al unui PDL aşa cum l-am văzut în epoca Băsescu” – Crin Antonescu (PNL)

    “Oricum, oamenii, aşa cum se vede în sondaje, nu ne mai cred. Hai să nu ne mai facem că unii vrem să lucrăm şi unii suntem în vacanţă” – Ilie Sârbu (PSD) justificând de ce susţine suspendarea şedinţelor Senatului pe durata campaniei electorale
     

  • Deputatul Ovidiu Raeţchi devine membru al grupului PNL. Ion Şcheau trece de la PSD la PDL

    “Vă dau citire cererii deputatului Şcheau Ioan, ales în circumscripţia nr 2 Arad, colegiul uninominal numărul 3, care a demisionat din calitatea de membru PSD şi va activa ca deputat în grupului PDL”, a anunţat, în plen, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Viorel Hrebenciuc, adăugând: “Aţi făcut o achiziţie mare”.

    Şcheau a fost ales deputat într-un colegiu uninominal din Arad, din partea PPDD. Din mai până în octombrie 2013 a activat ca independent, iar din octombrie 2013 a fost membru al PSD.

    Deputatul Ovidiu Raeţchi a fost exclus din PC, printr-o decizie luată de Biroul Executiv Central al formaţiunii în 23 septembrie, pe motiv că acesta s-a situat în afara politicii partidului, susţinând candidatura lui Klaus Iohannis la prezidenţiale.

    Vicepreşedintele PC Codrin Scutaru a precizat la acel moment pentru MEDIAFAX că motivaţia excluderii lui Ovidiu Raeţchi este că acesta a avut poziţii publice privind susţinerea candidatului PNL, Klaus Iohannis, după ce l-a susţinut pe Crin Antonescu.

    “PC a susţinut consecvent candidatura lui Victor Ponta, suntem în alianţă cu PSD, UNPR şi nu putem avea poziţii publice care deviază de la politica partidului. Ovidiu Raeţchi l-a susţinut ba pe Crin Antonescu, acum a scris pe blog că îl susţine pe Iohannis. Nu putem tolera la nivel de partid acest lucru”, a spus Scutaru.

  • Banii albi pentru partide s-au împuţinat în septembrie

    Suma este de departe cea mai mică din acest an, ţinând cont că minimul de până acum a fost atins în lunile ianuarie, februarie şi aprilie (455.180 lei), iar maximul în luna mai (608.485 lei), în timp ce în iulie şi august, subvenţia totală s-a ridicat la 506.282 lei.

    Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, PSD a primit în septembrie subvenţii de 73.473,45 lei, PNL – 51.058,60 lei, PDL – 35.695,75 lei, PP-DD – 30.874,14 lei. PC a primit 7.141,13 de lei, UNPR – 3.359,59, Forţa Civică – 1.237,56 şi PNŢCD – 618,78 lei.

    Conform legii de finanţare a partidelor politice, partidele politice primesc lunar de la bugetul de stat o sumă calculată în funcţie de numărul de voturi primite la alegerile parlamentare şi locale.

    UDMR nu este cuprinsă în această statistică întrucât, începând din martie 2009, nu a mai primit subvenţii de la buget ca partid politic, ci numai ca ONG reprezentativă pentru comunitatea etnică maghiară.

  • PDL reclamă modul de organizare a secţiilor de votare în străinătate: Se pregăteşte fraudarea masivă

    “Deja Guvernul Ponta pregăteşte o fraudare masivă a alegerilor în Diaspora. Pe de o parte, prin dirijarea alegătorilor către consulatele generale pe care le-a organizat în această zonă, iar pe de altă parte prin desfiinţarea unor secţii de votare în comunităţile unde există foarte mulţi români”, a declarat Viorel Badea într-o conferinţă de presă.

    El a spus că, deşi a rămas acelaşi număr de secţii de votare ca la alegerile prezidenţiale din 2009, “adevărata acrobaţie electorală pe care încearcă să o facă guvernul Ponta” este aceea că secţiile de votare din comunităţile unde există foarte mulţi români au fost desfiinţate şi au fost înfiinţate noi secţii de votare în comunităţile “care practic nu sunt bine reprezentate la nivel numeric”.

    Viorel Badea a dat ca exemplu situaţia din Italia şi din Portugalia, arătând că în Torino, unde sunt 40.000 de cetăţeni români, din două secţii de votare a rămas una, în schimb fiind suplimentat numărul secţiilor de votare la Triestre, în condiţiile în care aici trăiesc doar 1.500 de români.

    El a arătat că în Portugalia au fost desfiinţate secţii de votare în zonele cu comunităţi de 10.000 de români, dar s-a înfiinţat o secţie de votare într-o staţiune turistică unde nu sunt nici români care să lucreze în acea zonă în noiembrie.

    “De asemenea, în Republica Moldova au fost înfiinţate secţii de votare în localităţi unde există majoritari rusofoni, mulţi dintre ei neavând cetăţenie română. Aşa că din punctul nostru de vedere se pregăteşte o fraudare la acest nivel. Totodată, pentru a amorţi vigilenţa comunităţii de români, actualul guvern a venit cu o temă falsă, şi anume congresul românilor de pretutindeni, încercând să reorienteze atenţia comunităţilor din Diaspora spre un eveniment care nu are nici legitimitate, nici forţă de reprezentare”, a mai spus Viorel Badea.

    Senatorul PDL a arătat că Guvernul trebuie să organizeze secţii de votare în acord cu sugestiile care vin din partea comunităţilor de români.

    “Evident că atragem atenţia actualului Guvern să treacă rapid la refacerea Ordinului 1839/2014 prin care a înfiinţat aceste secţii de votare şi mai ales să facă astfel încât identificarea şi organizarea secţiilor de votare să fie făcute în deplin acord cu sugestiile care vin din partea comunităţilor de români. Credem că prin actualul mod de organizare a secţiilor de votare se doreşte blocarea posibilităţii comunităţilor de români de a-şi exprima dreptul la vot. Nu e pentru prima dată când PSD face acest lucru”, a mai spus senatorul PDL.

    Numărul secţiilor de votare din străinătate pentru alegerile prezidenţiale este de 294, egal cu cel stabilit în 2009, faţă de precedentul scrutin prezidenţial fiind majorat, de la 13 la 21, numărul de secţii organizate în Republica Moldova.

    Ministerul de Externe a finalizat, marţi, lista secţiilor de votare din străinătate organizate la alegerile pentru Preşedintele României.

    Ordinul ministrului de Externe prin care au fost stabilite secţiile de votare din străinătate pentru organizarea şi desfăşurarea scrutinului a fost publicat în Monitorul Oficial.

    MAE informează, într-un comunicat, că, la alegerile pentru Preşedintele României din 2014, în străinătate vor fi organizate 294 de secţii de votare pentru cetăţenii români care doresc să îşi exercite dreptul de vot la acest scrutin.

    “Secţiile de votare sunt organizate în sediile misiunilor diplomatice şi consulare ale României, în sediile institutelor culturale româneşti din străinătate, în teatrele de operaţiuni din Afganistan, precum şi în alte locaţii care permit desfăşurarea în bune condiţii, de corectitudine şi neutralitate, a procesului de votare”, menţionează sursa citată.

    Potrivit MAE, lista finală a secţiilor de votare a fost omologată pe baza experienţei anterioare în organizarea alegerilor prezidenţiale în străinătate, luând ca referinţă scrutinul din anul 2009, când au fost organizate 294 de secţii de vot.

    Ministerul reaminteşte că, la alegerile pentru Preşedintele României din 2009, în străinătate au votat, în turul doi, aproximativ 146.000 de cetăţeni români în 294 secţii de votare, înregistrându-se astfel cel mai mare număr de cetăţeni români care au votat în afara ţării la un scrutin.

    “În stabilirea secţiilor de votare au fost avute în vedere considerente similare celor de la scrutinele anterioare organizate în străinătate. Pornind de la dezideratul acoperirii cât mai largi a zonelor în care trăiesc cetăţeni români în diferitele state pe glob, a fost urmărită asigurarea reprezentativităţii, proporţionalităţii, corectitudinii şi neutralităţii în organizarea secţiilor de votare. De asemenea, au fost avute în vedere posibilităţile concrete de organizare pe plan local”, se mai arată în comunicat.

    MAE menţionează că, pentru scrutinul din noiembrie 2014 a fost majorat semnificativ numărul de secţii de votare în Republica Moldova, de la 13 la 21, ţinându-se cont de tendinţa ascendentă a numărului de cetăţeni români cu drept de vot din statul vecin.

    “În Spania s-a menţinut acelaşi număr de secţii de vot, respectiv 38. Totodată, în cazul Italiei, numărul secţiilor de vot a fost menţinut aproape la acelaşi nivel precum în 2009. S-a urmărit asigurarea unei mai bune şi armonioase repartizări teritoriale corelat cu organizarea secţiilor în misiunile diplomatice şi consulare precum şi în instituţii publice din statul italian. S-a avut, de asemenea, în vedere o mai bună securitate şi corectitudine a votului. În baza aceloraşi considerente, în SUA s-a urmărit asigurarea unui număr de secţii de votare la un nivel apropiat de cel din anul 2009 prin identificarea acelor locaţii care să asigure premisele pentru buna desfăşurare, în condiţii de neutralitate, a procesului de votare. În Marea Britanie, tendinţa crescătoare a numărului de cetăţeni români ca urmare a liberalizării circulaţiei pe piaţa forţei de muncă în această ţară a determinat o creştere a numărului de secţii de votare”, precizează sursa citată.

    Conform anexei la ordinul ministrului, cuprinzând lista secţiilor de votare din străinătate, publicată în MO, secţii de votare în număr mai mare vor fi organizate în: Italia – 51, Spania – 38, SUA – 22, Republica Moldova – 21, Marea Britanie – 11, Franţa – 9. În Germania şi Australia vor fi 5 secţii de votare, câte 4 secţii vor fi în Belgia, Canada, Serbia, Turcia, Ungaria, câte 3 în Afganistan, Austria, China, Cipru, Grecia, Israel, Polonia, Portugalia, Rusia, Ucraina.

  • Băsescu: E minciună că eu şi Udrea am rupt dreapta. Blaga şi Antonescu au distrus dreapta cu fuziunea

    El a amintit declaraţiile lui Vasile Blaga şi Crin Antonescu, de la momentul la care au decis fuziunea celor două partide, în care spuneau că nu discută cu PMP sau cu Traian Băsescu.

    Traian Băsescu a adăugat că ”ideologii minciunii” spun că el şi Udrea au făcut un partid şi au distrus dreapta.

    ”Nu, dreapta a fost distrusă de fuziunea PDL cu liberalii”, a susţinut Băsescu.

    El a continuat: ”Să te pupi cu cei care te-au azvârlit de la guvernare peste noapte, cu cei care au făcut suspendarea în 2007, care au făcut suspendarea în 2012, cu cei care până în ianuarie vorbeau de regimul Băsescu şi Boc ca fiind nenorocirea României (…) Pe mine nu mă interesează ce au făcut ei, dar să nu reproşeze nimeni PMP că a rupt dreapta, când tocmai cei care s-au rupt de dreapta este acest hibrid ACL, cărora, spre deosebire de PSD, le doresc succes în alegeri (…), dar n-am nicio remuşcare cu privire la ruperea dreptei. Ruperea dreptei au făcut-o Blaga şi Antonescu”.

    Traian Băsescu a deplâns faptul că fostul său partid nu are candidat la Preşedinţie.

    Ca partidul care a dat de trei ori primarul general al Capitalei, care a dat de două ori preşdintele ţării să nu aibă candidat la alegerile prezidenţiale este ca o mâţă fără coadă”, a mai spus Băsescu.

    El a susţinut că liberalii au o istorie de 149 de ani marcată de mai puţine succese decât istoria de 20 de ani a PDL.