Iniţiatorul legii, deputatul PSD Mircea Drăghici, motivează, în expunerea de motive că, prin această propunere, se asigură un tratament egal pentru toate partidele.
„Pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată dublu proporţional cu numărul mandatelor obţinute în alegeri de candidaţii femei”, mai prevede actul normativ.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Programul AlphaGo, dezvoltat în 2015 de DeepMind, a reuşit să învingă doi dintre cei mai mari jucători contemporani de Go, învăţând să joace prin analizarea a mii de partide jucate de oameni.
Noul program, AlphaGo Zero, a început de la zero, pornind doar de la regulile jocului şi a învăţat doar jucând milioane de jocuri de unul singur.
După doar 72 de ore, noul program a reuşit să învingă categoric toate versiunile programului anterior, AlphaGo.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Organizatorii turneului de la Wimbledon au dat publicităţii programul meciurilor din sferturile de finală ale tabloului feminin, iar Simona Halep şi Johanna Konta vor intra în scenă în a treia partidă a zilei, după cea dintre Venus Williams (SUA, favorită 10) şi Jelena Ostapenko (Letonia, favorită 13).
Probabil că şefii PSD s-au bazat pe ideea că apele s-au mai liniştit, altfel nu înţeleg cum fostul ministru al justiţiei, îndeobşte cunoscut drept „Altă întrebare!”, a ajuns unul dintre primii oameni în stat.
Ce-i drept, e o funcţie pe care Iordache a mai ocupat-o, dar nu ştiu câtă lume putea să îl aleagă de pe o foaie cu 10 poze înainte de spectacolul de pe 31 ianuarie. Prin urmare, dacă n-aveai nimic cu el anul trecut, sunt şanse mari să ai anul ăsta.
Lăsând la o parte decizia, nu ştiu ce speranţe şi-au făcut unii sau alţii, dar eu mă aşteptam ca Iordache să aibă acelaşi comportament arogant. Vorba unui prieten de-al meu: „Din Bulă nu faci Harry Potter”.
Şi revin, Florin Iordache este acum unul dintre primii oameni în stat. Sigur, Constituţia se referă doar la preşedintele Senatului şi cel al Camerei Deputaţilor ca posibili înlocuitori ai primului om în stat; dar nu e greu de priceput că adjuncţii lor sunt tot pe lista aia, doar că ceva mai jos.
Din noua şi vechea lui funcţie, Florin Iordache ar fi putut să aleagă calea înţeleaptă şi să se facă nevăzut. Dar infatuarea şi aroganţa îţi dau mai multe aripi decât un Red Bull, aşa că deputatul PSD s-a întors la subiectul lui preferat.
Săptămâna lui Iordache a început cu critici la adresa celui care a preluat portofoliul Justiţiei, Tudorel Toader. Iordache nu înţelege, pare-se, de ce Toader amână discuţiile legate de modificarea articolelor 301 şi 308 din Codul penal, cele ce fac referire la abuzul în serviciu. Sau poate chiar nu înţelege, nu vreau să acuz pe cineva de falsitate.
Fostul ministru al justiţiei vrea neapărat să demonstreze – doar el ştie de ce – necesitatea unui prag pentru abuzul în serviciu. La întâlnirea colegială de la Sinaia, alături de şefii PSD, el s-a arătat convins că Parlamentul o să-şi facă treaba şi o să stabilească limita în cauză. „Noi am stabilit atunci 10 la sută din acel prag maxim de 2 milioane. Că e 200.000 sau mai puţin, asta se poate discuta”, a mai spus Iordache. Când se poate discuta rămâne la stadiul de „altă întrebare”.
Sar câteva idei şi ajung de fapt la cea mai mare problemă pe care o are azi România. Sistemul politic a ajuns format dintr-o dreaptă care se împiedică la fiecare pas şi nu e în stare să găsească un singur liberal serios, un partid care se vrea reformator dar se rezumă la circ şi la Nicuşor Dan şi o stângă condusă de oameni cu dosare penale.
Nu cred că partidele noi sunt soluţia acum şi nu cred nici în organizaţii născute din proteste; ca să construieşti un partid politic îţi trebuie oameni politici la bază, sau cel puţin oameni cu studii solide pe zona asta care să ştie ce şi cum trebuie făcut. Tot cu partidele noastre rămânem, dar speranţa stă în oamenii tineri, din spate – şi cunosc mulţi oameni tineri, capabili, care ar putea să reformeze partidele dacă ar fi lăsaţi. E valabil pentru formaţiuni de stânga, centru sau dreapta.
Şi nu trebuie să ne rezumăm doar la cei înscrişi deja în partide: sunt destui tineri implicaţi în afaceri, cu o experienţă în capitalismul adevărat care valorează mai mult decât cursurile la seral urmate la Ştefan Gheorghiu. În ei stă viitorul sistemului politic din România, indiferent de orientarea spre măsuri liberale sau conservatoare.
Teodor Meleşcanu, actualul ministru de externe, făcea parte din guvernul Văcăroiu în perioada ’92-’96. Petre Daea, ce conduce astăzi ministerul Agriculturii, era ministru al aceleiaşi instituţii şi în anul 2004. Pavel Năstase, actualul ministru al educaţiei, era în anul 2002 secretar de stat în ministerul Afacerilor Interne, fiind director general al Institutului Naţional de Administraţie (INA). Şi exemplele pot continua.
Cât timp o să vedem că aceleaşi feţe sunt mutate dintr-o parte în alta, nu ar trebui să ne mire că oamenii sunt neîncrezători. Sau că Florin Iordache ar putea reveni, într-o bună zi, ca ministru al justiţiei.
Am crezut, sincer, că mişcările de stradă de acum două luni au reuşit să inducă o oarecare teamă partidelor politice, sau măcar jenă. Nu e cazul; dacă datoriile adunate în timpul campaniei nu s-au putut plăti acum, se va găsi un moment bun în cei trei ani şi jumătate de guvernare rămaşi.
“Cu toţii au aceeaşi mentalitate. Unde veţi merge? Unde vreţi să duceţi Europa? Aţi început să distrugeţi continentul. Războiul sfânt va începe în curând”, a spus Mevlut Cavusoglu, ministrul turc pentru afaceri externe.
El şi-a motivat declaraţia prin faptul că nu vede nicio diferenţă între Mark Rutte, liderul partidului de centru-dreapta care a câştigat alegerile, şi Geert Wilders, liderul partidului extremist care a ieşit pe locul doi.
Potrivit rezultatelor parţiale, Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD, centru-dreapta), al premierului Mark Rutte, se clasează pe primul loc în scrutinul parlamentar din Olanda, cu 32 de locuri în Parlamentul de 150 de membri, urmat de Mişcarea Creştin-Democrată (CDA, centru), care ar urma să aibă 21 de locuri, şi de formaţiunea populistă Partidul Libertăţii (PVV, extremă-dreapta), a lui Geert Wilders, cu 20 de locuri.
“Se pare că VVD va rămâne cel mai mare partid din Olanda. Avem motive de celebrat în această seară. După Brexit şi după alegerile din SUA, Olanda a spus ‘stop’ populismului”, a afirmat Mark Rutte.
Pe fondul temerilor privind o victorie a euroscepticilor, prezenţa la urne a fost de 81%, cea mai mare în Olanda în ultimele trei decenii.
“Cu toţii au aceeaşi mentalitate. Unde veţi merge? Unde vreţi să duceţi Europa? Aţi început să distrugeţi continentul. Războiul sfânt va începe în curând”, a spus Mevlut Cavusoglu, ministrul turc pentru afaceri externe.
El şi-a motivat declaraţia prin faptul că nu vede nicio diferenţă între Mark Rutte, liderul partidului de centru-dreapta care a câştigat alegerile, şi Geert Wilders, liderul partidului extremist care a ieşit pe locul doi.
Potrivit rezultatelor parţiale, Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD, centru-dreapta), al premierului Mark Rutte, se clasează pe primul loc în scrutinul parlamentar din Olanda, cu 32 de locuri în Parlamentul de 150 de membri, urmat de Mişcarea Creştin-Democrată (CDA, centru), care ar urma să aibă 21 de locuri, şi de formaţiunea populistă Partidul Libertăţii (PVV, extremă-dreapta), a lui Geert Wilders, cu 20 de locuri.
“Se pare că VVD va rămâne cel mai mare partid din Olanda. Avem motive de celebrat în această seară. După Brexit şi după alegerile din SUA, Olanda a spus ‘stop’ populismului”, a afirmat Mark Rutte.
Pe fondul temerilor privind o victorie a euroscepticilor, prezenţa la urne a fost de 81%, cea mai mare în Olanda în ultimele trei decenii.
Aceste sume se regăsesc în declaraţiile de avere ale celor patru miniştri.
Ana Birchall, ministru delegat pentru Afaceri Europene, este cel mai bogat membru al Guvernului. Ea deţine, împreună cu soţul, om de afaceri, trei terenuri în Suceava, 2 apartamente în Bucureşti – unul de 50 de metri pătraţi achiziţionat de social-democrată în 1997 şi unul de peste 300 de metri pătraţi cumpărat împreună cu soţul în 2004.
La acestea se adaugă un apartament de 180 metri pătraţi în New York City, o casă de vacanţă în New Haven, Conneticut şi una în Suceava, un autoturism Volvo, bijuterii în valoare de 46.000 de euro şi un lingou de aur. În mai multe conturi cei doi au peste 200.000 de dolari, peste 300.000 de lei, în jur de 27.000 de euro şi aproximativ 26.600 lire sterline, la care se adaugă mai multe plasamente bancare şi investiţii financiare în străinătate în valoare de 23 de milioane de euro.
UDMR Cluj susţine că panoul cu mesajul „Salvăm Clujul de Bucureşti, taxele noastre să îmbogăţească Ardealul, nu Capitala”, precizând că textul nu este unul segregaţionist, ci se referă la descentralizarea fiscală, care va ajuta atât maghiarii, cât şi românii, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Preşedintele UDMR Cluj, Csoma Botond, a declarat, marţi, presei, că prin acest demers, UDMR cere ca impozitele să rămână într-o proporţie mai mare la nivel local, nu să plece la bugetul central al ţării, pentru realizarea unor proiecte de investiţii.
“Mesajul <<Salvăm Clujul de Bucureşti, taxele noastre să îmbogăţească Ardealul, nu Capitala>>, de pe panoul amplasat în cadrul unei acţiuni de precampanie a Uniunii la nivel naţional, este unul axat pe o descentralizare fiscală. Nu numai UDMR a vorbit de această chestiune, şi partidele româneşti au vorbit ani de zile de acest fapt, Nu este un mesaj segregaţionist, este vorba despre o descentralizare fiscală, ca impozitele să rămână într-o proporţie mai mare la nivel local, nu să plece la bugetul central al ţării, să avem din ce realiza marile investiţii în infrastructură”, a spus Csoma.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro