Rebranding-ul este un proces extrem de complicat atunci când este realizat de o companie cu tradiţie. Schimbarea unui logo necesită studii şi investiţii destul de mari, astfel încât noua imagine să fie cel puţin la fel de atractivă ca cea cunoscută de public.
Olive Garden
Netflix
Visa
Reebok
PayPal
Lipton
Cadillac
Bacardi
După cinci ani de criză economică, această neconcordanţă între pregătirea forţei de muncă şi tipul de calificare necesară reprezintă una dintre cele mai spinoase probleme cu care se confruntă ţările europene, relatează New York Times.
Sutele de mii de oameni care şi-au pierdut locurile de muncă şi mulţi tineri care intră pe piaţa muncii descoperă că pregătirea lor nu se potriveşte cu posturile bazate pe inovaţie care apar pe continent.
“În toate ţările se anticipează că multe dintre noile locuri de muncă vor fi în domeniul economiei cunoaşterii. Dar asistăm la o nepotrivire îngrijorătoare a competenţelor, ceea ce înseamnă că un mare număr de şomeri nu sunt pregătiţi pentru posturile care se oferă”, a arătat Glenda Quintini, economist la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Elon Musk s-a născut În 1971 În Africa de Sud. Pasionat de computere, Musk a creat până să împlinească 12 ani un joc video, numit Blastar, pe care l-a vândut pentru circa 500 de dolari. Studiile universitare le-a început în Canada, de unde s-a transferat la Universitatea din Pennsyl-vania, unde a obţinut diplome în economie şi fizică. Ulterior a fost admis la Stanford, în California, pentru un doctorat în fizică.
Nu a apucat să meargă la cursuri decât două zile. La fel ca în cazul altor antreprenori, mediul uni-versitar nu-i asigura viitorului miliardar spaţiul necesar pentru a-şi pune în practică proiectele. În 1995, la 24 de ani, Musk a renunţat la doctoratul de la Stanford pentru a-şi lansa prima companie, Zip2 Corporation, un ghid online al oraşelor pentru versiunile de pe internet ale New York Times şi Chicago Tribune. Compania a rezistat cu dificultate şi a trebuit să vândă pachetul majoritar unor in-vestitori pentru 3,6 milioane de dolari. În 1999, Compaq Computer Corporation a preluat Zip2 pen-tru 307 milioane de dolari, lui Musk revenindu-i 22 de milioane de dolari. Antreprenorul originar din Africa de Sud avea 28 de ani şi era milionar. În acelaşi an a pornit o nouă companie.
Locul cu bani. În 1999, a lansat X.com cu 10 milioane de dolari din banii obţinuţi de pe urma vân-zării Zip2. X.com era un dezvoltator de sisteme pentru online banking, Musk fiind creditat cu inven-tarea metodei de transfer sigur al banilor folosind o adresă de e-mail a destinatarului. În 2000, X.com a cumpărat compania Confinity, care lansase un serviciu de transfer de bani numit PayPal. Musk a schimbat numele X.com/Confinity în PayPal şi s-a concentrat pe dezvoltarea plăţilor online. În 2002, eBay a cumpărat PayPal cu 1,5 miliarde de dolari, iar Musk a obţinut acţiuni eBay de 165 milioane de dolari din tranzacţie.
Explorarea spaŢiului. În 2002, antreprenorul a înfiinţat SpaceX (Space Exploration Technologies). Compania vrea să construiască cele mai avansate rachete şi navete pentru călătorii spaţiale, cu un obiectiv pe termen lung de a facilita explorarea şi colonizarea altor planete. Compania a creat Fal-con 1, prima rachetă cu combustibil lichid dezvoltată privat care a ajuns pe orbită, precum şi naveta Dragon. În 2012, Dragon a devenit prima navetă comercială care a andocat la Staţia Spaţială Inter-naţională. Compania lui Musk a primit un contract de 1,6 miliarde de dolari de la NASA pentru 12 transporturi de bunuri către şi dinspre Staţia Spaţială. În 2011, SpaceX a început să lucreze la un proiect al NASA pentru transportul astronauţilor. Primele zboruri cu oameni la bord sunt aţteptate în 2015. În 2006, Elon Musk a înfiinţat, împreună cu vărul său Lyndon Rive, compania SolarCity, spe-cializată în produse şi servicii pentru sectorul energiei fotovoltaice.
Tesla Motors. Proiectul cel mai important şi mai vizibil al lui Musk în prezent este Tesla Motors. Compania a reuşit să transforme autovehiculul electric din ceva excentric într-un produs de con-sum. Tesla construieşte modelul sport Roadster şi sedanul Model S, iar pentru viitor are în plan dezvoltarea unor maşini şi mai accesibile ca preţ.
Model S, cu un preţ de 70.000 de dolari, câştigă clienţi şi de la rivalii Tesla, spune Musk, şi reali-tatea confirmă: persoane care au deţinut în trecut Toyota Prius sau Mercedes-Benz E-Class cum-pără maşinile Tesla. Toyota şi Daimler sunt investitori la Tesla şi clienţi ai companiei pentru bateriile folosite la alimentarea maşinilor electrice.
Comerţul internaţional pe internet între SUA, China, Germania, Marea Britanie, Australia şi Brazilia va urca de la 105 miliarde de dolari în acest an la 307 miliarde de dolari în 2018, relevă un studiu realizat de Nielsen pentru PayPal, transmite Bloomberg.
Principalele categorii de produse după cifra de afaceri vor fi îmbrăcămintea, încălţămintea şi accesoriile vestimentare, urmate de produsele de sănătate şi înfrumuseţare şi electronice, potrivit raportului.
EBay, cea mai mare piaţă de comerţ online din lume, caută să se extindă pe plan internaţional, mai ales pe pieţele emergente, unde potenţialul de creştere este mai ridicat faţă de economiile dezvoltate.
Aproximativ un sfert din veniturile EBay şi peste jumătate din afacerile PayPal au fost generate anul trecut de operaţiuni din afara SUA.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Reynolds, care vinde componente auto pe eBay în timpul liber, ar fi fost de un milion de ori mai bogat decât cel mai bogat cetăţean al planetei, mexicanul Carlos Slim, care deţine “doar” 67 de miliarde de dolari.
Reynolds a privit totul ca pe o glumă, dar şi-a verificat contul şi online, acolo lovindu-se de realitatea crudă: contul era zero, corect adică.
Compania PayPal a recunoscut eroarea şi s-a oferit să efectueze o donaţie pentru o cauză susţinută de Reynolds. Acesta, care nu a avut în contul PayPal mai multy de 1.000 de dolari, a fost întrebat ce ar fi făcut cu banii, dacă suma ar fi fost reală. “Aş fi plătit, probabil, datoria naţională”, a răspuns omul.
Valoarea plăţilor mobile prin PayPal, de 14 miliarde de dolari în 2012, a înregistrat o creştere spectaculoasă, de 350% comparativ cu anul precedent, când compania a procesat plăţi în cuantum de 4 miliarde de dolari, graţie adoptării masive a tabletelor şi telefoanelor mobile de ultimă generaţie.
“Am avut un final excelent de an, iar rezultatele din ultimul trimestru ne-au depăşit aşteptările. Divizia Mobile a eBay a încheiat anul cu plăţi procesate în valoare de 13 miliarde de dolari – mai mult decât dublu comparativ cu 2011 – în timp ce PayPal a procesat plăţi mobile în valoare de 14 miliarde de dolari, triplu comparativ cu anul anterior. Pentru 2012, ne aşteptăm ca valoarea plăţilor mobile procesate să depăşească 20 de miliarde de dolari,”, spune John Donahoe, President & CEO eBay Inc.
eBay, proprietarul PayPal începând cu 2002, a raportat venituri de 4 miliarde de dolari în ultimul trimestru al anului trecut, în creştere cu 18% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2011. Pentru întreg anul trecut, veniturile companiei au crescut cu 21%, la 14,1 miliarde de dolari.
PayPal a avut venituri anuale în valoare de 5,6 miliarde de dolari în 2012, în creştere cu 26% faţă de 2011 şi care au reprezentat 40% din veniturile totale ale eBay. Operaţiunile internaţionale ale PayPal au generat mai mult de jumătate din veniturile totale ale companiei din anul trecut, 25% din aceste venituri provenind din comerţul transfrontalier.
PayPal a procesat 692 milioane de tranzacţii doar pe parcursul ultimului trimestru din 2012, cu o medie de 5.200 tranzacţii pe minut sau circa 7,5 milioane de tranzacţii pe zi.
PayPal, care a generat o parte importantă a veniturilor eBay în 2012, a continuat să îşi extindă activităţile şi avea, la finalul anului trecut, 123 de milioane de conturi active, cu 15% mai multe comparativ cu anul precedent. Pe parcursul ultimului trimestru, PayPal a înregistrat lunar 2 milioane de conturi noi.
Peste o treime dintre românii care folosesc PayPal au cheltuit mai mult de 900 de lei pentru achiziţii online (39%), urmaţi de cei care au dat între 100 şi 299 de lei pe produse achiziţionate online şi cei care au plătit 700-899 de lei pentru cumpărături online. Atunci când este vorba de achiziţii online, România şi Slovacia sunt pe primele locuri în CEE (39%), urmate de Cehia (33%), Ungaria (26%) şi Polonia (22%), conform “Brand Availibility in CEE”, studiu realizat de PayPal cu ajutorul a 12.000 dintre utilizatorii săi din Polonia, Cehia, Slovacia, România şi Ungaria.
Utilizatorii români de PayPal care cumpără din străinătate au declarat, în cadrul studiului, că fac acest lucru datorită preţurilor mai mici (44%), o motivaăie prezentă şi la consumatorii din celelalte pieţe din Europa Centrală şi de Est. Alte motive menţionate de românii care folosesc PayPal sunt dorinţa de a avea o anumită versiune a unui produs (17.5%) sau un brand ori model (17.1%) care nu sunt disponibile pe piaţa locală. Din punct de vedere al disponibilităţii produselor pe pieţele locale, piaţa din Romania este similară cu acelea din Ungaria, Polonia, Cehia sau Slovacia.
O treime dintre românii care folosesc PayPal (32%) fac cumpărături online o dată pe trimestru, în timp ce o cincime (18,5%) cumpără online o dată pe semestru şi 17% fac achiziţii online mai des decât o dată pe lună. Restul celor care au răspuns la studiu fac cumpărături online o dată pe lună, o dată pe an sau mai rar de atât.
Thompson este considerat arhitectul ascensiunii PayPal, serviciul de plăţi online al eBay, cel mai mare operator de profil din lume. Yahoo, un fost pionier al internetului ale cărui site-uri sunt încă printre cele mai vizitate din lume, trece printr-o perioadă foarte dificilă, conducerea şi acţionarii companiei discutând recent mai multe variante strategice de reorganizare, inclusiv vânzarea grupului, delistarea de la bursă sau divizarea.
Serviciul de plati electronice PayPal poate fi folosit in
Romania deja de cativa ani, insa dincolo de disponibilitatea
acestuia, compania n-a facut miscari evidente in directia pietei
locale pana saptamana trecuta, cand a fost lansata versiunea in
limba romana a site-ului. “Existenta unui birou in Romania nu este
cu adevarat necesara. Sistemul de plata permite oricui detine o
adresa de mail si un card bancar sa faca plati indiferent ca exista
sau nu reprezentanta in tara respectiva”, spune Przemek Pluta,
regional managerul PayPal pentru Europa Centrala si de Est.
Localizarea, in schimb, a devenit din ce in ce mai necesara, pe
de-o parte pentru ca piata locala de comert online a inceput sa
capete tot mai multa importanta, iar pe de alta parte pentru ca
potentialul de crestere este destul de ridicat.
Peste 400.000 de consumatori din Romania folosesc in prezent
PayPal, cei mai multi pentru a putea face cumparaturi din magazine
online din afara granitelor tarii, intr-o retea de comercianti din
peste 190 de tari si regiuni din lume, fara sa fie nevoie sa
furnizeze datele de identificare ale cardului bancar, cum se
intampla in cazul cumparaturilor online platite in mod traditional.
Numarul romanilor cu cont PayPal a crescut insa anul trecut cu
aproximativ 54%, “evolutie pe care intentionam sa o mentinem si in
urmatorii ani”, dupa cum spune Pluta, cifra putand ajunge astfel,
in doar doi ani, la peste un milion, mai ales avand in vedere
planurile companiei de a intensifica prezenta la nivel local.
Volumul si valoarea tranzactiilor realizate de romani prin
PayPal nu este cunoscuta, insa cota serviciului de plati din sumele
platite in magazine online din afara tarii nu este totusi de
neglijat.
umparaturile pe internet facute anul trecut de consumatorii
romani in SUA, Europa si regiunea Asia-Pacific si platite prin
metode electronice de plata, fara a fi insa incluse transferurile
bancare, s-au ridicat anul trecut la o valoare de 36 de milioane de
dolari (24,5 milioane de euro), potrivit unui raport PayPal
realizat pentru Romania, Polonia, Republica Ceha si Ungaria. In
acelasi timp, achizitiile facute din strainatate in magazinele
online romanesti s-au cifrat la 53,5 milioane de dolari (36,4
milioane de euro), bani platiti in principal de romani plecati in
alte tari, care achita utilitati in Romania, calatoresc aici
frecvent sau cumpara obiecte pentru rudele din tara. Prin PayPal,
cele mai multe plati sunt realizate catre magazine online din SUA,
in principal pentru ca “diferentele de pret pentru produse identice
pot ajunge chiar si pana la 70%”, potrivit calculelor
reprezentantului companiei pentru Europa Centrala si de Est.
Spre exemplu, un telefon mobil iPhone 4 de la Apple costa in jur
de 1.500 de lei in SUA, 2.800 de lei in Romania si aproximativ
2.000 de lei in Marea Britanie. O tableta iPad care costa 2.000 de
lei in Romania poate fi cumparata cu 1.100 de lei din SUA, pret la
care se mai adauga si taxele de vama si costurile de transport,
electronicele fiind in mod traditional mai ieftine dincolo de
Oceanul Atlantic. Insa si hainele sau produsele cosmetice se
dovedesc in multe cazuri mai ieftine in alte colturi ale lumii, cu
precadere in America.
“PayPal a restrans in mod permanent accesul la contul folosit de
WikiLeaks, din cauza politicii comerciale a PayPal, care interzice
folosirea serviciului de plata online pentru a incuraja, promova
sau facilita orice activitate ilegala”, releva un comunicat dat
publicitatii dupa ce guvernul SUA a facut cunoscut ca facilitarea
activitatii WikiLeaks de catre companiile care au legatura cu sfera
online incalca legea.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Slide ar putea parea doar o joaca de copii in comparatie cu PayPal, afacerea care l-a adus pentru prima data in lumina reflectoarelor pe Max Levchin in 2002, la momentul vanzarii ei catre eBay pentru 1,5 miliarde de dolari (mai mult de un miliard de euro). Depinde insa de perspectiva; cea de-a doua afacere a lui Levchin este deja evaluata in prezent la peste 550 de milioane de dolari (380 de milioane de euro).
De fapt, tocmai comparatia cu PayPal a fost motivul pentru care Levchin s-a hotarat in urma cu trei ani sa infiinteze Slide, o companie online care creeaza aplicatii software pentru retelele sociale Facebook si MySpace. Antreprenorul american in varsta de 32 de ani a vrut sa-si demonstreze ca poate repeta succesul pe care l-a avut PayPal.
A pornit de la o idee destul de simpla, de a crea diferite programe utile pentru membrii retelelor sociale, cel mai popular fiind acum Slide, prin care utilizatorii pot face slideshow-uri cu fotografii si le pot pune diferite rame virtuale. Si, ca majoritatea afacerilor online din Silicon Valley, a atras de partea sa investitori care sa-l ajute sa-si dezvolte ideea. Acum, Levchin pare a fi din nou in centrul atentiei. Aflat la cea de-a patra runda de finantare, fondatorul Slide a atras de asta data atentia unor nume importante din randul investitorilor de la Wall Street. Este vorba despre fondurile Fidelity Investments si T. Rowe Price, care au platit 50 de milioane de dolari (34,3 de milioane de euro) pentru 9% din companie, aducand astfel valoarea Slide la o treime din cea a PayPal la momentul vanzarii. Banii vor fi investiti in extinderea echipei de 65 de programatori care lucreaza pentru Levchin pana la aproximativ 100 de oameni, dar si in dezvoltarea portofoliului de aplicatii software.
Valoarea Slide data de aceasta tranzactie pare insa foarte mare, mai ales in conditiile in care firma se bazeaza pe un model de business destul de nonconformist. Spre deosebire de site-uri deja populare care atrag zeci de milioane de utilizatori si care castiga bani din publicitatea accesata de acestia, aplicatiile software create de Slide nu sunt disponibile pentru descarcare de pe un site al companiei, ci pe site-urile altora, ceea ce inseamna ca veniturile companiei provin din reclamele afisate pe aceste site-uri si depind de numarul celor care folosesc aplicatiile.
Aplicatiile software in JavaScript sau Flash, de genul Slide, din categoria asa-numitelor widget-uri (practic, ferestre care pot fi plasate intr-o pagina web si care actualizeaza permanent diverse informatii de pe internet, ca prognoza meteo pentru diverse orase, ora exacta pe glob, liste cu ultimele melodii ascultate de utilizator sau chiar continutul unor bloguri intregi) au devenit populare aproape peste noapte, castigand interesul unui mare numar de utilizatori ai retelelor sociale. Pentru Facebook, de exemplu, au fost create aproape 13.000 de astfel de aplicatii diferite, pe care membrii retelei le-au descarcat de 765 de milioane de ori in computerele lor, potrivit companiei care monitorizeaza widget-urile dezvoltate pentru retele sociale si care a calculat valoarea actuala a acestor aplicatii la aproximativ 374 de milioane de dolari (258 de milioane de euro). „Widget-urile sunt evaluate exact ca site-urile, nu in functie de cati bani genereaza, ci dupa numarul de utilizatori pe care ii atrag“, explica Jia Shen, cofondatorul RockYou, companie care dezvolta astfel de aplicatii software.
La popularitatea widget-urilor a contribuit din plin Facebook, reteaua sociala a lui Mark Zuckerberg, prin lansarea de anul trecut a unui sistem care le permite programatorilor sa creeze aplicatii software destinate retelei. Initiativa a fost urmata in scurt timp si de Google, care a anuntat ca lucreaza la propriul astfel de sistem, denumit OpenSocial Applications, numai ca lansarea acestuia nu a avut loc inca.
Afacerea widget-urilor face cu ochiul nu numai antreprenorilor online – in lume existand deja in jur de 100.000 de companii care dezvolta astfel de aplicatii software -, ci si companiilor din industria online sau cele media care, pentru a putea profita de potentialul acestei nise, se pregatesc sa angajeze programatori care sa se ocupe exclusiv de crearea de widget-uri.
Anul trecut, numarul dezvoltatorilor de widget-uri care au atras finantare din partea fondurilor de investitii a fost destul de modest. In opinia lui David Weiden, partener in cadrul Khosla Ventures, este vorba doar de cateva zeci de companii, explicatia fiind aceea ca investitorii sunt mult mai prudenti decat acum 10 ani si cauta sa faca plasamente sigure. Chiar si fara finantare insa, un antreprenor care detine o companie producatoare de widget-uri se poate lauda cu castiguri deloc neglijabile din publicitate. „Un furnizor de widget-uri, care are si cativa programatori angajati, incaseaza in jur de 80.000 de dolari (peste 55.000 de euro) pe luna din publicitate“, dupa calculul lui Shen de la RockYou. Cu toate acestea, odata cu cresterea cererii incep sa apara si limitele. Companiile din domeniu se intrec pentru a produce widget-uri mai atragatoare nu numai pentru utilizatori, ci si pentru programatori. Flixter, spre exemplu, producatorul unor widget-uri pentru recenzii de filme, care pana acum au fost descarcate pe Facebook de peste 13 milioane de ori, si-a dublat numarul de angajati in ultimele doua luni, la 12 programatori. Jay Adelson, directorul executiv al Digg, spune deja ca trebuie sa caute programatori in afara Silicon Valley. „Trebuie sa angajam foarte multi si deja devine dificil, pentru ca practic trebuie sa importam oameni din alte state.“
Care ar fi insa perspectivele pentru companiile producatoare de widget-uri? O parte dintre aceste aplicatii au sansa sa se transforme pe parcurs in site-uri in toata regula, ceea ce inseamna venituri mult mai mari. Altele ar putea fi cumparate de companii media, optimistii sustinand ca 2008 va fi caracterizat de numeroase achizitii de companii din generatia web 2.0. „Cert este insa ca nu toate companiile producatoare de widget-uri vor supravietui“, preconizeaza Max Levchin.