BusinessMagazin

Tag: parcuri

  • Primarul Sectorului 6, revoltat de preţurile pentru refacerea parcurilor: Mi se pare ireal

    Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, susţine că este revoltat de preţurile incluse în contractul cadru pentru refacerea parcurilor. Mi se pare ireal, a declarat Ciucu după ce a consultat documentele.

    Ciprian Ciucu susţine că, potrivit contractului, pentru refacerea unui parc de mici dimensiuni Primăria trebuie să plătească între 60.000 de euro şi 200.000 de euro.

    „Discutam cu echipa mea ce părculeţe să reabilăm sau să le refacem total. Avem un contract cadru cu preţuri între 60.000 de euro şi 200.000 de euro pentru câte un părculeţ de acest gen. Mi se pare ireal”, a anunţat primarul Sectorului 6 pe Facebook.

    Primarul Ciprian Ciucu mai spune că va găsi soluţii pentru a reduce preţurile.

    „Vom reabilita parcurile, nu sunt reparate de 10 ani. Dar la preţurile reale, cele de pe piaţă. Eliminăm corupţia şi risipa”, a precizat Ciucu.

  • La Cluj-Napoca vor fi amenajate 7 fluxuri de vaccinare pentru angajaţii din parcurile industriale

    „Urmare a demersurilor iniţiate de doamna subprefect Irina Munteanu, de a deschide 4 centre de vaccinare cu circuit închis şi operare în Registrul Electronic National de Vaccinări, vor fi vaccinate 20.000 de persoane cu serul AstraZeneca, angajaţi ai companiilor rezidente în parcurile industriale Tetarom şi totodată locuitori ai judeţului Cluj”, a anunţat luni Prefectura Cluj.

    Astfel vor fi amenajate 2 fluxuri pentru De’Longhi, 2 pentru Bosch, 1 pentru Emerson şi alte două pentru companiile din parcul Tetarom 1.

    „Centrele de vaccinare vor fi amenajate, susţinute financiar şi cu personal medical propriu, de companiile beneficiare. La cele 7 fluxuri de vaccinare vor fi arondate toate societăţile rezidente în parcurile industriale, în colaborare directă cu Consiliul Judeţean Cluj şi Tetarom SA”, se arată în comunicatul Prefecturii.

  • CTP investeşte 50 milioane EUR în extinderea parcurilor logistice din jurul Timişoarei

    CTP, cel mai mare dezvoltator şi administrator de parcuri industriale şi logistice din România şi din Europa Centrală şi de Est, îşi anunţă planurile de expansiune pentru regiunea Transilvaniei. Dezvoltatorul intenţionează să îşi dubleze suprafaţa închiriabilă a spaţiilor logistice din Transilvania până în 2023, prin investiţii de 50 milioane EUR în extinderea parcurilor logistice din jurul Timişoarei. Unele dintre spaţiile incluse în planul de construcţie sunt deja închiriate unor companii din sectoarele logistică şi producţie.

    CTP România, lider de piaţă în domeniul dezvoltărilor industriale, cu o suprafaţă totală construită de peste 1.250.000 m², îşi continuă planurile de dezvoltare în regiunea Transilvania şi anunţă o investiţie de 50 de milioane EUR în extinderea parcurilor logistice din jurul oraşului Timişoara. Astfel, compania îşi va dubla suprafaţa închiriabilă de spaţii industriale până la sfârşitul anului 2023.

    Decizia CTP de a continua planurile de expansiune şi investiţiile în România are loc într-un context economic instabil cauzat de actuala pandemie, însă compania priveşte cu încredere la regiunea Transilvania şi potenţialul acesteia de dezvoltare. Extinderea parcurilor din jurul Timişoarei reprezintă dovada încrederii pe care CTP o acordă acestei regiuni, în special părţii de vest a ţării. Timişoara este un hub strategic pe harta logistică a României, bine conectată cu restul regiunii şi beneficiază de forţă de muncă calificată, cu o reputaţie excelentă şi un know-how enorm, în special în industria electronică.

    „Continuarea planurilor de expansiune CTP în Transilvania prin extinderea parcurilor logistice de lângă Timişoara reprezintă dovada încrederii pe care o avem în această regiune. Am identificat numeroase oportunităţi de extindere atât în zona de producţie, cât şi în cea de logistică şi depozitare, iar planurile noastre nu se opresc aici. Dincolo de această dezvoltare a parcurilor logistice ctPark Timişoara I şi II, ţintim şi extinderea în zona centrală a Transilvaniei, mai specific în parcurile din Turda şi Sibiu“, a declarat Emilia Ţepeş, Business Development Manager for Transylvania CTP.

    Planurile actuale privesc, în mod special, extinderea parcului logistic ctPark Timişoara II cu o primă clădire de 32.200 m2 deja închiriată, situată într-o zonă strategică, în apropierea aeroportului Timişoara şi a autostrăzii A1. Clădirea este cross dock, multifuncţională şi poate fi adaptată la nevoile specifice ale clienţilor care aleg CTP ca partener. În cea de-a doua etapă de construcţie care începe în această toamnă şi care se va termina în martie 2020, CTP va livra alţi 17.000 m2 în incinta ctPark Timişoara II.

    CTPark Timişoara II se află în apropierea ctPark Timişoara I, primul parc logistic dezvoltat de CTP în partea de vest a ţării, cu o suprafaţă totală închiriată de 10.000 m2.

    Clădirea va fi construită la un standard „outstanding” BREEAM şi va integra toate caracteristicile necesare în vederea certificării. CTP România va realiza acest lucru prin intermediul izolaţiei energetice de top şi a iluminatului cu LED-uri, facilităţilor de încărcare electrică, recirculării apei şi a utilizării luminii naturale în depozit.

  • Get to carbon neutral

    CTP România

    Motivaţie:
    „Get to carbon neutral” este iniţiativa CTP de a neutraliza, până la finalul anului 2023, emisiile de dioxid de carbon produse în urma tuturor operaţiunilor realizate la nivel european. „Acest demers ambiţios presupune eforturi considerabile de înţelegere a contextului climatic actual şi a felului în care compania poate acţiona pentru a diminua impactului negativ asupra mediului înconjurător. Ne-am propus să facem asta în patru paşi: eficienţă energetică certificată BREEAM în cel mai mare proces de cerificare la nivel european (aproape 300 de clădiri CTP din şase ţări), economie circulară cu obiectivul de zero waste, revitalizarea şi plantarea de păduri, energie solară şi sustenabilă”, spun reprezentanţii companiei.

    Descrierea proiectului:
    Orice nou spaţiu pe care compania îl dă în folosinţă se supune procesului de certificare BREAAM, cel mai recunoscut program de certificări în domeniul eficienţei energetice la nivel european. O altă direcţie strategică în demersul de diminuare a amprentei de carbon o reprezintă planul companiei de creştere a pădurilor în apropierea parcurilor pe care le construieşte. Astfel, reprezentanţii CTP şi-au propus ca, la fiecare deschidere de parc, să planteze şi o pădure sau să revitalizeze una deja existentă. În această toamnă, angajaţii CTP vor planta primii 300 de copaci în apropierea unuia dintre cele mai importante centre ale companiei, ctPark Bucharest West, la km 23 pe Autostrada A1. Printre funcţionalităţile care transformă clădirile companiei în spaţii mai prietenoase cu mediul se numără izolaţia energetică de top, iluminatul cu LED-uri, facilităţile de încărcare electrică, sistemele de recirculare a apei, modalităţile inteligente de folosire a luminii naturale în depozite şi în toate spaţiile de birouri. În perioada 2017-2020, compania a investit aproximativ 5 milioane de euro în medie, anual, la nivelul întregului portofoliu, în acţiuni care sprijină proiectul „Get to Carbon Neutral”. În cadrul ctPark Bucharest West au fost investite 3 milioane de euro pentru modernizarea sistemului de iluminare şi reducerea consumului de energie. De asemenea, a fost modernizat stocul vechi de clădiri, spaţiile noi au fost livrate la cele mai înalte standarde de calitate şi eficienţă energetică iar parcurile companiei au fost împădurite şi revitalizate.

    Efecte:
    Printre efectele iniţiativei CTP se numără: scăderea cu 30% a consumului de energie electrică în cadrul parcului ctPark Bucharest West; săderea consumului de electricitate în toate clădirile companiei, acesta aflându-se la jumătate în cazul clădirilor noi faţă de clădirile vechi; reducerea emisiilor de carbon prin plantare de copaci în spaţiile verzi din parcuri; scăderea consumului de apă şi reciclarea apei menajere, precum şi scăderea consumului de gaz datorită izolaţiei clădirilor. „Conform statisticilor interne, datorită anvelopării clădirilor, doar în 50% dintre construcţiile CTP noi este necesară folosirea echipamentelor de încălzire peste iarna şi răcire peste vară, izolaţia clădirilor CTP fiind cea mai bună din toată piaţa de spaţii logistice şi industriale în ceea ce priveşte materialele folosite si eficienţa”, susţin reprezentanţii companiei.

  • Parcurile dintr-un oraş din România au fost închise la câteva ore de la deschidere. De ce au luat autorităţile această decizie

    Parcurile din Craiova au fost deschise în data de 15 mai, la ora zero.La câteva ore de la deschiderea parcurilor, auorităţile le-au închis din nou pentru dezinsecţie.

    Societatea de salubritate a solicitat Direcţiei de Sănătate Publică Dolj aviz pentru dezinsecţie în data de 16 aprilie, însă aprobarea a venit abia în data de 15 mai. În noaptea de vineri spre sâmbătă, prin parcuri au fost împrăştiate substanţe împotriva ţânţarilor şi căpuşelor.

    Ai ieşit după două luni în parc şi te-ai trezit invadat de ţânţari şi alte insecte? Probabil te-ai fi aşteptat ca în perioada în care acest loc a stat închis autorităţile să acţioneze cu substanţe împoriva acestor insecte. La Craiova, operaţiunea “dezinsecţia” a început la nici 24 de ore de când parcurile au fost redeschise.
    “ Puteau să facă înainte de a da drumul, nu tocmai acum.” (…)“  Au avut destul timp. Destul. Nu acum…, după ce dădură drumul, se plimbară copiii un pic şi hai să-l închidem.”, au fost reacţiile unor localnici care s-au trezit din nou cu parcul închis.

    De la miezul nopţii şi până în această dimineaţă, angajaţii de la salubritate au împrăştiat substanţe împotriva insectelor. Operaţiunea i-a lăsat fără cuvinte pe unii craioveni care încă se bucurau de libertatea plimbărilor prin parc. “ Nu ştiu ce să zic…”, a rămas interzis un craiovean în faţa acestei situaţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firea: Parcurile, grădinile publice şi cimitirele se deschid pe 15 mai

    Primarul general al Capitalei anunţă că începând de vineri, în Bucureşti vor fi deschise parcurile şi grădinile publice. De asemenea, Gabriela Firea spune că şi cimitirele vor fi deschise.

    „De vineri, 15 mai, se deschid toate parcurile, grădinile publice – inclusiv grădina zoologică -, şi cimitirele din Capitală. Primăria Capitalei a propus acest punct pe ordinea de zi, care a fost şi votat, în cadrul şedinţei de azi a Comitetului municipal pentru situaţii speciale de urgenţă. Le mulţumim tuturor colegilor din prefectura, primării de sector, poliţie, jandarmerie, ambulanţă şi celelalte instituţii deconcentrate, membre ale acestui for”, a anunţat Gabriela Firea pe Facebook.

    Ea face un apel şi către cetăţeni: „Rugămintea către toţi cetăţenii este să evite zonele aglomerate, să păstreze distanţa socială, să se spele des pe mâini şi să se dezinfecteze”.

  • Firea vrea, după 15 mai, redeschiderea parcurilor şi cimitirelor din Capitală

    Gabriela Firea spune că va propune redeschiderea parcurilor şi cimitirelor din Capitală, însă nu e de acord cu redeschiderea creşelor şi grădiniţelor. 

    „Voi propune Comitetului Municipal pentru Situaţii Speciale de Urgenţă atât redeschiderea parcurilor din Capitală, cât şi deschiderea cimitirelor, pentru că aşa cum ştiţi, şi acestea sunt închise şi cetăţenii sunt foarte supăraţi pentru că nu au reuşit să ajungă nici în timpul zilelor de Paşte”, a declarat la Digi 24 Gabriela Firea.

    Ea a spus, însă, că nu va fi posibilă deschiderea sălilor de spectalole, a teatrelor sau începerea altor manifestări socio-culturale.

    „Pentru Capitală eu aş pleda să redeschidem parcurile, pentru că eu cred că oamenii au înţeles că nu e bine şi nu este în avantajul lor să se apropie de mai multe persoane sau şi să se reunească în grupuri, aşa cum făceau înainte de pandemie, sau să meargă în zona locurilor de joacă, unde inevitabil se crează o anumită aglomeraţie”, a adăugat ea.

    Firea a dat, însă, o veste proastă familiilor care aşteaptă redeschiderea creşelor şi grădiniţelor până la toamnă: „Este un risc foarte mare pe care nu ştiu cine şi-l asumă. Eu, una, nu mi-aş asuma acest lucru. Eu nu o susţin. Eu cred că este foarte periculos. Eu văd altfel situaţia, anume un proiect de hotărâre la Guvern, iar dacă nu se va rezolva, atunci vom interveni prin colegii noştri senatori şi deputaţi, adică o posibilitate ca unul dintre părinţi să rămână acasă cu copilul sau copii, dar să primească o sumă din partea statului, adică şomajul tehnic de 75% să fie continuat pentru unul dintre părinţi”.

  • Secretul „murdar” al energiei curate. Câte deşeuri produc parcurile eoliene sau panourile solare până ajung să producă energie

    Lumea se îndreaptă spre surse de energie regenerabilă, iar Acordul de la Paris şi Green Deal-ul propus la nivelul Uniunii Europene modelează o direcţie nouă pentru piaţa de energie. Cu toate acestea, parcurile eoliene şi celelalte surse de energie „curată” generează deşeuri. Vor reuşi companiile româneşti să capitalizeze oportunitatea?

    În timp ce combustibilii clasici precum petrolul poluează prin ardere, sursele de energie regenerabilă generează la rândul lor deşeuri care trebuie colectate, sortate şi procesate pentru a realiza într-adevăr o tranziţie energetică curată. Spre exemplu, în producţia panourilor solare şi a turbinelor eoliene sunt necesare resurse naturale precum minerale rare, care trebuie extrase din sol.

    Potrivit datelor organizaţiei Clear Energy Alliance, China deţine 95% din piaţa extracţiei de minerale rare necesare în producţia acestor elemente, iar modul în care operează chinezii generază lacuri întregi de lichid toxic sau chiar radioactiv. În acelaşi timp, fermele eoliene afectează ecosistemul, care nu este obişnuit cu prezenţa turbinelor gigant. Doar turbinele eoliene omoară circa 600.000 de păsări pe an şi aproximativ un milion de lilieci – care sunt esenţiali în ecosistem pentru că sunt necesari în procesul de polenizare.

    Mai mult, sursele de energie regenerabilă ocupă mai mult teren. Informaţiile publicate de Administraţia pentru Informaţii din Energie, un braţ al biroului de statistică din SUA, arată că gazul şi cărbunele au nevoie de 5 hectare per MW produs, în timp ce pentru energia solară este nevoie de 20 de hectare per MW produs, sau chiar 30 de hectare per MW produs în cazul energiei eoliene. Cu siguranţă, sursele de energie regenerabilă poluează mai puţin decât combustibilii fosili, însă recunoaşterea impactului real pe care îl au acestea pentru mediu va face ca dialogul public să fie mai eficient şi mai aplicat pe realitatea pieţei. 

    România şi-a luat angajamentul că se vor instala în ţară capacităţi adiţionale de producere de energie din surse regenerabile de 6,9 GW până în 2030, ceea ce aduce mai multe oportunităţi economice pentru companiile din piaţă. Pentru un exemplu al deşeurilor periculoase generate de energia regenerabilă, compania românească de consultanţă de mediu Blumenfield menţionează un parc eolian pe care l-a observat şi analizat. „Un studiu de caz pe care îl avem este un parc eolian cu o capacitate de 84 MW, generată de aproximativ 100 de turbine eoliene.

    Trebuie să avem în vedere faptul că aceste turbine sunt echipamente care necesită mentenanţă. Din aceste activităţi de mentenanţă sunt generate aproximativ 1.400 de tone de deşeuri periculoase pe parcursul unui an de funcţionare, în mare parte uleiuri şi antigel. Nu am dat întâmplător acest exemplu. În România la această oră avem undeva la 3.000 MW putere instalată în centrale eoliene, iar dacă multiplicăm exemplul pe întreaga putere vedem ce cantităţi de deşeuri pot fi generate de aceste parcuri”, a povestit Gabriela Stanciu, director general al companiei Blumenfield.

    Compania a realizat un studiu de caz şi asupra unei sonde de explorare din Marea Neagră, analizând deşeurile generate de aceasta şi potenţiala reutilizare a acestora. „Un studiu de caz îl avem dintr-o sondă de exploare de gaze din Marea Neagră. Este un proiect care s-a desfăşurat pe o perioadă de 50 de zile. Doar din activitatea aceasta de foraj, de explorare, au fost generate aproximativ 420 de tone de deşeuri, din care 84% sunt deşeuri periculoase – nămol de foraj, noroaie de foraj cu conţinut de hidrocarburi. Pe baza caracterizării acestor deşeuri am reuşit să găsim soluţii pentru valorificarea acestora. 

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Partea murdară a energiei curate

    În timp ce combustibilii clasici precum petrolul poluează prin ardere, sursele de energie regenerabilă generează la rândul lor deşeuri care trebuie colectate, sortate şi procesate pentru a realiza într-adevăr o tranziţie energetică curată. Spre exemplu, în producţia panourilor solare şi a turbinelor eoliene sunt necesare resurse naturale precum minerale rare, care trebuie extrase din sol. Potrivit datelor organizaţiei Clear Energy Alliance, China deţine 95% din piaţa extracţiei de minerale rare necesare în producţia acestor elemente, iar modul în care operează chinezii generază lacuri întregi de lichid toxic sau chiar radioactiv.

    În acelaşi timp, fermele eoliene afectează ecosistemul, care nu este obişnuit cu prezenţa turbinelor gigant. Doar turbinele eoliene omoară circa 600.000 de păsări pe an şi aproximativ un milion de lilieci – care sunt esenţiali în ecosistem pentru că sunt necesari în procesul de polenizare. Mai mult, sursele de energie regenerabilă ocupă mai mult teren. Informaţiile publicate de Administraţia pentru Informaţii din Energie, un braţ al biroului de statistică din SUA, arată că gazul şi cărbunele au nevoie de 5 hectare per MW produs, în timp ce pentru energia solară este nevoie de 20 de hectare per MW produs, sau chiar 30 de hectare per MW produs în cazul energiei eoliene.

    Cu siguranţă, sursele de energie regenerabilă poluează mai puţin decât combustibilii fosili, însă recunoaşterea impactului real pe care îl au acestea pentru mediu va face ca dialogul public să fie mai eficient şi mai aplicat pe realitatea pieţei.  

    România şi-a luat angajamentul că se vor instala în ţară capacităţi adiţionale de producere de energie din surse regenerabile de 6,9 GW până în 2030, ceea ce aduce mai multe oportunităţi economice pentru companiile din piaţă. Pentru un exemplu al deşeurilor periculoase generate de energia regenerabilă, compania românească de consultanţă de mediu Blumenfield menţionează un parc eolian pe care l-a observat şi analizat. „Un studiu de caz pe care îl avem este un parc eolian cu o capacitate de 84 MW, generată de aproximativ 100 de turbine eoliene. Trebuie să avem în vedere faptul că aceste turbine sunt echipamente care necesită mentenanţă.

    Din aceste activităţi de mentenanţă sunt generate aproximativ 1.400 de tone de deşeuri periculoase pe parcursul unui an de funcţionare, în mare parte uleiuri şi antigel. Nu am dat întâmplător acest exemplu. În România la această oră avem undeva la 3.000 MW putere instalată în centrale eoliene, iar dacă multiplicăm exemplul pe întreaga putere vedem ce cantităţi de deşeuri pot fi generate de aceste parcuri”, a povestit Gabriela Stanciu, director general al companiei Blumenfield. Compania a realizat un studiu de caz şi asupra unei sonde de explorare din Marea Neagră, analizând deşeurile generate de aceasta şi potenţiala reutilizare a acestora.

    „Un studiu de caz îl avem dintr-o sondă de exploare de gaze din Marea Neagră. Este un proiect care s-a desfăşurat pe o perioadă de 50 de zile. Doar din activitatea aceasta de foraj, de explorare, au fost generate aproximativ 420 de tone de deşeuri, din care 84% sunt deşeuri periculoase – nămol de foraj, noroaie de foraj cu conţinut de hidrocarburi. Pe baza caracterizării acestor deşeuri am reuşit să găsim soluţii pentru valorificarea acestora. Una dintre soluţii o reprezintă chiar industria materialelor de construcţii”, a explicat reprezentanta Blumenfield. Ea a dat ca exemplu fabricile de ciment în care se produce clincherul (n.red.: produs obţinut la fabricarea cimentului prin încălzirea materiei prime şi prin transformarea ei într-o masă compactă şi dură). „Aceste soluţii chiar există în România. În Constanţa avem o astfel de instalaţie de producere a cimentului şi în ţară mai sunt câteva.”

    Blumenfield atrage atenţia asupra importanţei pe care o are analiza deşeurilor pentru a putea identifica oportunităţile economice care reies din această piaţă. „A şti exact ce tip de deşeu generezi în activitate este un lucru care ţine de responsabilitatea fiecăruia, pentru că până la urmă trebuie să ne gândim la un management performant pentru ce înseamnă gestionarea deşeurilor. Cunoscând exact categoria de deşeu pe care o generezi, poţi găsi soluţii optime pentru tratarea acestuia, pentru valorificarea sa mai departe”, spune ea.

    Dar şi odată identificate soluţiile, mai există o problemă, apetitul relativ mic pentru a investi în scoaterea acestora din laborator şi integrarea în procese de masă. „Cel mai dificil aspect este transferul de cunoştinţe şi tehnologie. Poţi să identifici soluţii în laborator, dar să nu găseşti investitorul care să ducă soluţia mai departe în zona economică şi spre beneficiul companiilor din sectorul energetic”, a mai spus Gabriela Stanciu. Blumenfield, companie cu capital 100% românesc, susţine că în România există astăzi peste 200 de situri contaminate şi circa 1.100 de situri potenţial contaminate cu deşeuri ca rezultat al activităţii industriale.

    Potrivit specialiştilor citaţi, statul român poate realiza o hartă la nivel naţional a siturilor contaminate, care să ia în calcul de la început conţinutul deşeurilor pe care fiecare industrie le generează şi modul în care acestea pot fi valorificate. Eforturile de a îndrepta economia spre neutralitatea climatică trebuie încurajate printr-un astfel de cadru. În prezent, autorităţile dezvoltă un astfel de proiect care se poate concretiza într-o hartă a deşeurilor din piaţa locală.

    „Acum se desfăşoară o acţiune a Ministerului Mediului privind tot ce înseamnă agenţii economici care desfăşoară activităţi cu potenţial impact. Scopul este ca aceştia să-şi facă o caracterizare a deşeurilor generate din activitate. Indiferent că vorbim despre industria extractivă de resurse minerale sau chiar industria energetică, toate aceste companii trebuie să îşi caracterizeze foarte clar deşeurile pentru a face această hartă.” În prezent, proiectul Green Deal – pactul european care promite neutralitate climatică până în 2050 – este pus astăzi în dezbatere publică. Politicile europene impun României un anumit nivel de emisii, însă specialiştii din piaţa locală atrag atenţia că emisiile României sunt sub media europeană.

    „Nu se vorbeşte deloc despre acest lucru. România este o ţară care produce 3,8 tone de emisii de CO2 per capita, în timp ce media europeană este de 4,8 tone. Germania produce aproape de nivelul de 10 tone, Marea Britanie aproape 9 tone, iar Ungaria 5,5 tone per capita. Deci România este în momentul de faţă printre ţările care contribuie la scăderea mediei globale de emisii de CO2”, a spus Răzvan Nicolescu, partener la Deloitte, lider pentru Europa Centrală, responsabil de industria gazelor naturale, petrolului şi produselor chimice. Nicolescu, fost ministru al energiei în guvernul Ponta, a spus că România este printre ţările care nu şi-au încălcat până acum niciun angajament internaţional în ceea ce priveşte schimbările climatice, în timp ce alte economii dezvoltate rămân în urmă pe ţintele pentru 2020.

    „România este printre ţările care îşi vor respecta ţintele Uniunii Europene pentru 2020. Pare un lucru simplu, dar dacă vreţi exemplu de o ţară care nu şi le va respecta avem Olanda – ţara morilor de vânt – care nu îşi poate respecta ţinta privind promovarea energiei regenerabile pentru anul acesta. Acestea sunt realităţi, sunt date care nu pot fi puse sub semnul întrebării şi care ne arată unde nea poziţionăm la nivel internaţional. Nu suntem noi cei mai prietenoşi cu mediul, dar din punctul de vedere al emisiilor contribuim la scăderea mediei internaţionale şi nu la creşterea ei”, a declarat Nicolescu.

    Petrolul, încă principala sursă de energie din lume
    Combustibilii fosili conduc lumea în continuare încă de la ultima revoluţie industrială. Cu un procent de 37%, petrolul reprezintă încă cea mai utilizată sursă de energie la nivel global, potrivit datelor agregate la finalul anului 2019 de Clear Energy Alliance. Gazul natural reprezintă un procent de 29%, în timp ce cărbunele are 15%, energia nucleară 9%, iar sursele de energie regenerabilă 10% – dintre care circa 7,4% reprezintă energie hidro, biomasă şi geotermală, iar energia solară şi eoliană contribuie cu 2,6%. 

  • Parcurile industriale deţinute de primăria Oradea au atras investiţii de peste 40 mil. euro în 2019

    Agenţia de Dezvoltare Locală Oradea (ADLO), companie publică deţinută de primăria municipiului Oradea, a atras în 2019 investiţii totale de aproximativ 40,7 mil. euro în cele patru parcuri industriale pe care le administrează, potrivit unui comunicat de presă al primăriei din Oradea. Agenţia de Dezvoltare Locală Oradea SA administrează patru parcuri industriale amplasate pe Calea Borşului (130,02 ha) – Parcul Industrial Oradea I, strada Ogorului (83,5 ha) – Parcul Industrial Oradea II, strada Uzinelor – Parcul Industrial Oradea III (17,8 ha), respectiv strada Corneliu Baba – Parcul Industrial Oradea IV (6,5 ha).

    Anul trecut s-au organizat 11 sesiuni de licitaţie pentru terenurile din parcurile industriale în urma cărora au fost atribuite 10 parcele de teren în suprafaţă totală de 62.420 mp, şi au avut loc şapte proceduri de negociere directă cu două companii străine din Germania, o companie din Franţa şi patru companii româneşti, ocupându-se patru parcele de teren în parcul industrial EBP I, în suprafaţă totală de 46.913 mp şi două parcele de teren în parcul industrial EBP II, în suprafaţă de 33.277 mp, potrivit comunicatului de presă transmis de primăria Oradea.

    ’’Valoarea totală a investiţiilor atrase în parcurile industriale pe anul 2019 este de peste 40 de milioane euro, dintr-un total de 387 milioane de euro atrase până în prezent, acestea urmând a genera un număr total de 8.500 de locuri de muncă până în anul 2021. Investiţia mare atrasă prin negociere directă în anul 2019 în parcurile industriale din Oradea are o valoare totală de 5 milioane de euro, aceasta urmând a genera un număr de 100 de locuri de muncă. Investiţia, constând în hale de închiriat va fi realizată de Global Invest Project Development pe o suprafaţă de 22.484 metri pătraţi de teren în Parcul Industrial Oradea I de pe strada Borşului. Partea operaţională va fi asigurată de compania Iwis Engine System, cu o investiţie în utilaje şi echipamente în valoare de 9 milioane de euro’’, a declarat Alina Silaghi, directorul ADLO.

    Printre investiţiile atrase recent de parcurile industriale deţinute de primăria Oradea se află şi proiectul companiei clujene Braintronix, care activează în domeniul cercetare-dezvoltare, care va investi 5 mil. euro într-o unitate de producţie a roboţilor industriali în parcul industrial Eurobusiness II Oradea, pe o suprafaţă de teren de 20.000 mp. Proiectul presupune construirea unei hale de producţie/linii tehnologice/birouri în suprafaţă totală de aproximativ 12.000 mp, unde se vor produce roboţi (piese şi asamblare). Proiectul iniţiat de compania Braintronix este susţinut de International Technology Solutions, firma de investiţii în tech a antreprenorului Adrian Diaconu, şi de milionarul George Haber, un antreprenor de succes din Sillicon Valley, care este originar din Oradea.

    Un alt proiect este cel al companiei Atnom, care activează în domeniul inginerie şi consultanţă tehnică, deţinută de antreprenorul Octavian Mircea Crişan, care va investi peste 6 mil. euro, din care 4,6 mil. euro reprezintă finanţarea europeană, într-o fabrică de acumulatori pentru maşini electrice, avioane şi aplicaţii industriale (telekom, UPS, energie regenerabilă) pe o suprafaţă de teren de 20.000 mp din parcul industrial Eurobusiness II din Oradea. Alături de această fabrică, Atnom mai are în plan şi construcţia unui centrul de cercetare-dezvoltare, tot în parcul industrial din Oradea, investiţie estimată la 2 mil. euro.

    Totodată, dezvoltatorul de soluţii plas­tice tehnice Reinert Kunststof­ftechnik, achiziţionat la finalul anului trecut de germanii de la CCBA Verwal­tungs, a anunţat la începutul acestui an că va investi 5 mil. euro în extin­derea fabricii de mase plastice din parcul industrial Eurobusiness Oradea, unde activează din 2015.