Potrivit ziarului La Dépêche du Midi, atacatorul a intrat în supermarket, unde a deschis focul asupra unui ofiţer de securitate, iar ulterior a luat mai mulţi ostatici.
Forţele speciale de Poliţie au ajuns la supermarketul ”Super U”.
Potrivit autorităţilor, atacatorul pretinde că este membru al reţelei teroriste Stat Islamic.
Conflictul a pornit după ce musulmanii extremişti au răpi patru diplomaţi sovietici şi au cerut Moscovei să oprească presiunea asupra guvernului Siriei şi să nu mai bombardeze militanţii pro-Siria din oraşul libanez Tripoli.
Ziarul din Ierusalim a redat atunci declarţiile unor cetăţeni care spuneau:„Aşa lucrează ruşii. Ei acţionează, nu stau la poveşti, iar acesta este limbajul pe care Hezbollah îl înţelege. ”
Potrivit unor surse din cadrul serviciilor de securitate, indivizi înarmaţi au luat mai mulţi ostatici într-o clădire din orăşelul francez Roubaix, situat la frontiera cu Belgia.
Focuri de armă automată s-au auzit în zonă, relatează La Voix du Nord, precizând că mai multe persoane ar fi fost rănite.
Un important dispozitiv de securitate a fost creat, iar forţele speciale ar fi lansat deja asaltul asupra clădirii.
UPDATE 18:50 – Cel puţin 27 morţi în urma luării de ostatici din Mali
Bilanţul prezentat anterior era de 18 morţi.
Doi islamişti înarmaţi au atacat vineri dimineaţă Hotelul Radisson, luând ostatice aproximativ 170 de persoane. Circa 80 de ostatici au fost eliberaţi vineri după-amiază, cel mai probabil fiind vorba de musulmani lăsaţi în viaţă de terorişti.
Ulterior, unităţi ale forţelor speciale au luat cu asalt hotelul, iar, potrivit unui ministru din Mali, luarea de ostatici s-ar fi încheiat.
Conform unui oficial din cadrul Misiunii ONU citat de Reuters, până acum au fost găsite 27 de cadavre în hotel, dar verificările continuă în toate camerele. Nu este clar dacă bilanţul îi include pe cei doi autori ai luării de ostatici.
În hotelul atacat erau cazaţi în principal angajaţi străini din Mali.
Preşedinţia din Mali a salutat asistenţa oferită forţelor locale de militari francezi, americani şi din cadrul Uniunii Africane.
UPDATE 18:25 – Atacul armat la hotelul din Mali, revendicat de un grup afiliat reţelei Al-Qaida
Un grup islamist african, afiliat reţelei Al-Qaida, a revendicat atacul de vineri şi luarea de ostatici dintr-un hotel de lux frecventat de cetăţeni străini din capitala statului Mali, Bamako, relatează Reuters în pagina electronică.
Al-Mourabitoun, un grup din nordul Mali, a publicat un mesaj pe Twitter anunţând că se află în spatele atacului de la hotelul Radisson Blu. Grupul a fost constituit acum doi ani în deşertul Sahara, este format în mare parte din turegi şi arabi şi este condus de fostul luptător Al-Qaida Mokhtar Belmokhtar.
Revendicarea nu a fost încă verificată şi confirmată oficial.
Un reprezentant al Preşedinţiei americane în coaliţia care luptă împotriva reţelei Stat Islamic a declarat, vineri, că este prea devreme să se speculeze dacă luarea de ostatici din Mali are legătură în vreun fel cu atacurile care au avut loc săptămâna trecută la Paris.
“Grupurile din Mali nu sunt în mod particular conectate cu grupările SI”, a declarat pentru postul american de televiziune MSNBC, reprezentantul preşedinţiei Statelor Unite, Brett McGurk.
UPDATE 18: 22 – Deputat francofon belgian, ucis în luarea de ostatici din Mali – surse
Un deputat francofon din Belgia, Geoffrey Dieudonné, a fost ucis în luarea de ostatici din Mali, anunţă surse citate de cotidianul Le Figaro.
Potrivit unor surse locale, Geoffrey Dieudonné, membru al Parlamentului Federaţiei Wallonia-Bruxelles se afla în Mali pentru o convenţie a francofoniei.
Oficialul belgian a fost ucis în cursul atacului terorist comis vineri la Hotelul Radisson din Bamako.
Informaţia a fost confirmată de surse oficiale belgiene.
UPDATE 17:46 – Cel puţin 18 morţi în urma luării de ostatici din Mali
“Optsprezece cadavre au fost găsite în Hotelul Radisson din Bamako”, au declarat surse citate de AFP.
Doi islamişti înarmaţi au atacat vineri dimineaţă Hotelul Radisson, luând ostatice aproximativ 170 de persoane. Circa 80 de ostatici au fost eliberaţi vineri după-amiază.
Unităţi ale forţelor speciale au luat cu asalt hotelul vineri după-amiază, iar, potrivit unui ministru din Mali, luarea de ostatici s-ar fi încheiat.
UPDATE 15:31 – 80 dintre ostaticii din Mali au fost eliberaţi
Cel puţin 80 dintre cele 170 de persoane luate ostatice de terorişti într-un hotel din Bamako au fost eliberate, unele afirmând că islamiştii vorbesc limba engleză, informează CNN.
Imediat după eliberarea celor 80 de ostatici, forţele speciale au declanşat asediul asupra Hotelului Radisson Blu din Bamako, a transmis postul public ORTM.
UPDATE 13:30 – Cel puţin trei morţi în luarea de ostatici din Mali
Aproximativ zece persoane au fost evacuate din clădire, adaugă ziarul francez în pagina electronică.
Forţele de ordine au luat clădirea cu asalt.
Hotelul a anunţat că doi bărbaţi înarmaţi au luat ostatici 140 de clienţi şi 30 de angajaţi.
Potrivit CNN, care citează un martor – Amadou Keita – care lucrează la un centru cultural din apropiere, atacatorii au sosit vineri dimineaţa la bordul unui automobil diplomatic şi au deschis focul imediat ce au intrat în hotel.
Împuşcături s-au auzit timp de mai multe minte, a declarat el.
Militari din Mali, ajutaţi de trupe ONU au înconjurat hotelul. Ei au putut să elibereze câţiva ostatici, a declarat pentru CNN, de la faţa locului, un jurnalist de la televiziunea de stat ORTM.
Însă doi cetăţeni din Mali şi unul francez au murit, potrivit unui oficial ONU, care nu a oferit alte amănunte.
Nicio grupare nu a revendicat imediat luarea de ostatici.
Însă atacul are loc la o zi după ce preşedintele francez Francois Hollande a lăudat trupele franceze pentru lupta cu succes împotriva islamiştilor în această ţară africană.
“Franţa poartă acest război cu forţele sale armate, cu militarii săi, cu curaj. Trebuie să poarte acest război împreună cu aliaţii săi, partenerii noştri ne pun la dispoziţie toate mijloacele de care dispun, ca în Mali, şi vom continua (să purtăm acest război) în Irak şi îl vom continua în Siria”, a declarat joi Hollande.
Mali este o fostă colonie franceză.
La solicitarea autorităţilor de la Bamako, Franţa a lansat o ofesivă, în 2013, după ce islamişti radicali au cucerit oraşul strategic Konna.
Această campanie terestră şi aeriană i-a respins în deşert pe luptătorii care preluaseră controlul asupra părţii de nord a ţării.
Un purtător de cuvânt al Misiunii ONU în Mali (MINUSMA) Olivier Saldago a declarat că hotelul găzduia o delegaţie numeroasă implicată în procesul de pace.
Cel puţin şapte oaspeţi chinezi ai hotelului se află printre ostatici, porivit presei chineze.
Unul dintre ei a comunicat printr-un schimb de mesaje instant cu un reporter de la agenţia China Nouă, căruia i-a spus că a auzit multiple focuri de armă în exteritorul camerei sale, după care a simţit miros de fum.
China şi-a extins prezenţa în Africa în ultima perioadă, investind în proiecte de infrastructură la scară mare pe tot continentul.
Numeroşi oameni de afaceri chinezi fac afaceri pe continent, atraşi de oportunităţi.
Hotelul Radisson Blu se află la aproximativ 15 minute distanţă de Aeroportul Internaţional Senou de la Bamako şi are 190 de camere şi apartamente.
Potrivit reprezentanţilor hotelului, care este frecventat de cetăţeni străini, doi bărbaţi înarmaţi au luat ostatici 140 de clienţi şi 30 de angajaţi.
Soldaţii din Mali, ajutaţi de trupele ONU, au înconjurat hotelul în care se desfăşoară luarea de ostatici, care nu a fost revendicată deocamdată.
“Săptămâna aceasta a fost o delegaţie mare pentru procesul de pace la hotelul Radisson din Bamako”, a declarat Olivier Saldago, purtător de cuvânt al Misiunii ONU de stabilizare în Mali (MINUSMA).
Saldago a precizat că forţele MINUSMA îi ajută în prezent pe soldaţii din Mali în teren.
Anterior, o sursă din forţele de securitate şi un martor au declarat pentru Reuters că persoane înarmate au atacat vineri dimineaţă un hotel de lux frecventat de cetăţeni străini şi se pare că au luat ostatici.
Hotelul Radisson Blu este situat la vest de centrul oraşului, într-un cartier în care se află sediile unor ministere şi ale unor misiuni diplomatice.
“Au fost focuri de armă dimineaţă devreme. Se pare că este o tentativă de luare de ostatici. Poliţia este acolo şi izolează zona”, a declarat sursa din domeniul securităţii.
Potrivit unor martori din zonă, poliţia a înconjurat hotelul şi a blocat drumurile care duc spre cartier.
Ambasada Statelor Unite din Mali a informat pe Twitter că este la curent cu operaţiunea armată de la hotelul Radisson şi i-a sfătuit pe cetăţenii americani să rămână în case.
Nordul statului Mali a fost ocupat în 2012 de luptători islamişti, unii având legături cu Al-Qaida. Deşi aceştia au fost eliminaţi în urma unei operaţiuni militare condusă de Franţa, violenţele sporadice continuă.
“În jurul orei 6.30 (8.30, ora României), doi sau trei infractori înarmaţi au intrat în magazinul Primark pentru ceea ce credem că iniţial a fost o tentativă de jaf armat”, a declarat o sursă din cadrul poliţiei, referitor la incidentul din Villeneuve-la-Garenne.
Ostaticii sunt cel mai probabil angajaţi ai magazinului, care este situat în centrul comercial Quartz, relatează site-ul TheLocal.fr.
O ostatică a reuşit să dea alarma trimiţându-i un SMS prietenului ei, în care i-a spus că este ţinută captivă de doi bărbaţi înarmaţi.
Poliţia a blocat traficul în zona centrului comercial Quartz şi toate celelalte magazine din apropiere au fost închise.
Societatea Aeroports de Paris (ADP) a precizat că traficul aerian nu a fost suspendat din cauza operaţiunii forţelor de ordine de la Dammartin-en-Goële, la nord de Paris, unde o luare de ostatici este în desfăşurare. ADP a explicat că din cauza operaţiunii, avioanele sunt “redirecţionate spre sudul zonei”.
Zece persoane au fost luate ostatice, vineri dimineaţă, într-o tipografie din localitatea Dammartin-en-Goële (Seine-et-Marne) situată la nord de Paris, afirmă France 2 într-o ediţie specială.
Un vehicul a fost furat vineri, în jurul orei 08.40 (09.40 ora României) la Montagny-sainte-Félicité, în Oise, de doi indivizi înarmaţi cu pistoale automate şi cu semnalmentele fraţilor Kouachi, cei doi suspecţi în atentatul de la Charlie Hebdo.
Câteva minute mai târziu, un schimb de focuri a avut loc în Seine-et-Marne, în dreptul Dammartin-en-Goële, în apropiere de zona unde au loc operaţiunile de căutare a fraţilor Cherif şi Said Kouachi. Mai mulţi bărbaţi aflaţi la bordul unei maşini au tras în forţele de ordine. Potrivit Le Parisien, schimbul de focuri s-a soldat cu doi morţi şi 20 de răniţi.
Potrivit iTélé, echipele GIGN aflate la faţa locului au început negocierile cu autorii luării de ostatici.
O luare de ostatici este în desfăşurare, vineri, într-o firmă din Dammartin-en-Goële, în departamentul Seine-et-Marne, situat la nord de Paris, relatează RTL Info, în pagina electronică.
O maşină a fost furată la Montagny-Sainte-Félicité (Oise) în jurul orei 08.40 (09.40 ora României) de doi indivizi cu semnalmentele fraţilor Kouachi, suspectaţi că sunt autorii atentatului de la Charlie Hebdo, relatează RTL.fr. Câteva minute mai târziu, un schimb de focuri a avut loc în Seine-et-Marne, în dretul Dammartin-en-Goële, în apropiere de zona unde au loc operaţiunile de căutare a fraţilor Cherif şi Said Kouachi. Mai mulţi bărbaţi aflaţi la bordul unei maşini au tras în forţele de ordine. Un martor ocular, care lucrează în zona industrială din Dammartin-en-Goële a auzit focuri de armă: “Lucrez la depozitul Kuehne Nagel din zona industrială. În urmă cu aproximativ o jumătate de oră am auzit focuri de armă şi în cinci minute era prezentă toată securitate, elicopoterele poliţiei. Ni s-a interzis să ne apropiem de ferestre şi trebuie să rămânem în interiorul depozitului. Nu mai este nicio mişcare nici nu se intră, nici nu se iese”.
Comentând luarea de ostatici din cafeneaua Lindt din Sydney, unde a fost amplasat un steag negru cu simbolul mişcării jihadiste, Nick O’Brien, fost poliţist al British Special Branch devenit expert în terorism la universitatea australiană Charles Sturt, a apreciat că este posibil ca autorul “să fie o persoană inspirată de ce a văzut în publicaţiile Statului Islamic” (SI).
Profesorul Clive Williams, de la Australian National University, a adăugat: “Majoritatea acestor indivizi sunt încurajaţi să treacă la acţiune pentru că Statul Islamic a înţeles că dacă vă reuniţi pentru a realiza o reţea, există şanse mari să fiţi reperaţi”.
De ani de zile, în cazul reţelei fondate de Osama ben Laden, de luni de zile, în cazul SI, candidaţii la jihad sunt încurajaţi ca, în cazul în care nu pot merge pe “tărâmul jihadului” dintr-un motiv sau altul, să lanseze atacuri împotriva “necredincioşilor”, militarilor, poliţiştilor sau chiar civililor.
În septembrie, un purtător de cuvânt al SI, Abu Mohamed al-Adnani, le-a cerut credincioşilor “să participe la bătălie acolo unde se află”, într-un mesaj audio difuzat pe Internet şi tradus de institutul american de supraveghere a site-urilor jihadiste SITE.
“Dacă puteţi ucide un necredincios american sau european, în special unul dintre acei francezi murdari şi ranchiunoşi, sau un australian, sau un canadian sau orice alt necredincios, mai ales un cetăţean al acelor ţări care au declarat război Statului Islamic, aveţi încredere în Allah şi omorâţi-i acolo unde sunt şi aşa cum puteţi”, a declarat el.
Din toamna lui 2010, în revista jihadistă de limbă engleză “Inspire” care este publicată în Yemen de organizaţia locală a Al-Qaida, cetăţeanul american convertit Adam Gadahn (supranumit “Azzam Americanul”) vorbea despre “datoriile jihadului individual”. Şi într-o înregistrare video intitulată “Nu sunteţi responsabili decât de voi înşivă”, el afirma: “Musulmanii din Occident trebuie să ştie că sunt perfect poziţionaţi pentru a juca un rol decisiv în jihad împotriva sioniştilor şi cruciaţilor. Prin urmare, ce aşteptaţi?”
Revistele jihadiste online şi-au multiplicat reţetele de fabricare de bombe artizanale (“Cum să fabrici o bombă în bucătăria mamei”) şi liste cu ţinte, printre care figurează în primul rând militari occidentali, urmaţi de oameni politici şi locuri simbolice pentru puterea americană în Statele Unite şi ţările aliate.
Dar în discursul său, al-Adnani afirmă că jihadiştii nu trebuie să facă diferenţa între civili şi militari. “Este legal pentru un musulman să atace bunurile unui necredincios şi să îi ia sângele, deoarece sângele lui nu valorează nici cât cel al unui câine”, afirmă el.
După arestarea lor, autorii unor atacuri izolate, cum ar fi de exemplu cei doi bărbaţi care au ucis un militar britanic cu toporul pe o stradă din Londra în mai 2013 sau tânărul Djohar Ţarnaiev, care împreună cu fratele lui a comis atentatul cu bombă artizanală la maratonul din Boston în aprilie acelaşi an, au citat aceste publicaţii printre sursele lor de inspiraţie.
Aceşti agresori, care sunt deseori supranumiţi “lupi solitari” în cazul în care se dovedeşte că au acţionat singuri, dar care cel mai adesea au relaţii cu reţele mai mult sau mai puţin constituite, au visat de multe ori să plece pentru a se alătura unei mişcări jihadiste. Dar, în faţa dificultăţilor sau pentru că ei nu dispun de contactele necesare, s-au hotărât să treacă la acţiune acolo unde locuiesc.
În cazurile de luări de ostatici, Washingtonul refuză să negocieze cu “organizaţiile teroriste”, spre deosebire de alte ţări, inclusiv din Europa, suspectate că plătesc răscumpărări pentru eliberarea cetăţenilor lor.
Pe fondul creşterii numărului cazurilor de răpire a unor cetăţeni americani şi al uciderii unora dintre aceştia de către gruparea Stat Islamic, Departamentul de Stat a reamintit, luni, că preşedintele Barack Obama a ordonat în urmă cu câteva luni, “reevaluarea completă a modului în care administraţia americană abordează aceste probleme”. “Reevaluarea” politicii Statelor Unite în privinţa luării de ostatici implică Departamentul de Stat, Pentagonul şi serviciile de informaţii, a precizat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei americane, Jennifer Psaki.
“Dar problema răscumpărării nu a fost inclusă în cadrul reevaluării”, a subliniat oficialul american. “Administraţia Statelor Unite, în conformitate cu politica în vigoare, nu face nicio concesie răpitorilor, pentru simplul motiv că toţi americanii din străinătate s-ar confrunta cu un risc şi mai mare de răpire. Iar, prin plata răscumpărărilor, am susţine organizaţiile teroriste, pe care, de fapt, încercăm să le anihilăm”, a explicat Jennifer Psaki.
În Statele Unite, puţine voci critice au contestat această politică. Cu toate acestea, familia lui Luke Somers, ostaticul american ucis sâmbătă în Yemen, a criticat, luni, în declaraţii pentru presa britanică, reacţia autorităţilor americane, afirmând că a fost pusă în faţa unui fapt împlinit.
În operaţiunea armată desfăşurată de forţele speciale americane, Somers, fotojurnalist, în vârstă de 33 de ani, răpit în septembrie 2013 la Sanna, şi Pierre Korkie, profesor sud-african răpit din mai 2013, “au fost asasinaţi de teroriştii din AQPA” (Al-Qaida în Peninsula Arabică), a anunţat secretarul american al Apărării, Chuck Hagel.
Preşedintele american Barack Obama a declarat ulterior că a “autorizat operaţiunea de salvare (…) în colaborare cu Guvernul yemenit”, în urma informaţiilor care au arătat că viaţa lui Luke Somers este în pericol imediat.
Această declaraţie intervine în contextul în care, potrivit presei americane, preşedintele Barack Obama şi-a exprimat recent iritarea, acuzând Franţa şi alte ţări că finanţează grupări extremiste prin plata unor răscumpărări. Preşedintele american ar fi iritat de atitudinea lui Hollande, care dă asigurări că Franţa nu plăteşte răscumpărări teroriştilor, deşi o face, potrivit lui.
Preşedintele francez a insistat din nou joi: “Vă amintesc regulile pe care mi le-am impus din 2012: Franţa nu plăteşte răscumpărări, Franţa nu mai face schimburi de prizonieri”.
Şeful de stat francez a fost întrebat în legătură cu metodele folosite de Franţa pentru a obţine eliberarea unor ostatici, în contextul în care doi ostatici americani şi unul britanic au fost recent decapitaţi de răpitorii lor. În Statele Unite, aceste execuţii nu au determinat administraţia Obama să renunţe la principiul de a nu oferi bani pentru răscumpărarea ostaticilor.
Hollande a amintit că un francez, Serge Lazarevic, este în continuare reţinut “în Mali, sau în Sahel”, iar un altul a murit, Philippe Verdon.
El a evocat ulterior soarta a patru jurnalişti francezi eliberaţi în aprilie după zece luni de detenţie în Siria. “Pentru jurnaliştii din Siria, (…) am făcut tot ce am putut şi am reuşim pentru că unele ţări ne-au ajutat, ne-au dat informaţii, dar este foarte dificil”.