BusinessMagazin

Tag: Pantelimon

  • Metrorex închide nouă staţii de metrou timp de o săptămână. Vezi care sunt staţiile care o să se închidă

    Pe durata implementării proiectului, staţiile cu un singur acces, vor fi închise pe o perioadă de maximum o săptămână. Acestea sunt: Pantelimon, Apărătorii Patriei, Costin Georgian, Pipera, Aurel Vlaicu, Dimitrie Leonida, Tineretului, Basarab şi Constantin Brâncoveanu. Lucrările aferente acestei etape se vor desfăşura în vara acestui an, începând cu luna iunie, când fluxul de călători este scăzut.

    Staţiile Aurel Vlaicu şi Pipera sunt printre cele mai aglomerate din Bucureşti. În 2015, peste 12 milioane de locuitori au trecut prin staţia Aurel Vlaicu, şi peste 10 milioane prin Pipera.

    În staţiile de metrou cu mai multe accesuri, lucrările se vor executa etapizat. Se va închide câte un singur acces până la modernizarea completă a acestuia, după care se va trece la celălalt acces, pentru a se asigura intrarea/ieşirea în staţie.

    Înnoirea sistemului de control – acces presupune înlocuirea liniei actuale de turnicheţi cu porţi de acces batante care facilitează atât intrarea, cât şi evacuarea rapidă a călătorilor în situaţii de urgenţă.

    Noile porţi de acces vor fi dotate atât cu un sistem de citire a benzii magnetice pentru actualele cartele, cât şi cu un sistem de citire a cardurilor contactless. Acesta din urmă va putea fi utilizat după finalizarea lucrărilor de modernizare a sistemului de control – acces din toate staţiile de metrou.

    Totodată, în cadrul proiectului sunt achiziţionate 139 de automate moderne de vândut cartele, care sunt prevăzute să dea rest şi să funcţioneze inclusiv cu POS.

    Lucrările de execuţie pentru modernizarea sistemului de control acces vor începe la sfârşitul acestei luni. Acestea vor fi executate treptat, pentru fiecare acces în parte, şi vor fi corelate în funcţie de fluxurile de pasageri. În cadrul proiectului de modernizare a sistemului de control acces, s-a avut în vedere să nu se execute lucrări simultan în două staţii învecinate.

    Metrorex va lua toate măsurile necesare pentru ca perioada de execuţie a lucrărilor să fie cât mai scurtă, iar impactul asupra călătorilor să fie minim.

    În staţia Republica a fost implementat proiectul pilot pentru efectuarea testelor de funcţionare a echipamentelor de control – acces. Acestea au înregistrat rezultate pozitive.

    Proiectul este finanţat din fonduri europene nerambursabile în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 şi este în valoare de 149,7 milioane de lei, fără TVA.

  • De ce nu dispare imprimanta

    Deşi tot mai multe afaceri se mută sau se nasc în online, acestea încă folosesc imprimarea pe hârtia tradiţională. Piaţa de printing locală este în creştere, iar Gabriel Pantelimon, general manager al Xerox România, explică de ce.

    Criza a afectat toate industriile la nivel global, dar şi local şi a fost în special dură cu industria de printing, vânzările de echipamente în România scăzând chiar cu 65% în 2009, „scădere dramatică, ce nu se va mai recupera”, afirmă Gabriel Pantelimom. Hopul a fost trecut şi, ca multe alte industrii, piaţa de imprimare este în creştere de câţiva ani; doar segmentul de echipamente cu imprimare laser a ajuns anul trecut la o valoare de 67 de milioane de dolari. Şeful Xerox crede că piaţa nu o să mai ajungă niciodată la acel nivel (conform informaţiilor IDC, piaţa totală de echipamente de imprimat în 2008 era de 177 de milioane de dolari) şi din cauză că se folosesc tot mai mult documente digitale, dar şi pentru că anumite sectoare, precum cel public, nu au mai cumpărat echipamente. „Suntem într-o altă realitate (…) toate planurile şi comparaţiile trebuie să le raportăm de la 2009 încoace,” spune Pantelimon, care se află în companie începând cu 1997, mai întâi ca reprezentant de vânzări; a avansat pas cu pas şi, anterior numirii sale ca director general, a fost director de marketing şi vânzări al Xerox în Europa Centrală şi de Est, Israel şi Turcia. Compania are acum 240 de angajaţi, iar cifra de afaceri raportată pentru anul trecut a fost de peste 100 milioane de lei, cu profit de 9,3 milioane de lei, în creştere faţă de 2014. Cu o cotă de piaţă de 24% în valoare şi 14% în volum, Xerox este unul dintre cei mai importanţi jucători la nivel local pe segmentul serviciilor de management al documentelor şi al proceselor de business, având în ofertă soluţii, echipamente şi media de tipărire.

    Pentru 2016, Gabriel Pantelimon se aşteaptă ca tendinţa de creştere a pieţei de imprimare să se menţină la cote similare cu ritmul din 2015; în prima jumătate a anului volumul vânzărilor a fost cu 7% mai mare, dar valoarea a fost cu 7% mai mică. „Se vând multe echipamente mai ieftine, în condiţiile în care preţurile de hardware şi consumabile s-au diminuat. În România se vând multe echipamente mici, multifuncţionale pentru A4, dar zona de producţie tipografică a mers greu anul acesta. Acolo vânzările sunt jos”, spune şeful filialei locale a Xerox. Evoluţia pieţei se reflectă destul de fidel şi în ritmul companiei, iar previziunule de creştere se leagă strâns de sectorului dinamic al IMM-urilor, ce reprezintă un motor de creştere. În plus, adaugă Pantelimon, trimestrul IV al anului fiscal nu a început, iar această perioadă „este foarte bună pentru industria noastră: în anii trecuţi a putut reprezenta chiar şi 40% din tot businessul anual”. În opinia lui, pentru Xerox prima jumatate a anului 2016 este „puţin mai bună, atât în termeni de cotă de piaţă şi unităţi, cât şi alţi indicatori, care arată mai bine. Direcţia este bună, ar trebui să încheiem într-o notă pozitivă”.

    Xerox România se adresează atât companiilor, cât şi consumatorilor casnici, dar majoritatea vânzărilor se datorează componentei B2B (70-75%), iar dintre acestea aproape jumătate sunt întreprinderi mici şi mijlocii. „Segmentul de IMM-uri  este foarte dinamic de patru-cinci ani de zile, se află în plină dezvoltare, şi în tendinţă cu economia românescă, apar tot mai multe start-up-uri care au nevoie de o infrastructură IT, de un aparat multifuncţional pentru printare, scanare”, afirmă reprezentantul Xerox. Cât despre cota de piaţă pe segmentul de consumator, şeful Xerox a spus că sunt mulţumiţi şi că nu este un punct pe care vor să marşeze în viitor.

    Transformarea digitală, în plină desfăşurare, nu afectează doar viaţa indivizilor, ci şi pe cea a companiilor şi modul de lucru al acestora. Digitalizarea a afectat industria printului, dar şi pe cea a imprimării; cloudul, aplicaţiile de mesagerie şi managementul documentelor au schimbat misiunea celui care plimba o foaie de hârtie dintr-un birou în altul. Şeful Xerox România spune că industria de printing trece printr-o schimbare profundă, iar documentele digitale sunt din ce în ce mai prezente, în dauna celor pe suport de hârtie. Chiar şi aşa, în regiunea Europei de Est „încă folosim multă hârtie comparativ cu vestul Europei, dar mergem tot în direcţia digitalului. Poate pare paradoxal, dar cred că este un lucru bun. Tehnologia pe care o punem la dispoziţie pe produsele noastre îşi propune să îmbunătăţească productivitatea prin printare de pe mobile, trimiterea fişierelor direct în cloud sau protejarea sistemului printr-un antivirus direct pe maşină”, spune Gabriel Pantelimon. Tot el adaugă că un produs multifuncţional „a devenit o punte între cele două lumi (real şi digital) pentru managementul documentelor şi, dacă este nevoie, printezi şi un document”.

    Aşadar, deopotrivă imprimarea pe hârtie, dar şi echipamentele sunt încă la mare căutare în Europa de Sud-Est; ba chiar vânzările au crescut în anii anterior şi cu două procente, iar compania de cercetare de piaţă IDC prevede o creştere anuală de 5% în următorii cinci ani pentru vânzările de hardware în regiune. Tendinţa este total inversată faţă de ce se întâmplă în occident, regiune pentru care IDC estimează o scădere de 2-3%  aa vânzărilor de echipamente în următorii cinci ani. „La nivel global, industria de printing este în scădere. Din această cauză vedem deja consolidări în piaţă. Cel mai recent exemplu este HP, care a achiziţionat divizia de imprimare a Samsung. Vor mai urma consolidări, este un fenomen normal pe o piaţă în descreştere, unde concurenţa este acerbă”, este de părere Pantelimon.

    Xerox este unul dintre cei mai importanţi jucători pe segmentul pe care este prezent (imprimare laser) şi are competitori pe HP, Canon şi Konica Minolta. Pentru tipografii şi centre de imprimare compania are în ofertă echipamente care au la baza şi tehnologia cu laser şi pe cea inkjet, iar pentru segmentul de birou, exclusiv echipamente laser. „Clienţii preferă din ce în ce mai mult laser şi tehnologia bazată pe toner decât pe cerneală, deşi vedem şi în zona de cerneală tendinţe de revigorare. Pe termen lung, tehnologia laser este în creştere în comparaţie cu tehnologia inkjet”, spune executivul, adăugând că în perioada de criză s-a printat foarte mult alb-negru, dar că acum printarea color câştigă teren.

    Pe lângă vânzarea de hardware, pe zona de servicii compania are şi un program de finanţare a echipamentelor pentru clienţi; cei care doresc o infrastructură IT, de printing, nu sunt nevoiţi să cumpere echipamentele, ci le pot închiria. Astfel, clienţii semnează contracte pe 3-5 ani şi Xerox le asigură implementarea echipamentelor, chiar şi non-branduri Xerox, mentenanţa acestora şi resursa umană. „Datorită acestor tipuri de servicii am trecut cu bine peste perioada de criză, când vânzările de echipamente au scăzut foarte mult. Dacă nu erau contractele de servicii cu clienţii, era mult mai rău”, spune Pantelimon. Este evident că şi industria de imprimare se află într-o perioadă de schimbare, iar jucătorii care vor să-şi păstreze poziţia sau să crească trebuie să se adapteze.

  • Spitalul „Sf. Pantelimon”, unde medicamentele erau ţinute sub cheie: Cadrele medicale suspendate din funcţie îşi continuă activitatea de medic

    Cele două cadre medicale care au fost suspendate săptămâna trecută din funcţiile de şef al secţiei Anestezie Terapie Intensivă (ATI) şi asistent-şef de la Spitalul „Sf. Pantelimon” din Bucureşti îşi continuă activitatea medicală, a spus luni purtătorul de cuvânt al spitalului, Fiorela Miţoiu.

    „Doamna doctor Laura Constantinescu a fost suspendată din funcţia de medic şef al secţiei ATI nu din calitatea de medic. Şef de secţie acum este domnul doctor Şeri Ionel”, a declarat Miţoiu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sfatul de business al săptămânii de la Gabriel Pantelimon, director general al Xerox România

    Fost olimpic la scrimă al României, Gabriel Pantelimon a practicat acest sport de la 13 până la 30 de ani. Din 2010 este director general al Xerox România, companie în care şi-a început cariera în 1997 şi a avansat pas cu pas; anterior numirii sale ca director general a fost director de marketing şi vânzări al Xerox în Europa Centrală şi de Est, Israel şi Turcia. Xerox este unul dintre cei mai importanţi jucători la nivel local pe segmentul serviciilor de management al documentelor şi al proceselor de business şi are în ofertă soluţii, echipamente şi media de tipărire.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Au fost mai multe momente dificile, pe care le-am depăşit printr-o singură reţetă: mai multă muncă şi mai multă concentrare. Când eram reprezentant de vânzări, la începutul anilor 2000, am lucrat la un proiect mare, care îmi ocupa aproape tot timpul. Nu mai aveam timp să lucrez şi la altceva, aşa că, din punct de vedere realizări, în acel an mizam pe o singură carte. La evaluarea performanţei de la mijlocul anului, neavând realizări concrete, am scăpat ca prin urechile acului de concediere. Partea bună a fost că am aflat acest aspect după ce am închis proiectul, la care am lucrat foarte mult, deci am avut liniştea să mă ocup de el şi să îl finalizez cu succes.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Am învăţat că nu este bine să mizezi pe o singură carte, că este bine să ai mai multe variante de lucru, dar şi că într-un mediu de lucru care acordă încredere angajaţilor se pot obţine rezultate foarte bune.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    Orice greşeală care nu ţine de etică, de comportament, de bun simţ, de buna colaborare. Condiţia ar fi cea a învăţării din aceste greşeli şi a nerepetării lor.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Îmi place ceea ce fac şi sunt adeptul performanţei, oriunde te duce viaţa.

    CE PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Nu aş fi ales o profesie în care aş fi fost izolat de lume şi în care să nu interacţionez cu oamenii. Sunt o persoană care îşi încarcă bateriile prin comunicare şi colaborare.

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ.

    Nu există altă reţetă de succes decat munca şi învăţarea permanentă. Dacă rezultatele vor fi pe măsură, atunci vor vedea progres atât în dezvoltarea lor, cât şi în carieră. Ordinea firească este cea a rezultatelor bune şi apoi a recompenselor şi recunoaşterii. Desigur, mediul de lucru trebuie să fie unul în care se acordă încredere şi în care este recunoscută performanţa.

    Preferinţe

    CUVÂNT:
    Performanţă.
    CARTE:
    „From Good to Great“, de Jim Collins
    PERSONALITATE:
    Nu am o personalitate preferată. Încerc să învăţ din lucrurile bune pe care le observ la diversele personalităţi care au făcut sau fac performanţă în domeniile lor de activitate sau în diverse momente din istorie. Poate să fie vorba de curajul de a schimba, de comunicare sau de perseverenţă.

  • O companie deţinută de grupul francez Vinci modernizează străzile din Pantelimon cu 11 milioane de euro

    Contractul a fost atribuit luni, în urma unei licitaţii deschise unde au fost admise şase oferte, potrivit unui anunţ al primăriei.

    Lucrările vizează reabilitarea şi modernizarea sistemului rutier pe o lungime de aproximativ 29 kilometri şi lucrări de canalizare pluvială pe circa 19 kilometri.

    Proiectul, estimat la 40,8 milioane lei, a fost adjudecat pentru suma de 40,2 milioane lei. Sumele nu includ TVA.

    Investiţia este finanţată prin Programul Operaţional Regional.

    Compania franceză Eurovia, specializată în construcţii, infrastructură de transport şi construcţii edilitare, deţine Viarom Construct şi este parte a grupului francez Vinci.

    Viarom Construct a înregistrat în 2013 o cifră de afaceri de 185,1 milioane lei şi un profit net de 1,2 milioane lei, având aproximativ 220 angajaţi, potrivit informaţiilor transmise la Ministerul Finanţelor.

    Vinci face parte, alături de Strabag (Austria) şi Aktor (Grecia), din asocierea selectată pentru construcţia în concesiune a autostrăzii Comarnic – Braşov. Premierul Victor Ponta a cerut ministrului Transporturilor ca, până pe 15 februarie, să fie decisă semnarea contractului de construcţie sau rezilierea procedurii.

     

  • O companie deţinută de grupul francez Vinci modernizează străzile din Pantelimon cu 11 milioane de euro

    Contractul a fost atribuit luni, în urma unei licitaţii deschise unde au fost admise şase oferte, potrivit unui anunţ al primăriei.

    Lucrările vizează reabilitarea şi modernizarea sistemului rutier pe o lungime de aproximativ 29 kilometri şi lucrări de canalizare pluvială pe circa 19 kilometri.

    Proiectul, estimat la 40,8 milioane lei, a fost adjudecat pentru suma de 40,2 milioane lei. Sumele nu includ TVA.

    Investiţia este finanţată prin Programul Operaţional Regional.

    Compania franceză Eurovia, specializată în construcţii, infrastructură de transport şi construcţii edilitare, deţine Viarom Construct şi este parte a grupului francez Vinci.

    Viarom Construct a înregistrat în 2013 o cifră de afaceri de 185,1 milioane lei şi un profit net de 1,2 milioane lei, având aproximativ 220 angajaţi, potrivit informaţiilor transmise la Ministerul Finanţelor.

    Vinci face parte, alături de Strabag (Austria) şi Aktor (Grecia), din asocierea selectată pentru construcţia în concesiune a autostrăzii Comarnic – Braşov. Premierul Victor Ponta a cerut ministrului Transporturilor ca, până pe 15 februarie, să fie decisă semnarea contractului de construcţie sau rezilierea procedurii.

     

  • Kingfisher a redeschis primele două unităţi din reţeaua Bricostore România sub brandul Brico Dépôt

     Bricostore România a intrat într-un proces de transformare în Brico Dépôt începând din iunie 2013, odată cu preluarea de către Kingfisher, iar joi a fost încheiată prima etapă a acestui proces. Formatul Brico Dépôt mai este utilizat de grupul britanic în Franţa şi Spania.

    “Nu este vorba despre încă un magazin pe piaţa românească de DIY, ci de lansarea în România a unui concept nou şi diferit”, a declarat, joi, Patrick Papot, directorul general delegat al Brico Dépôt România.

    El a precizat că unităţile sunt redeschise sub denumirea de “depozit”, iar transformarea întregii reţele ar urma să dureze doi ani.

    Kingfisher a plătit 35 milioane lire sterline (41,5 milioane euro) cash pentru cele 15 magazine achiziţionate de la Bricostore România, la care se adaugă preluarea unor datorii de 35 milioane lire, care au fost stinse imediat. De asemenea, Kingfisher a preluat disponibilităţi cash de 7 milioane euro în cadrul aceleiaşi tranzacţii, astfel că suma totală plătită de compania britanică pentru magazine se ridică la 63 milioane lire (75 milioane euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anunţul făcut astăzi de Mega Image: deschide un nou magazin Shop&Go

    Magazinul se va afla în oraşul Pantelimon din judeţul Ilfov şi va avea o suprafaţă de vânzare de aproximativ 97 de metri pătraţi.
    În octombrie, Mega Image a mai deschis un supermarket  în localitatea Baloteşti, judeţul Ilfov, şi un Shop&Go pe şoseaua Mihai Bravu din Capitală. Magazinul din Pantelimon va fi cel cu numărul 258 din cadrul reţelei, care se va extinde cu încă două noi magazine până la finalul lunii.

    Fondat în 1995, Mega Image este cel mai mare lanţ de supermarketuri din România cu o reţea care cuprinde magazine în Bucureşti, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Braşov, Târgovişte şi alte oraşe, sub mărcile Mega Image (153), Shop&Go (104) şi AB Cool Food (1).Xavier Piesvaux este şeful Mega Image.

     

  • Cum au devenit milionari doi medici români, soţ şi soţie

    Un rezident la spitalul de oftalmologie din Bucureşti şi un medic de aceeaşi specialitate care profesa la Giurgiu au decis în 1993 să renunţe la slujba prost plătită la stat şi să muncească pe cont propriu. „Câştigam la acea vreme 40 de dolari şi aşteptam în fiecare lună salariul ca să cumpăr o ciocolată Snickers împreună cu o colegă de serviciu, să o împărţim în două.

    De la asta am plecat„, spune Ozana Moraru. Au închiriat două cabinete şi o sală de operaţii într-o policlinică din cartierul bucureştean Pantelimon şi au început să ofere intervenţii oftalmologice în regim ambulator. La acea vreme, pentru o operaţie de cataractă la un spital public pacientul stătea internat chiar şi o săptămână. Rapiditatea intervenţiilor – „Pacientul pleca acasă în câteva ore„ -, amenajările interioare – „Deşi spaţiul era închiriat, am amenajat etajul din policlinică aşa cum am crezut noi„ – şi aparatura adusă din import i-au făcut pe cei doi să îşi creeze repede piaţă şi să investească cea mai mare parte a profitului în dezvoltarea businessului.

    Primele aparate au fost cumpărate la mâna a doua cu ajutorul unui partener din Olanda, însă au făcut rapid diferenţa dat fiind că spitalele publice nu aveau astfel de sisteme în dotare. „Adevăratul boom a fost în 1997, când am introdus o nouă tehnică de operare a cataractei, cu tăietură mică şi fară sutură„, spune otfalmologul. De ajutor au fost deschiderile de clinici în alte specialităţi medicale, care au determinat pacienţii să înţeleagă că un serviciu medical poate fi furnizat şi altfel decât gratuit. „Gratuitatea la stat constă în pachetul de consumabile oferit de către stat. În rest, se procedează ca acum 20 de ani.

    Pacientul dă bani, nu s-a schimbat nimic„, spune Moraru. În sectorul oftalmologic, concurenţa a apărut abia după anul 2000. Avantajul de peste şapte ani faţă de celelalte clinici oftalmologice se explică prin confortul medicilor rămaşi să lucreze la stat, nefiind dispuşi să-şi asume vreun risc: „Oftalmologii n-au avut curajul să renunţe la ciubucurile pe care le făceau la stat, deşi au văzut că privatul începea să funcţioneze. În ultimii ani au mai apărut clinici şi cabinete, dar aproape niciunul dintre fondatori nu a renunţat la vaca de muls de la stat„.

    Văzând că afacerea soţilor Moraru începe să prindă contur, policlinica le-a mărit constant chiria lunară, iar cei doi au decis să cumpere o clădire în Floreasca pentru a putea continua proiectul: „Atunci nu era părerea că Floreasca şi Dorobanţi sunt zone de lux. Am vrut ca toate cele trei centre să fie grupate în acelaşi loc ca să ne fie mai uşor. Dacă nu eşti la faţa locului, nu ai cum să controlezi ce se întâmplă„.

    Soţii Moraru spun că au câştigat bani încă de la început, dar abia după 1999 au început să obţină profit, investind din nou într-un aparat de operare a miopiei, de 600.000 de dolari, primul de pe piaţa locală. Anul 2001 le-a adus primul milion de euro la capitolul venituri, iar primul milion de euro profit avea să vină patru ani mai târziu. „Au fost mulţi străini interesaţi de lumea medicală şi au vrut să facem joint-venture-uri cu ei. Prin intuiţia noastră, deşi era cât pe ce să semnăm cu nişte americani, am refuzat„, spune Cristian Moraru. „A fost intuiţie feminină”, adaugă Ozana Moraru, dat fiind că ea a fost cea care a spus „pas„, contractele ajungând la faza finală de semnare.
     

  • POZA ZILEI: Maidanezii

    VEZI AICI GALERIA COMPLETA