Proteste violente au avut loc vineri, în “Ziua Furiei”, în Ierusalimul de Est, în Cisiordania şi Fâşia Gaza, ca reacţie la decizia preşedintelui SUA, Donald Trump, de a recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului.
Aproximativ 1.000 de militari israelieni au fost mobilizaţi în Centrul Vechi al oraşului Ierusalim, unde au loc confruntări cu protestatarii palestinieni.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Construcţia de locuinţe în Cisiordania şi Ierusalimul de est, ocupat în urma războiului din 1967 din Orientul Mijlociu.
”La fel ca şi înainte, nu văd nicio alternativă rezonabilă a soluţiei celor două state”, a afirmat Merkel înaintea unei întrevederi cu liderul pastinienilor, Mahmoud Abbas, scrie Mediafax.ro
”Atât israelienii, cât şi palestinienii au dreptul de a trăi în pace şi securitate şi niciuna dintre celelate opţiuni nu poate oferi acea credibilitate”, a adăugat aceasta.
Cancelarul german a spus că activităţile de colonizare impun ”un impediment rezoluţiei connflictului”.
”Sunt extrem de preocupată faţă de construcţiile din Cisiordania, care duc la o erodare a fundamentului soluţiei celor două state”, a delarat Angela Merkel.
Ciocnirile au început în apropierea satului Nabi Saleh, în momentul în care un grup de palestinieni şi israelieni din colonia Halamish, aflaţi în apropiere. Coloniştii au tras focuri de arme în aer.
Nabi Saleh a fost în ultimii ani unul dintre locurile unde au avut loc în mod frecvent confruntări între israelieni şi palestinieni.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Delegaţi din peste 70 de state sunt aşteptaţi să-şi reitereze susţinerea faţă de soluţia coexistenţei a două state pentru a rezolva conflictul de peste două decenii.
Autoritatea Palestiniană a salutat efectuarea acestei întrevederi, în vreme ce Israelul nu a participat, acuzând faptul că aceasta este o iniţiativă antiisraeliană.
Ultima rundă a unor tratative de pace directe a avut loc în aprilie 2014, aceasta eşuând. Israel şi Autoritatea Palestiniană nu au fost invitate la întrevedere, ele urmând a fi înştiinţate în privinţa concluziilor summitului.
Summitul are loc în mijlocul escaladării tensiunilor dintre Israel şi comunitatea internaţională după ce ONU a adoptat o rezoluţie anticolonizare.
Consiliul de Securitate ONU a adoptat o rezoluţie istorică prin care se cere suspendarea activităţilor israeliene de colonizare în Cisiordania, în contextul în care Administraţia Barack Obama a refuzat cererea lui Benjamin Nentanyahu şi a lui Donald Trump de a bloca iniţiativa prin veto.
Organizaţia americană nonprofit RAND Corp. a intervievat aproximativ 200 de oficiali din regiune şi din alte zone pe parcursul a mai mult de doi ani, în cadrul unei cercetări privind costurile conflictului israeliano-palestinian. Principala descoperire a fost că, în urma unui acord de pace, israelienii ar câştiga 120 de miliarde de dolari pe parcursul a zece ani. Palestinienii ar câştiga 50 de miliarde de dolari, ceea ce ar marca o creştere de 36% a venitului mediu pe cap de locuitor, se arată în raport.
În schimb, economia israeliană ar pierde aproximativ 250 de miliarde de dolari în cazul revenirii la violenţă, iar PIB-ul pe cap de locuitor al palestinienilor ar scădea cu 46%, precizează raportul.
Aceste rezultate confirmă argumentele conform cărora pacea este în interesul economic al ambelor părţi.
“Sperăm că analiza şi instrumentele noastre îi pot ajuta pe israelieni, palestinieni şi comunitatea internaţională să înţeleagă mai clar cum evoluează tendinţele în prezent şi să recunoască costurile şi beneficiile alternativelor la actualul ciclu de acţiune, reacţie şi inacţiune”, a declarat C. Ross Anthony, unul dintre autorii studiului şi directorul Iniţiativei israeliano-palestiniene a RAND.
Studiul a evaluat cinci scenarii diferite: soluţia cu două state, o retragere unilaterală coordonată, o retragere unilaterală necoordonată, rezistenţa nonviolentă şi o revoltă violentă. În mod nesurprinzător, beneficiile economice pentru ambele părţi au scăzut considerabil cu fiecare alternativă, până la ultima.
Echipele RAND se află în prezent în regiune, prezentându-le rezultatele israelienilor şi palestinienilor.
Oficialii israelieni au refuzat să comenteze rezultatele studiuului, în timp ce oficialii palestinieni nu au putut fi contactaţi imediat pentru comentarii.
Această examinarea preliminară ne va ajuta să stabilim dacă există o “bază rezonabilă” pentru a deschide o anchetă, a precizat Biroul procurorului, într-un comunicat.
“Procurorul va analiza în special problemele legate de competenţă şi interesele justiţiei”, informează comunicatul.
Guvernul palestinian a aderat la Statutul de la Roma, tratatul fondator al Curţii, la 2 ianuarie. Această decizie îi va permite procurorului CPI să deschidă, în viitor, anchete privind eventuale crime.
Autoritatea Palestiniană a recunoscut, la 1 ianuarie, competenţa CPI în presupuse crime comise începând cu 13 iunie 2014, adică din momentul în care Israelul a lansat o vastă campanie de arestări urmată de un război în Fâşia Gaza.
Potrivit CPI, acceptarea acestei competenţe nu corespunde unei aderări la Statutul de la Roma, tratatul fondator al Curţii, solicitate la 2 ianuarie de Autoritatea Palestiniană.
Cererea de aderare la CPI depusă de Autoritatea Palestiniană se înscrie într-o ofensivă diplomatică condusă de palestinieni la ONU.
CPI, cu sediul la Haga, este competentă, începând cu 1 iulie 2002, de anchetarea presupuşilor autori de acte de genocid, de crime împotriva umanităţii şi crime de război.
O sută douăzeci şi două de state, printre care nu figurează Israelulul, au aderat până în prezent la Statutul de la Roma.
“Această nouă insultă lezează sentimentele celor aproape două miliarde de musulmani din lume”, afirmă muftiul Mohammad Hussein.
“Aceste caricaturi şi alte insulte afectează relaţiile între islam, iudaism şi creştinism”, adaugă clericul musulman.
“Însă condamn atacurile împotriva persoanelor nevinovate şi terorismul. Islamul interzice folosirea forţei împotriva oamenilor nevinovaţi, fie că sunt sau nu musulmani”, adaugă el.
Revista satirică Charlie Hebdo a publicat miercuri, pe prima pagină, o caricatură cu Profetul Mahomed, reprezentat cu lacrimi în ochi şi ţinând o pancartă pe care scrie “Sunt Charlie”, slogan utilizat în semn de solidaritate după atacul care a vizat pe 7 ianuarie publicaţia franceză, soldat cu 12 morţi.
Atacul comis pe 7 ianuarie la sediul revistei satirice Charlie Hebdo s-a soldat cu 12 morţi şi 11 răniţi. Printre victime se numără directorul publicaţiei, Stéphane Charbonnier (Charb), şi alţi trei cunoscuţi caricaturişti – Jean Cabut (Cabu), Bernard Verlhac (Tignous) şi Georges Wolinski (Wolinski). Atacul a fost revendicat şi de reţeaua teroristă sunnită Stat Islamic în Irak şi Siria şi de organizaţia Al-Qaida în Peninsula Arabia. Revista satirică Charlie Hebdo s-a remarcat de-a lungul timpului prin ironizarea Profetului Mahomed şi a altor elemente religioase, în principal islamice, publicaţia primind, ca reacţie, o serie de ameninţări teroriste.
“Nu vom permite ca militarii şi ofiţerii Tsahal să fie aduşi în faţa tribunalului de la Haga”, a declarat premierul Benjamin Netanyahu.
Obiectivul demersului de aderare palestinian, început vineri la Naţiunile Unite, este de a putea cere socoteală liderilor israelieni pentru cele trei ofensive lansate în Gaza din 2008 sau pentru ocupaţie, în faţa acestui tribunal competent în materie de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război.
Cererea se înscrie în cadrul unei ofensive diplomatice desfăşurate la ONU de palestinieni, care vor să supună din nou votului proiectul lor de rezoluţie, respins săptămâna trecută.
În replică, Israelul a îngheţat sâmbătă plata a 106 milioane de euro din taxe colectate în numele Autorităţii Palestiniene. Aceste plăţi sunt vitale pentru Autoritatea Palestiniană deoarece ele reprezintă peste două treimi din veniturile bugetare proprii şi contribuie la plata a peste 150.000 de funcţionari.
Statul evreu a folosit deja acest mijloc de presiune în special în aprilie, în timpul concilierii dintre Fatah, al preşedintelui Mahmoud Abbas, şi Hamas.
Mişcarea islamistă a denunţat “furtul de bani palestinieni”, cerând încă o dată Autorităţii Palestiniene să răspundă rapid şi ferm. Trebuie “să se anunţe oficial sfârşitul negocierilor şi al cooperării pe teme de securitate cu ocupantul israelian”, a declarat Hamas.
După CPI, întreruperea cooperării pe teme de securitate în Cisiordania ocupată, armă anti-Hamas preţioasă atât în viziunea israelienilor, cât şi pentru Autoritatea Palestiniană, ar fi penultima etapă înaintea ultimei lor cărţi: dizolvarea Autorităţii Palestiniene.
Dizolvarea acestei entităţi, născute din Acordurile de la Oslo în 1993 şi care ar urma să lase loc unui stat care întârzie să apară, este ceea ce a preconizat şi un ministru israelian, chiar dacă, în fapt, doar palestinienii pot face acest lucru.
“Dacă palestinienii nu dau înapoi, trebuie să luăm măsuri mai dure până la o dizolvare progresivă, o neutralizare progresivă a Autorităţii Palestiniene”, a declarat ministrul Informaţiilor Youval Steinitz, un apropiat al lui Netanyahu.
Ministrul Justiţiei Tzipi Livni, demisă recent, a avertizat: dacă Guvernul “se gândeşte la soluţii precum construcţii (în colonii, n.red.) sau desfiinţarea Autorităţii Palestiniene, noi vom fi cei pedepsiţi”.
La sfârşitul lui 2012, când statul Palestina a obţinut statut de observator la ONU, Israelul a anunţat construirea câtorva mii de locuinţe în coloniile din Cisiordania ocupată inclusiv în zona ultrasensibilă E1, aproape de Ierusalim, şi a declanşat un val de nemulţumire la nivel internaţional.
Netanyahu pregăteşte de această dată un răspuns “mai dur şi global” decât îngheţarea plăţii taxelor dar care nu include construcţii în colonii, a asigurat Nissim Ben Sheetrit, un oficial de rang înalt în cadrul Afacerilor Externe. “Israelul este pe punctul de a trece de la apărare la atac”, a avertizat el.
În trecut, statul evreu a folosit arma retragerii permisului VIP, care le permite oficialilor palestinieni să se deplaseze în special din Cisiordania în Fâşia Gaza.
Îngheţarea plăţilor către Autoritatea Palestiniană a fost calificată imediat, sâmbătă, drept o “nouă crimă de război” de către palestinieni.
Benjamin Netanyahu a trimis duminică aceste acuzaţii liderilor de la Ramallah, pe care îi acuză că au încheiat “o alianţă cu criminalii de război ai Hamas” formând un Guvern de independenţi după concilierea lor cu mişcarea islamistă, considerată “teroristă” de Israel şi Statele Unite.
Israelul acuză Hamas că a folosit locuitorii din Gaza drept “scuturi umane” în timpul războiului din această vară.
Prima plângere pe care palestinienii vor să o depună la CPI ar urma să se refere la acest conflict care s-a soldat cu aproape 2.200 de morţi în rândul palestinienilor, majoritatea civili, şi 73 de partea israeliană, dintre care 67 de militari, a explicat pentru AFP un jurist palestinian.
“Nu vom permite ca militarii şi ofiţerii Tsahal să fie aduşi în faţa tribunalului de la Haga”, a declarat premierul Benjamin Netanyahu.
Obiectivul demersului de aderare palestinian, început vineri la Naţiunile Unite, este de a putea cere socoteală liderilor israelieni pentru cele trei ofensive lansate în Gaza din 2008 sau pentru ocupaţie, în faţa acestui tribunal competent în materie de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război.
Cererea se înscrie în cadrul unei ofensive diplomatice desfăşurate la ONU de palestinieni, care vor să supună din nou votului proiectul lor de rezoluţie, respins săptămâna trecută.
În replică, Israelul a îngheţat sâmbătă plata a 106 milioane de euro din taxe colectate în numele Autorităţii Palestiniene. Aceste plăţi sunt vitale pentru Autoritatea Palestiniană deoarece ele reprezintă peste două treimi din veniturile bugetare proprii şi contribuie la plata a peste 150.000 de funcţionari.
Statul evreu a folosit deja acest mijloc de presiune în special în aprilie, în timpul concilierii dintre Fatah, al preşedintelui Mahmoud Abbas, şi Hamas.
Mişcarea islamistă a denunţat “furtul de bani palestinieni”, cerând încă o dată Autorităţii Palestiniene să răspundă rapid şi ferm. Trebuie “să se anunţe oficial sfârşitul negocierilor şi al cooperării pe teme de securitate cu ocupantul israelian”, a declarat Hamas.
După CPI, întreruperea cooperării pe teme de securitate în Cisiordania ocupată, armă anti-Hamas preţioasă atât în viziunea israelienilor, cât şi pentru Autoritatea Palestiniană, ar fi penultima etapă înaintea ultimei lor cărţi: dizolvarea Autorităţii Palestiniene.
Dizolvarea acestei entităţi, născute din Acordurile de la Oslo în 1993 şi care ar urma să lase loc unui stat care întârzie să apară, este ceea ce a preconizat şi un ministru israelian, chiar dacă, în fapt, doar palestinienii pot face acest lucru.
“Dacă palestinienii nu dau înapoi, trebuie să luăm măsuri mai dure până la o dizolvare progresivă, o neutralizare progresivă a Autorităţii Palestiniene”, a declarat ministrul Informaţiilor Youval Steinitz, un apropiat al lui Netanyahu.
Ministrul Justiţiei Tzipi Livni, demisă recent, a avertizat: dacă Guvernul “se gândeşte la soluţii precum construcţii (în colonii, n.red.) sau desfiinţarea Autorităţii Palestiniene, noi vom fi cei pedepsiţi”.
La sfârşitul lui 2012, când statul Palestina a obţinut statut de observator la ONU, Israelul a anunţat construirea câtorva mii de locuinţe în coloniile din Cisiordania ocupată inclusiv în zona ultrasensibilă E1, aproape de Ierusalim, şi a declanşat un val de nemulţumire la nivel internaţional.
Netanyahu pregăteşte de această dată un răspuns “mai dur şi global” decât îngheţarea plăţii taxelor dar care nu include construcţii în colonii, a asigurat Nissim Ben Sheetrit, un oficial de rang înalt în cadrul Afacerilor Externe. “Israelul este pe punctul de a trece de la apărare la atac”, a avertizat el.
În trecut, statul evreu a folosit arma retragerii permisului VIP, care le permite oficialilor palestinieni să se deplaseze în special din Cisiordania în Fâşia Gaza.
Îngheţarea plăţilor către Autoritatea Palestiniană a fost calificată imediat, sâmbătă, drept o “nouă crimă de război” de către palestinieni.
Benjamin Netanyahu a trimis duminică aceste acuzaţii liderilor de la Ramallah, pe care îi acuză că au încheiat “o alianţă cu criminalii de război ai Hamas” formând un Guvern de independenţi după concilierea lor cu mişcarea islamistă, considerată “teroristă” de Israel şi Statele Unite.
Israelul acuză Hamas că a folosit locuitorii din Gaza drept “scuturi umane” în timpul războiului din această vară.
Prima plângere pe care palestinienii vor să o depună la CPI ar urma să se refere la acest conflict care s-a soldat cu aproape 2.200 de morţi în rândul palestinienilor, majoritatea civili, şi 73 de partea israeliană, dintre care 67 de militari, a explicat pentru AFP un jurist palestinian.
Parlamentul irlandez este ultimul din Europa care a votat o moţiune în acest sens după cele ale Franţei, Marii Britanii şi Spaniei, în contextul intensificării sentimentului de frustrare faţă de Israel şi stagnării procesului de pace.
Moţiunea, care nu este obligatorie, solicită Guvernului irlandez să “recunoască oficial statul Palestina, cu capitala în Ierusalimul de Est, în frontierele din 1967, aşa cum stipulează rezoluţiile Naţiunilor Unite.
Aceasta ar aduce “o contribuţie pozitivă pentru garantarea unei soluţii negociate între cele două state la conflictul israeliano-palestinian”, precizează moţiunea.
Guvernul Irlandei nu este obligat să se supună moţiunii, însă ministrul irlandez de Externe, Charlie Flanagan, a declarat că Dublinul susţine, în principiu, o soluţie care are la bază existenţa a două state.
“Am afirmat în mod clar că nu am nicio rezervă, în principiu, faţă de ideea unei recunoaşteri rapide dacă, aşa cum consider, aceasta poate contribui la găsirea unei soluţii pentru conflict”, a declarat el.
În octombrie, Suedia a fost prima ţară din Europa Occidentală care a recunoscut statul palestinian. Potrivit Autorităţii Palestiniene, aproximativ 135 de ţări din lume recunosc statul Palestina.
Deşi moţiunea a fost propusă de partidul de opoziţie Sinn Fein, ea a obţinut sprijinul tuturor formaţiunilor din Parlament, inclusiv al alianţei guvernamentale.
Liderul Sinn Fein, Gerry Adams, care a fost împiedicat să intre în Gaza de către Israel în cursul unei vizite în regiune săptămâna trecută, a declarat că această moţiune oferă speranţe.
“Trebuie să fim de partea cetăţenilor palestinieni şi israelieni care vor pace şi îşi asumă riscuri pentru pace. Această moţiune este o contribuţie importantă în acest sens”, a afirmat el.