BusinessMagazin

Tag: oxigen

  • Alexandru Găvan: Folosirea oxigenului suplimentar în alpinismul de performanţă înseamnă doping

    “Nu folosesc oxigen suplimentar pentru că în alpinismul de performanţă înseamnă doping, înseamnă să trişez. Echivalează, dacă vreţi, cu ce a făcut Lance Armstrong în Turul Franţei cu EPO. Folosirea oxigenului suplimentar aduce un vârf de peste 8.000 de metri, sub 7.000 de metri, adică sub «zona morţii». Am o butelie de oxigen pe care o ţin pentru urgenţe. Acea butelie o ţin în tabăra de bază. Dacă m-aş afla într-o situaţie critică, aş folosi oxigenul, dar după aceea aş coborî, pentru că nu pot să mai vin în ţară şi să spun că am mers până în vârf cu oxigen”, a spus Găvan.

    Alexandru Găvan a afirmat că nu poate escalada un vârf alături de o persoană care foloseşte oxigen, deoarece aceasta ar merge mult mai repede decât el. “Nu poţi să mergi cu cineva care foloseşte oxigen, pentru că ăla este un tren, iar tu eşti un melc. Peste 95 la sută dintre urcări se fac cu oxigen”, a completat Găvan.

    El a precizat că aclimatizarea pentru un vârf de peste 8.000 de metri durează aproximativ o lună. “Aclimatizarea durează aproximativ o lună, iar în această perioadă este foarte mult de muncă. Plănuisem să amenajăm patru tabere intermediare, dar până la urmă am făcut doar trei, la 5.600, 6.000 şi 7.000 de metri. La peste 7.000-7.500 de metri, corpul uman nu se mai poate aclimatiza şi uşor, uşor moare. Am ales ultima tabără la 7.000 de metri ca să fim la limita aşa-numitei «zone a morţii»”, a explicat Găvan.

    Costurile unei expediţii variază între 10.000 şi 50.000 de euro, de cele mai multe ori spre limita maximă, a explicat Găvan, în timp ce echipamentul necesar pentru două luni poate ajunge şi la 1,2 tone. “Doar să ajungi în tabăra de bază este o expediţie în sine. Gândiţi-vă că pe Shishampangma, echipamentul meu, al coechipierului meu, al bucătarului şi al ajutorului de bucătar pentru două luni a cântărit peste 1,2 tone. Pentru transportul echipamentului apelezi la localnici, care te ajută venind cu animalele din zonele respective, cai, iaci sau cămile”, a subliniat Găvan.

    Alexandru Găvan a atins, până în prezent, şase dintre cele 14 vârfuri de peste 8.000 de metri din lume, de fiecare dată fără folosirea oxigenului suplimentar. “După două luni de zile state în zăpezi şi precedate de alte două luni de pregătire, mă simt bine să fiu în mijlocul oamenilor. Broad Peak (8.047) a fost cel de-al şaselea vârf de peste 8.000 de metri pe care am ajuns, după Cho Oyu (8.201 metri, 2006), Gashebrum 1 (8.068 de metri, 2007), Makalu (8.463 de metri, 2008), Manaslu (8.156 de metri, 2011) şi Shishapangma (8.027 de metri, 2013)”, a mai spus Găvan.

    La 23 iulie, Găvan a reuşit să urce pe Broad Peak (8.047 de metri), fără oxigen suplimentar. El a plecat pe 11 iunie într-o expediţie de aproximativ două luni în masivul Karakorum, pentru a escalada Broad Peak. Masivul se află în Pakistan, la graniţa cu China, iar ascensiunea finală era planificată pentru sfârşitul lunii iulie, după finalizarea perioadei de aclimatizare. Sezonul de ascensiune pentru cele cinci vârfuri de peste opt mii de metri aflate în Pakistan este vara, munţii fiind minim afectaţi de muson.

    Aceasta a fost a doua expediţie la mare altitudine organizată de Alex Găvan în 2014, după ce în aprilie a avut o nouă tentativă (după cea din 2009) de a face prima ascensiune românească fără oxigen suplimentar şi fără şerpaşi a muntelui Everest (8.850 m), iar în mai a încercat să urce pe vârful Dhaulagiri (8.167 m).

    În prezeznt, el este cel mai tânăr român care a ajuns pe un “optmiar”, Cho Oyu, în 2006, la 24 de ani.

    Performanţele lui Alex Găvan au fost recunoscute prin merite şi distincţii: “Gold Medal for Merit in Sport” (Spania – 2008), a primit de două ori titlul “Sportivul român al anului pentru alpinism la mare înălţime”, din partea Federaţiei de Alpinism şi Escaladă şi alte două nominalizări la aceeaşi distincţie. De asemenea, este ambasador al World Wildlife Fund în România.

  • NASA va încerca să producă oxigen pe Marte

    Următorul robot pe care NASA îl pregăteşte pentru Marte ar trebui să ajungă pe planeta roşie în jurul anului 2021.

    Robotul va trebui să realizeze pe Marte şapte experimente ştiinţifice, care au ca scop să deschidă calea pentru viitoare misiuni cu echipaj uman şi să caute urme ale unor forme de viaţă, informează bbc.co.uk

    Printre cele şapte experimente pe care acest robot le va realiza se numără transformarea dioxidului de carbon, care domină atmosfera rarefiată a planetei, în oxigen. Oxigenul ar fi util pentru viitoarele misiuni cu echipaj uman, precum şi pentru producerea combustibilului necesar pentru misiunile de întoarcere pe Terra.

    Robotul va fi echipat cu două camere video 3D şi o staţie meteorologică experimentală, alături de alte instrumente, care vor totaliza 40 de kilograme.

    Proiectul a fost anunţat de administratorul NASA John Grunsfeld.

    Roverul Mars 2020, conceput pe baza proiectului Curiosity, robotul care în prezent se află pe planeta roşie, va fi lansat în iulie-august 2020 şi ar trebui să coboare pe suprafaţa lui Marte în 2021, după o călătorie de nouă luni. Greutatea sa totală va fi de 950 de kilograme, iar instrumentele cu care va fi echipat valorează 130 de milioane de dolari.

    În total, robotul va costa 1,9 miliarde de dolari.

    NASA a decis să micşoreze numărul de instrumente cu care va echipa robotul – cele de pe Curiosity cântăresc 75 de kilograme – pentru a face loc unor echipamente în care vor fi stocate mostrele de roci prelevate de pe Marte. NASA speră că aceste mostre vor fi aduse pe Terra în timpul unor misiuni viitoare.

    Producerea de oxigen pe Marte este un proiect ambiţios, întrucât combustibilii necesari misiunilor de întoarcere sunt grei şi scumpi. De asemenea, o rezervă de oxigen ar fi esenţială astronauţilor care ar ajunge pe Marte.

    Anunţul privind viitorul rover creat de NASA vine după cel potrivit căruia micul robot Opportunity, lansat de NASA pe Marte în 2004, este vehiculul care a parcurs cea mai lungă distanţă în spaţiul extraterestru. Astfel, de la sosirea pe Marte, Opportunity, propulsat cu ajutorul energiei solare, a parcurs 40 de kilometri, doborând recordul anterior stabilit de robotul Lunokhod 2, lansat de fosta URSS pe Lună în 1973.

    În prezent, Opportunity explorează craterul Endeavour de pe Marte. “Descendentul” său, robotul Curiosity, a parcurs la rândul său 8,6 kilometri de când a ajuns pe Marte, în august 2012.

    Potrivit NASA, Lunokhod 2, care a ajuns pe Lună pe 15 ianuarie 1973, a parcurs 39 de kilometri în mai puţin de cinci luni. Această cifră se bazează pe calcule recente realizate cu ajutorul unor imagini transmise de un modul de recunoaştere aflat pe orbita Lunii, pe care se pot vedea urmele lăsate de Lunokhod pe solul lunar.

  • Medici de urgenta pe motociclete dotate cu defibrilator, echipament de resuscitare si oxigen

    “In premiera pentru Romania, in curs de circa doua saptamani, vom lansa primele doua motociclete de interventie rapida, in Bucuresti. Proiectul este unul realizat in colaborare cu IGSU, iar motocicletele vor fi dotate cu defibrilator, echipament de resuscitare, stingator si oxigen.

    Astfel, daca ajunge la un caz de stop cardiac, paramedicul de pe motocicleta poate defibrila pacientul, avand dotarea minima necesara pentru a salva o viata, exact dupa standardele europene”, a declarat, vineri, intr-o conferinta de presa la Simleu Silvaniei, subsecretarul de stat in Ministerul Sanatatii Raed Arafat.

    Potrivit sursei citate, cele doua motociclete au fost achizitionate din fondurile obtinute de la populatie prin redirectionarea a doi la suta din impozitul pe venit catre Serviciul Mobil de Urgenta, Reanimare si Descarcerare (SMURD).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro